Pro si contra Macovei
Ieri s-a consumat o noua etapa in razboiul dintre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii pe tema reformei in justitie. CSM a decis sa respinga propunerea MJ privitoare la numirea in functie a procurorilor, precum si pe cea referitoare la pensionarea magistratilor. In acelasi timp, Adrian Nastase a trimis o scrisoare deschisa comisarului european pentru justitie si afaceri interne, Franco Fratini, in care denunta initiativele Ministerului Justitiei.
De la preluarea portofoliului Justitiei, comparatia intre Monica Macovei-presedintele APADOR-CH si Monica Macovei-ministrul Justitiei a scos la iveala diferente enorme, ea luptind, in trecut, tocmai impotriva unor lucruri pe care acum, ca ministru, incearca sa le promoveze. Pina la numirea in fotoliul de la Justitie, Monica Macovei lupta pentru diminuarea influentei puterii politice asupra sistemului judiciar, a instantelor si parchetelor, adica asupra celor care infaptuiesc actul de justitie, reprezentati si condusi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Ministrul dorea atunci cresterea puterii CSM in raport cu cea a Ministerului Justitiei (MJ) - institutie de factura pur politica. Actualul ministru spera ca alegerile pentru CSM - desfasurate aproape simultan cu cele in urma carora PSD a pierdut guvernarea - sa promoveze in functii oameni noi, nealterati in hatisurile sistemului judiciar din ultimii ani.
Nu poate reforma sistemul decit printr-o "lovitura de stat"
Dupa numirea ca ministru, Macovei s-a vazut in fata unei situatii complicate, ce da masura rezistentei unui sistem de la care noua putere astepta o schimbare de atitudine dupa caderea Guvernului Nastase. Noul presedinte Traian Basescu a dat si un ultimatum de sase luni, amenintind ca pentru a inlocui niste oameni se va merge pina la modificarea legilor. Incrincenarea actualului ministru Macovei vine din faptul ca CSM nu doar ca nu s-a "curatat", ci a reunit unele personaje controversate, care populau MJ si parchetele. Macovei a asistat la rocada facuta intre oamenii si modul de lucru din vechiul MJ si cele ale CSM-ului caruia actualul ministru voia sa-i dea putere absoluta, consfintind astfel independenta unei justitii a carei soarta a fost deplinsa chiar si de organismele europene. Acum Macovei ii regaseste la CSM pe cei pe care au frinat bunul mers al justitiei si de care o leaga amintiri personale mai mult sau mai putin placute. Macovei pare sa nu accepte ideea ca eficienta justitiei sa fie masurata de un astfel de Consiliu. Nu accepta nici ca acesti oameni sa fie singurii care sa decida schimbarea sefilor PNA si ai Parchetului instantei supreme - structuri "cheie" in lupta impotriva coruptiei si marii infractionalitati. De aceea, ministrul Macovei a ajuns la modificarea pachetului de legi privind organizarea justitiei, asa cum de fapt amenintase si presedintele Traian Basescu, tinta fiind de fapt nu CSM, ci anumiti membri ai Consiliului. Din acelasi motiv, Macovei propune intarirea ministerului pe care il conduce, chiar in defavoarea independentei CSM - garantul, prin Constitutie, al independentei magistratilor si structura apolitica ce ar trebui sa aduca justitia la standardele presupuse de aderarea la UE.
Europa ar putea sa se supere
Dar, masurile ministrului Macovei ar putea sa nu coincida cu ce asteapta Europa de la noi, cit timp principalul repros la adresa justitiei romane a vizat chiar lipsa independentei. Asa s-ar putea explica si scrisoarea consilierului la MJ Dieter Schlafen adresata CSM in care critica masurile propuse de minister, germanii fiind cunoscuti pentru consecventa lor. Propunerile lui Macovei nu coincid nici cu asteptarile multora dintre magistrati, dar nici cu cele ale unor fosti colegi ai actualului ministru (precum Valerian Stan), care insa sustin ii demersul. Intre principiile asumate ca fost reprezentant al societatii civile si cerintele guvernamentale de eficientizare a justitiei, indiferent ce ar alege, Macovei are o singura varianta: inconsecventa. Inconsecventa ei, ca persoana publica, daca isi respecta principiile promovate cindva si mentine independenta totala a CSM. Ea ar lasa astfel justitia in miinile celor pe care ii contesta, situatie in care nu si-ar indeplini ceea ce si-a propus ca ministru. Dar modificarea legilor implica inconsecventa unei guvernari care, dupa ce si-a facut un tel din independenta justitiei, isi neaga propriile decizii. Acuze de inconsecventa la adresa guvernarii ar veni si daca sistemul judiciar - cu oameni controversati in functii de raspundere - nu ar pune capat coruptiei si marii infractionalitati, asa cum s-a promis in campania electorala.
