Național

Podurile electorale n-au trecut testul ploilor

Sebastian Oancea
13 mai 2005 842 vizualizări
In timp ce podurile din Vrancea cad prada apelor unul dupa altul, nimeni nu-si asuma raspunderea pentru starea proasta in care acestea se afla. Fosta administratie pesedista a inaugurat pe banda rulanta, anul trecut, in campania electorala, podurile care acum stau sa plece odata cu apele. Surparea podurilor ii afecteaza cel mai mult pe hotii de lemne care nu mai pot trece cu camioanele incarcate spre locatiile unde vind arbori taiati abuziv.


Marian Oprisan si Miron Mitrea pun cruce la podurile judetului


Podurile peste riurile si piraiele Vrancei au din ce in ce mai multe probleme sa stea in picioare. Ploile din ultima vreme si inundatiile care le-au precedat au facut ca mai multe poduri sa pice testul de "anduranta" si stabilitate peste apele involburate. Din pacate, nici o institutie responsabila cu intretinerea podurilor nu-si asuma raspunderea pentru situatia in care se afla aceste constructii. Directorul executiv al Directiei Tehnice din Consiliul Judetean Vrancea, Ion Costeanu, spune ca nu exista o alta cauza pentru care podurile sint pe cale de a fi luate de ape decit cea naturala, anume apele involburate. Cel putin pina la ora actuala, cinci poduri sint avariate, insa nici celelalte existente in judet nu sint intr-o situatie prea roz. Fosta administratie pesedista, in frunte cu Marian Oprisan si cu fostul ministru al transporturilor, Miron Tudor Mitrea, a inaugurat, acum mai putin de un an, pe banda rulanta, poduri care au costat miliarde de lei si care acum sint in pericol sa fie luate de ape. De exemplu, in comuna Cotesti, podul care face legatura cu Budestiul, inaugurat in campania electorala pentru alegerile generale, sta sa cada.

Printre podurile afectate de apele involburate se numara si cele din comunele Cimpineanca si Paltin, care au fost darimate de ape. Specialistii din Consiliul Judetean Vrancea spun ca podul de la Cimpineanca, inaugurat anul trecut in campania electorala pentru alegerile locale, este unul provizoriu, construit din lemn, de catre o unitate militara din Buzau. Cit priveste podul de peste piriul Zabala, din satul Prahuda - comuna Paltin, rupt dupa ultimele ploi, fapt care aproape a izolat cetatenii a doua comune de restul judetului, acesta va fi refacut de catre cetatenii comunelor Nereju si Paltin, coordonati de primari. Situatia podurilor din Vrancea este cit se poate de critica. Multe dintre ele stau sa se darime, la primele ploi mai serioase. Exemple sunt multe: podul de peste piriul Zabala, din satul Prahuda - comuna Paltin, din care a disparut o portiune destul de mare, izolind satenii din Nereju de restul judetului, doua poduri de la Poiana Cristei, unul la Cotesti caruia ii "pleaca" terasamentul, podul de la Cimpineanca si vor urma si altele, cu siguranta. Ion Costeanu, seful Directiei Tehnice din cadrul Consiliului Judetean, sustine ca cele mai multe poduri sint ridicate perioada 1958 - 1965 si ca in ultimii ani au fost verificate periodic. "Modificarile fundului albiilor riurilor fac ca podurile sa-si piarda din rezistenta. Aceasta este singura cauza pentru care ele au probleme la ora actuala", ne-a spus Ion Costeanu. Acesta ne-a mai declarat ca situatia actuala este una aproape similara cu aceea din 1970 si ca debitele apelor sint cam aceleasi ca cele din timpul marilor inundatii din 1970. Societatea "Drumuri si Poduri" Vrancea nu mai poate interveni prompt in momentul in care podurile au probleme de stabilitate. Responsabilii din cadrul societatii nu mai pot lua decizii de a interveni la timp pentru salvarea sau consolidarea unui pod pentru ca asteapta comenzi de la principalul actionar al societatii, Consiliul Judetean, institutie care si asa are destule datorii catre drumari. Astfel, din acest cerc vicios nu se intrevede o solutie rapida pentru ca cetatenii din localitatile predispuse la inundatii sa nu mai ramina izolati la prima crestere semnificativa a debitelor riurilor.

Un pod pentru un primar

Cu toate ca responsabilii cu verificarea frecventa a starii podurilor spun ca au facut revizii frecvente, ne punem intrebarea de ce n-au constatat vulnerabilitatea acestor poduri si de ce nu s-au facut consolidari in timp real. Pe de alta parte, citeva dintre poduri au fost construite in campania PSD, inaugurate cu mare pompa de Marian Oprisan&Co. Cum este cazul podului de la Cimpineanca, facut si inaugurat de administratia pesedista in perioada campaniei electorale de la alegerile locale din 2004. Dupa cum ne-a spus viceprimarul comunei Cimpineanca, Nicusor Stoica, fost primar pe timpul inaugurarii podului, structura a fost construita de o unitate militara din Buzau, care a dezafectat un pod militar si l-a transformat in pod comunal, care a fost amplasat pe piloni de lemn, care s-au dovedit a fi fragili. Constructia s-a facut cu aportul SC "Drumuri si Poduri" SA Vrancea, care a contribuit cu utilajele puse la dispozitie, roadele fiind culese dupa campania electorala de PSD, care a obtinut un primar in comuna. "Podul a fost refacut provizoriu cu ajutoare date de la unii si de la altii. Domnul Oglan (n.r. directorul SC "Drumuri si Poduri" Vrancea) ne-a asigurat ca, dupa ce apele se vor retrage, podul va fi refacut suta la suta", ne-a spus viceprimarul Nicusor Stoica. In cazul in care podul s-ar surpa, aproape 1000 de persoane din satul Pietroasa ar ramine izolate de restul comunei.

Un pod de 9 miliarde a tinut 6 luni

O alta structura care a adus mai mult voturi pentru fosta administratie PSD decit avantaje pentru cetateni este podul de la Cotesti spre Budesti, care sta sa cada. Podul a fost inaugurat cu mare pompa pe 29 octombrie 2004, in plina campanie electorala, de catre fostul ministru al transporturilor, deputatul de Vrancea Miron Mitrea, presedintele Consiliului Judetean Marian Oprisan, plus suita de candidati pesedisti pentru fotolii parlamentare. Cei doi baroni - Mitrea si Oprisan, au taiat panglica inaugurala a podului care acum, dupa doar sase luni de exploatare, sta sa cada. Construirea acestuia a costat nu mai putin de 9 miliarde de lei, o suma exorbitanta, parte dintr-un proiect SAPARD de refacere a 4 kilometri de drum, plus podul. Cistigatoarea licitatiei pentru executarea lucrarilor a fost SC Constructii Feroviare Iasi - Grup Colas SA din Iasi, care a fost notificata de Primaria Cotesti ca podul a inceput sa se darime. "Este singura trecere de-a lungul acestui drum, care are o latime de cinci metri. Vom pune 5300 de tone asfalt si vom escava 10 -15 mii metri cubi de terasament. Lucrarea de baza este podul, care reprezinta aproximativ 60% din valoarea investitiei", ne-a declarat la vremea respectiva Dumitru Danila, directorul SCCF- Grup Colas Iasi. Anul trecut, locuitorii Cotestiului au fost adusi in numar mare la inaugurare, pentru a vedea realizarile guvernarii pesediste, mai ales ca la fata locului a fost prezent si prefectul de atunci, George Baesu. Primarul PSD Sandu Iacob a afirmat atunci ca de acest pod vor beneficia peste 4500 de locuitori ai comunei Cotesti. "Pe aici ar fi trebuit sa fie drumul vinului si pe drumul judetean", le-a spus oamenilor primarul localitatii. Localnicii spun acum, dupa sase luni, ca podul nu a fost facut asa cum trebuie, terenul nefiind "prelucrat" pentru a da stabilitate constructiei. In plus, spun tot satenii, multe materiale, cum ar fi dale din beton, au fost furate, fiind vindute de muncitori localnicilor.

"Bariera" pentru exploatatorii de lemn

Trebuie precizat ca cei mai afectati de surparea podurilor sint cei care fac afaceri cu lemn. Caderea podurilor inseamna taierea caii de acces a camioanelor cu lemne spre diverse destinatii. Unul dintre exemplele semnificative care releva cit de mult i-au afectat distrugerile podurilor pe cei care au afaceri cu lemn este si cel al afaceristilor din comunele Nereju si Paltin, care, dupa ce au facut scandal cu autoritatile, au pus mina de la mina si au incercat sa repare podul de peste piriul Zabala, din satul Prahuda, cit mai repede, ca sa poata trece din nou cu camioanele incarcate cu lemn. In afara de solidaritatea vrincenilor si de eventualele fonduri alocate de Guvern pentru refacerea localitatilor afectate de inundatii, nu s-a facut aproape nimic pentru a consolida podurile sau digurile care sint lasate prada apelor involburate. Mai mult, nimeni nu-si asuma responsabilitatea pentru faptul ca podurile sint facute cum nu se poate mai prost, desi toti cei responsabili spun ca reviziile la poduri si diguri s-au facut si se fac frecvent. In plus, meteorologii anunta in continuare ploi.

Ploile au produs pagube de 85 de miliarde de lei in judet

Prefectura Vrancea a anuntat ca pagubele produse de ploi in judetul nostru depasesc 85 de miliarde de lei. "Va urma un proiect de hotarire de guvern pentru alocarea de fonduri in vederea refacerii gospodariilor si infrastructurilor afectate de ploile din ultima vreme, proiect de care ma voi ocupa personal. Prioritatile sint refacerea podurilor si a podetelor afectate, a tronsoanelor de drum national, lucrarile de consolidare acolo unde au avut loc alunecari de teren. Important si imbucurator este faptul ca in judetul nostru nu s-au inregistrat pierderi de vieti omenesti sau impobile distruse", a declarat prefectul Ion Oprea. Pe linga podurile distruse, inundatiile au distrus si citeva drumuri nationale si judetene si au afectat mai multe gospodarii si lucrari de protectie la riuri.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.