Național

Proiect de lege prin care politicienii să nu mai facă puşcărie: Infractorii ar putea invoca "regretul efectiv" pentru a scăpa basma curată

Ziarul de Vrancea
10 mai 2016 638 vizualizări
Iniţiatorul legii argumentează că închisorile din Romania sunt supraaglomerate

Senatorul independent Alfred-Laurenţiu-Antonio Mihai a depus în Parlament un proiect de lege prin care se introduce în Codul Penal "regretul efectiv", astfel înlăturându-se răspunderea penală pentru unele infracţiuni prin auto-denunţ. Infractorii la prima încălcare a legii pot invoca "regretul efectiv" dacă denunţă fapta şi îşi recunosc vina, nu a trecut mai mult de două treimi din termenul de prescripţie şi repară prejudiciul, potrivit proiectului de lege, aflat în dezbatere publică la Senat. Iniţiatorul specifică în proiect infracţiunile pentru care nu poate fi aplicat "regretul efectiv", printre acestea fiind cele de viol, pedofilie, tâlhărie, furt calificat, piraterie, infracţiunile care ţin de sănătate publică, siguranţă publică, libertate religioasă, securitate naţională, droguri, securitatea aeronautică, organizaţiile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, pornografie, adopţii, trafic de persoane sau de ţesuturi şi celule de origine umană. De asemenea, infracţiunile referitoare la terorism, explozibili, materiale nucleare sau radioactive, genocid, crime de război, frontierele României sau forţele armate sunt exceptate de la "regretul efectiv". Se observă că în enumerare nu apar infracţiunile de corupţie, specifice mediului politic.
Alfred-Laurentiu-Antonio Mihai consideră că acest proiect de lege este necesar pentru că închisorile sunt supraaglomerate, iar România a pierdut procese la CEDO. "În anul 2015, potrivit rapoartelor CEDO, România este pe locul al treilea în privinţa numărului de condamnări înregistrate. Principalele motive pentru care Curtea de la Strasbourg a condamnat România sunt aglomeraţia (sic!) din închisori şi durata prea lungă a proceselor", afirmă Mihai în expunerea de motive.
Iniţiatorul mai spune că "modelul justiţiei restaurative" este adoptat în mai multe ţări, cum ar fi Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Belgia, Australia şi se bazează pe repararea prejudiciului cauzat victimei.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.