Guru a lasat justitia fara pantaloni
Decizia autoritatilor sudeze de a-i acorda lui Gregorian Bivolaru, liderul MISA, statutul de refugiat
e pe cale sa provoace un veritabil cutremur in justitia romaneasca. Usurinta cu care instanta
suedeza a demontat acuzatiile ce-i fusesera aduse liderului yogin este de natura sa ridice mari
semne de intrebare asupra competentii magistratilor care s-au ocupat de caz. Drept urmare,
modul in care procurorii romani au desfasurat ancheta va face obiectul unei investigatii a
Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). In opinia APODOR-CH, sistemul judiciar romanesc a
primit o "palma", CSM fiind obligat sa-i sactioneze pe procurorii care au instrumentat atit de prost
dosarul lui "guru". "Intreg cazul este o palma la adresa sistemului judiciar romanesc. El denota
faptul ca justitia din Romania nu a fost capabila sa convinga o instanta suedeza de acuzatiile pe
care i le aduce unei persoane", a declarat, ieri, Diana Calinescu, director executiv al Asociatiei
Pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH). In aprilie
2004, Monica Macovei, in calitate de presedinte al APADOR-CH, a protestat fata de actiunile in
forta ale autoritatilor impotriva MISA si a unor membri ai organizatiei si a cerut atit demisia
directorului SRI, Radu Timofte, cit si pe cea a procurorului George Balan. Devenita intre timp
ministrul Justitiei, Macovei a dispus anchetarea modului in care a fost instrumentat dosarul
Bivolaru, transmitind cite o adresa in acest sens atit CSM cit si procurorului general, Ilie Botos.
"Azilul politic primit de Bivolaru trebuie sa dea un semnal nu neaparat politic ci pentru justitia din
Romania, pentru procurori si judecatori dar asta nu va afecta integrarea europeana\'\', a declarat
ministrul justitiei. Totusi, presedintele CSM, Dan Lupascu, a apreciat ca decizia de acordare a
statutului de azilant lui Bivolaru "ar trebui sa ingrijoreze pe toata lumea". El a adaugat ca, in urma
unei sesizari oficiale, Inspectia CSM verifica procedurile in cazul Bivolaru iar, in maximum doua
saptamini, va fi finalizat un raport.
Un caz politic?
Autoritatea Suedeza pentru Migratie a confirmat acordarea azilului politic lui Gregorian Bivolaru,
in luna decembrie 2005, se arata, ieri, intr-un comunicat remis de Ministerul de Externe.
Acordarea azilului teritorial - denumit si azil politic - este o prerogativa exclusiva a statului de a
acorda protectie unui strain aflat pe teritoriul sau, la solicitarea acestuia si nu beneficiaza de o
reglementare generala in dreptul international. Bivolaru a primit dreptul de rezidenta permanenta
in Suedia, avind statut de refugiat, ceea ce prin legea suedeza este echivalent cu statutul de
azilant, el neputind fi extradat. Revocarea cererii de azil o poate solicita doar o autoritate din
Suedia, Romania neavind aceasta posibilitate. Pe de alta parte, daca Bivolaru ar deveni cetatean
suedez, azilul este revocat. La fel si in situatia in care yoginul s-ar intoarce in tara de origine.
Instanta suedeza a respins cererea de extradare a lui Gregorian Bivolaru deoarece a stabilit ca
dovezile privind acuzatiile sint insuficiente si ca exista riscul ca liderul spiritual al MISA sa fie
supus unor persecutii grave, se arata in motivarea trimisa autoritatilor romane. Totodata, instanta
suprema suedeza a apreciat ca mandatele de arestare emise pe numele lui Bivolaru au avut ca
motiv doar persecutarea yoginului. Gregorian Bivolaru, dat in urmarire generala si internationala
din iunie 2004, dupa ce parasise in mod misterios tara in aprilie, a fost acuzat de acte sexuale cu
o minora. El a fost prins, incarcerat timp de citeva luni si apoi eliberat din arestul din Malmo -
Suedia. In cererea sa de azil, Bivolaru a invocat faptul ca in Romania a fost persecutat, inca din
1989, iar drepturile sale au fost ingradite din motive politice. In opinia analistului Cristian
Pirvulescu, ancheta si acuzatiile in dosarul Bivolaru au fost improvizate, iar procedura a fost
exagerata, amplificata, astfel ca dosarul - unul vadit influentat politic - sa poata fi produs inaintea
campaniei electorale din 2004.
