Pensiile speciale aspira anual un miliard de euro
Statul plateste anual pentru cele 230.000 de pensii speciale aproape 1 miliarde euro (circa 1% din PIB), iar majoritatea celor care primesc pensii speciale, respectiv 170.000 de persoane, provin din armata si din politie, a declarat ieri secretarul de stat in Ministerul Muncii, Mihai Seitan. "Pensiile au ajuns sa consume 9% din PIB, din care 8% reprezinta pensiile publice si 1% pensiile speciale. Platim in fiecare an pentru pensiile speciale din armata, politie, servicii secrete, diplomatie si pentru cele ale parlamentarilor, inclusiv ale functionarilor publici din Parlament, aproape 1% din PIB, respectiv un miliard de euro", a spus Seitan. Reprezentantul Ministerului Muncii a precizat ca exista pensii speciale care ajung si la 33.000-34.000 lei lunar si a adaugat ca "un magistrat care a iesit acum 10 ani la pensie primeste 80% din salariul celor care ocupa astazi pozitia de pe care a iesit la pensie". Mihai Seitan a precizat ca, din cauza scaderii populatiei Romaniei, exista riscul ca deficitul bugetului de pensii sa ajunga pe actualul sistem la 5-6% din produsul intern brut (PIB), iar "statul sa poata ajunge pe termen lung in incapacitatea de a mai plati pensii si salarii".
Cum vor fi indexate pensiile
Seitan a mai spus ca proiectul de lege a pensiilor publice prevede indexarea anuala a pensiilor cu rata inflatiei si cu 50% din cresterea salariului mediu, iar plafonul pentru plata contributiilor la bugetul asigurarilor sociale a fost stabilit la 7 salarii medii. "Virsta de pensionare a ramas de 65 de ani, atit pentru barbati cit si pentru femei, iar modul de calcul al valorii punctului de pensie va avea in vedere inflatia anuala si cresterea salariului mediu. Totodata, am decis sa crestem plafonul pentru plata contributiilor la bugetul asigurarilor sociale la sapte salarii medii pe economie, pentru ca nu poti pune o persoana care cistiga 100.000 de lei sa plateasca 30% la bugetul de pensii", a afirmat Seitan, secretar de stat in Ministerul Muncii. Oficialul a precizat ca Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala au cerut Romaniei sa urce mai rapid virsta de pensionare la 65 de ani, respectiv mai devreme de 2030, cit prevede actualul proiect de lege, insa deocamdata nu s-a convenit nimic in acest sens. "Reprezentantii FMI si cei ai Bancii Mondiale au propus ca valoarea punctului de pensie sa reprezinte 45% din valoarea salariului mediu brut, ce urmeaza a fi indexat anual in functie de inflatie, insa au inteles ca daca s-ar calcula in acest mod vor aparea discriminari intre pensiile platite pentru aceleasi conditii de lucru", a sustinut seitan.