Medici belgieni: Pacienţii din Colectiv erau "bombe bacteriologice"
La 151 de zile după tragedia din Colectiv, multe dintre rudele victimelor nu au primit fişele medicale ale persoanelor pierdute. Aceştia susţin că mai multe spitale din România refuză să le elibereze documentele, pe motiv că nu le permite legea. Actul normativ la care medicii fac referire este Legea privind Drepturile Pacienţilor care spune că "toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia iar informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres" .
Unii părinţi ale victimelor din Colectiv spun că au primit fişele complete, alţii însă aşteaptă documentele de luni de zile fără răspuns. "E o chestie foarte interpretabilă în lege, chiar ne-a întrebat şi pe noi jurista. Din câte ştiu eu, pacientul are dreptul să solicite documentele medicale, adică date medicale referitoare la evoluţia lui, nu scrie nimic de familie, dar nu foaia, poate primi biletul de externare, poate primi copii după analize, dar nu foaia de observaţii, care după câte ştiu eu e un document medical. Şi acesta se dă numai organelor abilitate. Şi poliţia dacă îl cere, vine cu hârtie", a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, dr. Adrian Stănculea.
Bacterii din Iraq şi Egipt
Familiile victimelor au o explicaţie pentru care spitalele refuză să le dea documentele. Eugen Iancu, tătăl lui Mihai Alexandru Iancu una din victimele din clubul Colectiv şi preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, din care fac parte supravieţuitori şi rude ale victimelor, susţine "că medicii vor să ascundă faptul că pacienţii erau infectaţi cu bacterii intraspitaliceşti".
La spitalul Spitalul Militar "Regina Astrid" din Bruxelles, Belgia au ajuns opt persoane rănite în incendiul din noaptea de 30 octombrie, trei erau în stare critică iar cinci erau răniţi grav, însă "majoritatea era o bombă bacteriologică" potrivit unui document pe care l-a primit ieri Mediafax de la una din rudele celor internaţi. Potrivit documentului citat, pacienţii erau infectaţi cu acinetobacter, bacteria Pyo şi klebsiella pneumoniae rezistente la antibiotic. "Pe 10 noiembrie medicii din Belgia mi-au spus că ruda mea, are trei din cele mai periculoase bacterii de pe suprafaţa pământului, bacterii care se dezvoltă în ţări precum Iraq şi Egipt" a declarat apropiatul unui pacient.
De altfel, ieri, pe blogul personal, jurnalistul Cătălin Tolontan a publicat o listă pe care se regăseau bacteriile cu care erau infectaţi 13 dintre victimele din Colectiv, care şi-au pierdut viaţa. Fiecare din cei 13 prezenţi pe lista avea cel puţin două bacterii extrem de periculoase, rezistente la tratament.
"Pentru noi nu este o noutate că aveau aceste bacterii, la toate spitalele din Europa unde s-au dus medici au găsit aceste infecţii nosocomiale", a declarat Eugen Iancu. Totodată, acesta a dat exemplul spitalului din Viena, unde au fost internaţi mai mulţi tineri răniţi în incendiul din clubul Colectiv, unde "medicii s-au grăbit să externeze pacienţii în luna ianuarie" unul din motive fiind acela "că statul român întarzia cu plata" iar al doilea motiv pe care l-au invocat medicii din Austria era legat de "infecţiile nosocomiale".
Mai mult, potrivit lui Iancu, medicii de acolo au menţionat că după ce pacienţii vor face recuperare în spitalele din România, "pentru a-i primi din nou în spitalul din Austria trebuie să le vadă analizele medicale şi să se asigure că nu vor veni infectaţi cu bacterii intraspitaliceşti".
Medic: Lipseşte aparatura necesară
Problema infecţiilor nosocomiale a fost ridicată de foarte multe ori după tragedia din Colectiv, în momentul de faţa raportarea acestor infecţii făcându-se o dată pe lună. Potrivit medicului Adrian Stănculea, şeful secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă şi purtătorul de cuvânt al Spitalului de Arşi, nu în toate situaţiile se poate face raportarea.
"Ce nu înţelege multă lume din chestia asta este, ca să declari infecţia nozocomială de pe o plagă arsă nu poţi s-o declaraţi doar prin ceea ce-ţi iese prin recoltare cu beţigaşul. Nu poţi. Îţi spune clar acolo în criteriile de declaraţii la infecţii de plagă arsă că trebuie curbură de ţesut, care înseamnă un fragment, se pune la biopsie, se pune la un aparat special, numai pe criteriul acesta poţi să declari. Simpla prezenţă a bacteriei în plagă nu înseamnă inflecţie, înseamnă contaminare. De aceea pe mulţi nici nu poţi să-i declari pentru că nu ai aparatura necesară. Nu poţi să prezinţi toate probele la Babeş să ţi le lucreze, că am impresia că ei au, sau Balşul, nu ştiu care. E o aparatură scumpă care, fragmentul care ţi-l ia, ţi-l macerează, ţi-l pune", a precizat medicul Adrian Stănculea.
