COLOANA de stiri nationale: Primele condamnări cu executare în dosarul de corupţie din vămi
Astfel, omul de afaceri Liviu Florian, acuzat de două infracţiuni de trafic de influenţă, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare. Fostul şef al Vămii Halmeu Nicoleta Manuela Dobrescu, acuzată de cumpărare de influenţă, a fost condamnată la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. Omul de afaceri Ioan Savu, acuzat de două infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă, a fost condamnat la trei ani şi nouă luni de închisoare cu executare. Fostul angajat al unui magazin duty-free din vamă Ioan Romeo Niţu, acuzat de complicitate la două infracţiuni de cumpărare de influenţă, a fost condamnat la patru ani şi trei luni de închisoare cu executare, iar omul de afaceri din Negreşti Oaş Florin Dănuţ Feher, acuzat de complicitate la două infracţiuni de cumpărare de influenţă, a fost condamnat la patru ani şi trei luni de închisoare cu executare.
Totodată, instanţa a dispus confiscarea sumei de 130.000 de euro de la Liviu Florian şi Ioan Savu şi a sumei de 300.000 de euro de la Nicoleta Dobrescu, Ioan Romeo Niţu şi Florin Dănuţ Feher. Sentinţa Tribunalului Satu Mare nu este definitivă, putînd fi atacată cu apel în termen de zece zile de la pronunţare.
Traseul şpăgii la Braşov
Fostul ofiţer SRI, Alexandru Muşat, a fost audiat, vineri, în dosarul fostului şef OPC Braşov, Ionel Spătaru. El le-a declarat magistraţilor că a aflat de la alte persoane că banii găsiţi asupra lui Spătaru trebuiau să ajungă la prefectul Braşovului, Ion Gonţea, şi primarul municipiului, George Scripcaru. Muşat a povestit că în luna octombrie a fost contactat de Ionel Spătaru, care i-a cerut să se întîlnească cu Laura Kungl şi să ia de la aceasta "nişte colete cu pliante". Fostul ofiţer SRI a fost de acord să se vadă cu Laura Kungl, însă a spus că în momentul în care aceasta i-a dat un plic, şi-a dat seama, după dimensiuni, că este vorba despre o sumă de bani. În aceeaşi zi s-a întîlnit cu femeia pentru a primi un al doilea plic. "Din afirmaţiile lui Kungl, auzite de la Bogdan Breja, un subaltern, banii pe care i-a primit Spătaru urmau să ajungă la primarul Braşovului, George Scripcaru, prefectul judeţului, Ion Gonţea, la Mia Dumitrescu, persoana din primărie care se ocupa cu eliberarea de autorizaţii, şi la Dorin Enche, de la DSVSA Braşov", a spus Alexandru Muşat.
În 21 noiembrie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată pe Ionel Spătaru, în stare de arest preventiv, pentru luare de mită. În acelaşi dosar este judecat şi Alexandru Muşat, pentru complicitate la luare de mită.
Iniţial, în acest dosar au fost audiaţi ca martori primarul Braşovului, George Scripcaru (PDL) şi prefectul judeţului, Ion Gonţea. Potrivit unor surse judiciare, plecînd de la informaţiile din dosar, procurorii au început cercetarea penală şi împotriva celor doi.
UNPR a fuzionat cu un partid "fantomă"
UNPR a fuzionat, vineri, prin absorbţie, cu Partidul Popular al Protecţiei Sociale, preşedintele executiv al UNPR, Gabriel Oprea, afirmînd că obiectivul electoral al Uniunii este obţinerea a cel puţin 10% la alegerile parlamentare. Liderul UNPR a afirmat că fuziunea a fost determinată de faptul că PPPS şi-a asumat valorile de centru-stînga, gestul politic fiind fundamentat pe principii, nu pe interese personale sau de grup. Oprea a declarat că UNPR are aproape 300.000 de membri şi îşi propune ca la alegerile parlamentare din 2012 să obţină cel puţin 10%. Preşedintele PPPS, Nicolae Popescu, a afirmat că partidul pe care îl reprezintă a fost înfiinţat în urmă cu 14 ani. El a declarat că absorbţia PPPS în UNPR a fost determinată de faptul că "România nu îşi mai poate permite aventuri politice". Popescu a spus că actuala coaliţie guvernamentală a fost nevoită să ia măsuri dure de austeritate, asemenea unui general care, într-un război, ia hotărîri care pot duce la moartea a zeci de mii de soldaţi, dar prin care se cîştigă războiul.
Merkel: Romanii, printre martirii zonei euro
Germanii trebuie să conştientizeze sacrificiile populaţiei statelor UE din afara zonei euro, precum ţările baltice, Bulgaria şi România, care contribuie la stabilitatea euro şi nu primesc atît de multă atenţie, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, într-un discurs în Parlamentul german. Ea a subliniat în discurs atît situaţia membrilor UE care nu au trecut încă la euro, dar şi problemele populaţiei din ţările euro cu datorii foarte mari, obligate să adopte măsuri dure de austeritate. Cancelarul a promis că va apăra euro, monedă pe care o consideră mai puternică decît fosta marcă germană, însă a avertizat că Europa trebuie să se pregătească de un "maraton" dur pentru recîştigarea credibilităţii pierdute în timpul crizei. "Este important să ţinem minte problemele cu care se confruntă populaţia în Spania, Portugalia şi mai ales Grecia. Trebuie, de asemenea, să conştientizăm sacrificiile pe care le face populaţia în ţările din afara zonei euro, precum ţările baltice, Bulgaria şi România, şi care nu primesc atît de multă atenţie", a spus Merkel. Aceste ţări contribuie la stabilitatea monedei europene, a afirmat cancelarul în discursul din Parlament. "Deseori nu ne dăm seama de contribuţia pe care populaţia din ţările pe care le-am menţionat o aduce pentru ca euro să fie o monedă solidă, stabilă. Polonia a spus întotdeauna clar că este pregătită pentru un angajament important, chiar dacă nu a adoptat încă euro", a adăugat şeful executivului german. Cancelarul a cerut consolidarea prerogativelor instituţiilor europene în privinţa controlului bugetelor naţionale prin modificarea tratatelor UE, dar şi utilizarea fondului de urgenţă al zonei euro pentru stabilizarea pieţelor.
Liderii UE se vor reuni la finele săptămînii viitoare la Bruxelles, summit-ul fiind considerat unul de importanţă crucială pentru viitorul zonei euro. Merkel va merge luni la Paris pentru a prezenta, împreună cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy, propunerile franco-germane de modificare a tratatelor UE. Sarkozy a salutat joi apelurile Germaniei privind un nou tratat care să înăsprească disciplina fiscală în zona euro, însă, spre deosebire de Merkel, liderul francez nu a vorbit despre consolidarea prerogativelor Comisiei Europene sau ale Curţii Europene de Justiţie
Medicul care a luat şpagă de la 100 de pacienţi, în libertate
Fostul şef al Comisiei de expertiză şi evaluare medicală din cadrul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Botoşani, Liliana Teodoriu, care a fost trimisă în judecată pentru luare de mită în formă continuată, va fi pusă în libertate, potrivit unei hotărîri adoptate, vineri, de Curtea de Apel Suceava. Medicul are interdicţia de a părăsi judeţul, de a profesa, dar şi de a intra în contact cu martorii din dosar.
Punerea în libertate a Lilianei Teodoriu are loc după cinci luni de la arestarea preventivă a acesteia, pe 1 iulie 2011, după ce procurorii au stabilit că a pretins şi primit mită de la peste 100 de pacienţi, care solicitau documente medicale care să ateste incapacitatea de muncă, în vederea obţinerii pensiei pe caz de boală.
Tribunalul Botoşani a acceptat, miercuri, cererea Lilianei Teodoriu de eliberare condiţionată, însă avocatul acesteia a făcut recurs, invocând că măsura interdicţiei de a părăsi judeţul este prea dură. Recursul a fost respins.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
