MOZAIC STIRI NATIONALE: Proiect: Parlamentarii condamnaţi cu suspendare îşi pierd mandatul
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a a anunţat ieri că partidul a strâns semnături pentru a depune o iniţiativă legislativă prin care parlamentarii condamnaţi definitiv cu suspendare să îşi piardă mandatul. ''Am analizat ultima decizie a CCR referitoare la aleşii locali. Este o temă care a trecut uşor neobservată de opinia publică, dar cred că este o decizie care merită un tratament egal şi în privinţa parlamentarilor. Decizia CCR spune un lucru foarte simplu, aleşii locali care au o hotărâre de condamnare chiar şi cu suspendare îşi pierd de drept mandatul de ales local. Întrebarea care s-a născut în urma deciziei CCR este foarte clară, un parlamentar condamnat definitiv cu suspendare mai poate sau nu să îşi exercite mandatul de parlamentar?", a declarat copreşedintele PNL.
Alina Gorghiu a afirmat că liberalii au decis ca PNL să promoveze iniţiativele legislative care susţin pierderea de drept a mandatului parlamentarilor condamnaţi cu suspendare.
Întrebat cum vede o astfel de iniţiativă legislativă, în condiţiile în care ar fi printre cei vizaţi, liderul PSD Liviu Dragnea a răspuns ironic: ”Foarte bună!”. ”E tema lor de vară, staţi să o facă. Ştiţi ce mi se pare foarte interesant? Vorbesc despre legitimitatea mandatului de parlamentar nişte parlamentari care au ajuns în Parlament nu prin votul oamenilor, ci prin calculator. Ştiţi că ei au ieşit pe locul doi, trei sau patru în unele situaţii şi acuma vorbesc de legitimitate. Dacă asta e preocuparea lor, e foarte bine”, a adăugat Dragnea, condamnat la închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului.
Judecătorii CCR au decis miercurea trecută că legea potrivit căreia aleşii condamnaţi cu suspendare nu îşi pierd mandatul contravine Constituţiei, admiţând astfel contestaţia formulată de preşedintele Klaus Iohannis.
Privilegiile unor bugetari, contestate la Curtea Constituţională
Guvernul a sesizat ieri Curtea Constituţională (CCR) cu privire la mai multe majorări salariale acordate de Parlament unor diferite categorii de bugetari. Astfel, Executivul a atacat la CCR modificările legislative aduse de Parlament prin care Ministerul Sănătăţii şi instituţiile cu reţea sanitară pot acorda personalului medical stimulente lunare în limita a două salarii brute pe ţară, pe motiv că nu există stabilită sursa de finanţare. De asemenea, Guvernul a contestat legea care prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu ştiinţific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a obţinut titlul ştiinţific respectiv. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că apare ''problema riscului interpretării confuze şi discreţionare a legislaţiei, cu consecinţa aplicării subiective a acesteia de către angajator''.
O altă modificare contestată la CCR prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, în cazul în care, fie sunt structuri nou înfiinţate, fie contractul colectiv de muncă a expirat. Referitor la această prevedere, Executivul consideră că prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat, iar acordarea acestei majorări numai personalului menţionat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu faţă de celelalte categorii de personal.
Totodată, Guvernul a contestat CCR un amendament care propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016. ''Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu şi va duce la inechităţi între personalul din aparatul propriu al ministerelor. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 şi 13,6 milioane de lei, pentru 2017'', explică Executivul.
Un alt amendament contestat vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
