Topul televiziunilor la care se vorbeşte cea mai proastă limbă romană
Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti" al Academiei Române a monitorizat în luna martie numărul erorilor semnificative de folosire a limbii române în emisiunile realizate de televiziuni şi de radiouri. De asemenea, au fost analizate clipurile publicitare, dar şi dublarea în română a desenelor animate difuzate de televiziunile de nişă. Această monitorizare este efectuată ca urmare a contractului de consultanţă încheiat cu CNA şi a fost prezentată la sediul CNA, ieri, de către Rodica Zafiu, coordonatoarea acestui proiect. Vicepreşedintele CNA, Răsvan Popescu a explicat faptul că CNA a reluat programul început în anul 2007 şi întrerupt în 2013. Pentru acest an, vor mai fi monitorizate lunile august şi noiembrie.
Faţă de numărul greşelilor monitorizărilor din anii trecuţi, în perioada 1 martie – 31 martie 2016 au fost înregistrate mai puţine greşeli deoarece au fost luate în calcul doar "greşelile semnificative". Astfel, potrivit monitorizării, în luna martie a acestui an, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la Realitatea TV – 22. Clasamentul lunii martie este continuat de: B1 TV (18), Antena 3 (17), Naţional Tv (16), Antena 1 (15), Digi 24 (15), Prima TV (14), Pro TV (13), România TV (9), TVR 1 (8), TVR 2 (7) şi Kanal D (7).
Pe de altă parte, în luna martie, la radiourile monitorizate, Radio România Actualităţi şi Europa FM, au fost constatate doar câte trei greşeli.
Potrivit monitorizării, au fost înregistrate cazuri de dezacord între subiect şi predicat, cu menţiunea că în unele situaţii acest tip de greşeală este favorizată de faptul că subiectul era un substantiv colectiv, al cărui sens de plural atrage şi verbul în sfera pluralului.
Câteva dintre exemplele trecute în raport sunt: "cei mai afectaţi ş...ţ sunt personalul navigant, care-şi fac datoria" (corect: cel mai afectat ş...ţ este personalul navigant, care-şi face datoria), "politicul, în nebunia lor de a controla" (corect: oamenii politici, în nebunia lor de a controla), "ne-au interceptat SRI-ul şi pe noi" (corect: ne-a interceptat SRI-ul şi pe noi), "laptele şi brânza de Brădet are E.coli" (corect: laptele şi brânza de Brădet au E.coli), "De ce a plecat toţi odată aşa? S-a speriat de tine?" (corect: De ce au plecat toţi odată aşa? S-au speriat de tine?).
"Jumate de zodiac afectat, dar numai în proporţie de 50%"
O alta greşeală înregistrată a fost anacolutul (o greşeală de discontinuitate sintactică): "Ando a fost un jucător care ieşea la bătaie, care îi plăcea să ia adversarul pe piept şi să se lupte cu el" (corect: Ando a fost un jucător care ieşea la bătaie, căruia îi plăcea să ia adversarul pe piept şi să se lupte cu el), "dacă revendicările lor nu se vor găsi rezolvări pentru ele" (corect: dacă pentru revendicările lor nu se vor găsi rezolvări), "stâlpii societăţii civile atât le place de mult să se împăuneze" (corect: stâlpilor societăţii civile atât le place de mult să se împăuneze). Totodată, au fost înregistrate o serie de exprimări redundante, pleonastice, precum: "deocamdată, pentru moment, la revedere" (corect: deocamdată, la revedere), "eu am trecut anterior prin perioada" (corect: eu am trecut prin perioada), "ce făceau înaintaşii lor în trecut" (corect: ce făceau înaintaşii lor), "cel puţin jumate de zodiac este afectat, dar numai în proporţie de 50%" (corect: cel puţin jumătate de zodiac este afectat).
Potrivit monitorizării, folosirea cratimei pune, în continuare, destul de multe probleme. Cele mai multe greşeli privesc scrierea substantivelor compuse, mai ales cu "şef" şi cu "prim". De asemenea raportul cuprinde greşeli de punctuaţie, de pronunţie (de exemplu, rostirea greşită a literei "x"), utilizarea englezismelor şi a calcurilor după engleză.
În luna martie 2016, au fost monitorizate 12 televiziuni (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Prima TV, Naţional TV, Antena 3, România TV, B1 TV, Realitatea TV şi Digi 24) şi două radiouri (Radio România Actualităţi şi Europa FM), alese în funcţie de audienţă, de acoperirea naţională, de ponderea emisiunilor informative şi de dezbatere şi de asumarea unui rol cultural şi educativ.
S-au efectuat 300 de ore de monitorizare, urmărindu-se în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de ştiri şi dezbateri. La fel ca în etapele precedente, au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, crawluri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective.
Lista posturilor monitorizate în această etapă corespunde, în mare măsură, listelor folosite în monitorizările din etapele precedente (în special celor din ultimele rapoarte, realizate în anul 2012), ceea ce permite comparaţia şi formularea de concluzii mai generale asupra calităţii limbii române folosite în presa audiovizuală.
Studiu: Mamele din Romania, mai permisive decat taţii
În România, cinci din 10 părinţi asociază ,,autonomia copiilor” cu ideea de control, potrivit unui studiu naţional realizat luna aceasta „Autonomia Copiilor”, se arată într-un comunicat de presă remis ieri. "Autonomia în educaţia copiilor" presupune ca părinţii să îi lase pe cei mici să descopere lucruri noi "în limite de siguranţă, să îi ghideze pentru a fi independenţi şi a face propriile alegeri, nu să-i controleze", se arată în studiu. „În ceea ce priveşte dezvoltarea autonomiei prin joc, doar unul din 10 părinţi îşi lasă copiii să descopere singuri, pas cu pas, soluţia într-o activitate distractivă. Puţin peste jumătate dintre părinţi susţin orice iniţiativă a copilului lor, în timp ce opt din 10 declară că încurajează autonomia copiilor lor oferindu-le posibilitatea de alegere într-un context controlat de ei: îi lasă să decidă, atunci când consideră că este posibil, îi lasă să greşească într-un mediu cu risc controlat, îi învaţă să îşi formeze rutine (precum spălatul pe mâini înainte de masă)”, se arată în comunicatul de presă.
Studiul mai arată că o treime dintre părinţii din România nu ştiu cu ce să asocieze termenul de autonomie în educaţia copiilor; opt din 10 părinţi pun egalitate între conceptul de autonomie şi încrederea de sine a copilului, şapte din 10 declară că autonomia înseamnă protecţie şi şase din 10 o asociază cu ideea de libertate. De asemenea, potrivit studiului, şapte din 10 părinţi declară că au un copil autonom dacă acesta cere să facă diferite lucruri singur, iniţiază şi propune activităţi de joacă şi face singur activităţile care ţin de igiena personală.
Mămicile din România sunt mai permisive decât tăticii, lăsând mai multe decizii la alegerea copiilor: cu ce sau cu cine se joacă, ce fel de activităţi fac împreună, gustările pe care le mănâncă. Studiul mai arată că patru din 10 părinţi îi lasă pe copii să decidă ce gustări mănâncă, iar gustările dintre mese preferate de nouă din 10 părinţi din România sunt fructele şi legumele, urmate de produsele lactate (patru din 10 părinţi).
Studiul naţional ,,Autonomia copiilor” a fost realizat de Cult Market Research, la cererea Danone, în perioada 1-14 aprilie 2016, pe un eşantion reprezentativ de 413 părinţi din mediul urban (jumătate mame şi jumătate taţi), cu copii cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani.
Augustin Lazăr, avizat pozitiv pentru funcţia de Procuror General
Augustin Lazăr a primit aviz pozitiv din partea Secţiei pentru procurori a CSM, după interviul pe care l-a susţinut ieri, urmând ca propunerea ministrului Justiţiei pentru funcţia de Procuror General al României să fie transmisă preşedintelui României. "Proiectul managerial are propunerea de a reforma Ministerul Public şi de a îl ridica la standarde europene, din punct de vedere al managementului şi al mentaţităţii. Proiectul e bazat pe o cunoaştere aprofundată a Ministerului Public, care vine nu doar din experienţă ci şi din activitatea de cercetător pe care am avut-o fiind şi cadru didactic", a spus magistratul în cadrul interviului pe care l-a susţinut la CSM.
Augustin Lazăr a suţinut în faţa procurorilor din Consiliul Superior al Magistraturii că intenţionează înfiinţarea unui serviciu de integritate, care ar avea rolul verificării integrităţii magistraţilor procurori. De asemenea, Augustin Lazăr a precizat că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui restructurat, susţinând că ar trebui desfiinţate parchetele mici, pentru ca procurorii să nu mai fie sub influenţa persoanelor puternice pe plan local. Oana Hăineală, unul dintre candidaţii la funcţia de procuror general, a lipsit de la şedinţa în care a fost intervievat Lazăr, deşi este membru al Secţiei pentru Procurori din cadrul CSM.
Proiect privind introducerea programului "Prima Baie"
Deputatul PSD Aurelia Cristea a cerut Guvernului să introducă un program naţional de tip Prima Baie, respectiv acordarea unei subvenţii de 200 de euro pentru amenajarea unei băi în locuinţele care nu dispun de una.
Ea spune că datele colectate în susţinerea acestei propuneri trag un veritabil semnal de alarmă şi nu pot fi ignorate de către o ţară cu pretenţii europene, respectiv că în doar 45% din gospodăriile din România există apă curentă în locuinţă şi că doar în 28% din gospodării există un grup sanitar în interiorul locuinţei. "Beneficiarii principali ai unei astfel de măsuri sunt gospodăriile unde există apă curentă şi mai trebuie doar convertită o încăpere în baie. Este vorba de aproximativ 17% din gospodării, acest procent însemnând aproximativ 186.000 de români, la o medie de 2,8 persoane/gospodărie. O estimare a costurilor minime de achiziţie pentru obiectele sanitare şi de igienă intimă necesare echipării unei băi funcţionale se situează între 190 şi 215 Euro. Ca atare, un program de tipul Prima Baie (similar cu programe de tip Prima Casă, Primul Laptop) prin care să fie acordată o subvenţie de 200 Euro pentru astfel de achiziţii ar fi o abordare oportună şi cu rezultate concrete. Suma menţionată a luat în considerare bunurile care asigură funcţionalitatea unei băi", mai arată Aurelia Cristea. Ea propune ca programul să fie etapizat pentru o acoperire optimă, începând cu anul 2017.
