Marsul pentru comemorarea victimelor mineriadei din iunie a ocolit strada pe care sta Ion lIiescu
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a fost acuzat ca s-ar fi razgindit in privinta traseului unui mars autorizat initial pentru ziua de ieri, manifestatie in care au fost comemorate victimele mineriadei din iunie 1990. Asociatia "21 Decembrie 1989" a solicitat avizul municipalitatii pentru organizarea marsului de comemorare a victimelor mineriadei din 13-15 iunie 1990. Manifestatia urma sa aiba loc pe traseul Piata Universitatii - Piata Romana - Calea Dorobanti - strada Jean Monnet - Bulevardul Primaverii. Revolutionarii si "Noii Golani" doreau sa treaca si pe strada Jean Monnet, pe care locuieste fostul presedinte Ion Iliescu, vinovat pentru victimele din Revolutia din 1989 si pentru minieriadele din 1990 si 1991 in viziunea protestatarilor. "Intr-o prima faza, reprezentantii municipalitatii au avizat protocolul, iar primarul l-a semnat. Insa, cind am primit documentul, pe el apare, sub semnatura initiala a domnului Oprescu, mentiunea «FARA JEAN MONET», dupa care apare o noua semnatura a primarului general. Noi nu putem sa intelegem de-aici altceva decit faptul ca telefoanele de noapte inca functioneaza, iar domnul primar respecta ordinele de a-l proteja pe Iliescu, vinovatul pentru mortii si ranitii din acele zile", a afirmat, simbata, intr-o conferinta de presa, presedintele Asociatiei "21 Decembrie 1989", Teodor Maries, organizatorul marsului de ieri. Totusi, marsul a inclus si strada Monet.
20 de ani de la cea mai singeroasa mineriada
In urma cu exact 20 de ani, Romania a fost scena celei mai singeroase mineriade. Sase persoane au murit, peste 1000 au fost ranite si sute de oameni au fost arestati in urma unor confruntari violente pe strazile din Bucuresti. Mii de mineri, adusi cu trenurile din Valea Jiului, au atacat atit protestatarii din Piata Universitatii, dar si studentii si intelectualii aflati in cladirile Facultatii de Arhitectura si de Drept din Capitala, au devastat sediile partidelor istorice si al ziarului Romania Libera.
Dupa interventia in forta a politistilor impotriva manifestantilor din Piata Universitatii, in noaptea de 12 spre 13 iunie, lucrurile s-au precipitat. Demonstrantii au atacat institutii ale puterii, situatia scapind de sub control. Autoritatile au transmis un mesaj la televiziunea publica, in care chemau "toate fortele constiente si responsabile sa se adune in jurul cladirii Guvernului si televiziunii pentru a curma incercarile de forta ale acestor grupuri extremiste, pentru a apara democratia atit de greu cucerita".
Citeva garnituri pline cu mineri au plecat din Valea Jiului, ajungind in Bucuresti unde, timp de doua zile (14 si 15 iunie), au recurs la acte de o violenta extrema impotriva studentilor si a oricarei persoane suspecte ca "submineaza democratia". Pe 15 iunie, minerii au fost strinsi la Romexpo, unde presedintele Ion Iliescu le-a multumit pentru "atitudinea de inalta constiinta civica".
Bilantul oficial prezentat de autoritati a precizat ca sase persoane si-au pierdut viata in urma violentelor, patru dintre ele fiind impuscate. Asociatiile victimelor mineriadelor au afirmat insa ca peste 100 de persoane au murit in acele zile in Bucuresti. In sprijinul acestei teorii este adusa descoperirea in Cimitirul Straulesti a 78 de morminte cu persoane neidentificate, decedate in perioada 13-17 iunie 1990, dar si marturia unor medici care au ingrijit victimele ajunse la spitale.
Mineriada din iunie 1990 a fost considerata cea mai brutala si mai violenta dintre toate cele sase mineriade care au avut loc in Romania dupa 1989. Istoricul Andrei Pippidi a comparat 14-15 iunie cu "Noaptea de cristal" din Germania nazista, cu actiunile "camasilor negre" din Italia, conduse de Benito Mussolini, dar si cu cele intreprinse de legionarii romani, la inceputul anilor \'40.
