Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Iohannis vrea întărirea NATO pe flancul de est

Ziarul de Vrancea
21 ian 2016 315 vizualizări
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că România rămâne un "susţinător ferm" al aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, dar sprijinul este condiţioant şi de voinţa politică a autorităţilor de la Chişinău pentru asumarea principiilor privind statul de drept şi continuarea reformelor.

"România este decisă să rămână un susţinător ferm al aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, să sprijine reformele necesare acestui obiectiv, să fie puternic implicată în mobilizarea solidarităţii europene, atunci când este necesar, pentru depăşirea dificultăţilor şi menţinerea cursului european. Susţinerea activă a parcursului european al Republicii Moldova depinde însă de voinţa politică a autorităţilor de la Chişinău pentru asumarea principiilor ce definesc statul de drept, precum şi a reformelor ce trebuie să însoţească aplicarea Acordurilor cu Uniunea Europeană", a spus Klaus Iohannis, în cadrul discursului rostit la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.
Mai mult, preşedintele a spus că angajamentele asumate de partenerii europeni faţă de Republica Moldova trebuie să fie menţinute şi extinse odată cu obţinerea de progrese în consolidarea statului de drept şi a dat asigurări că România se va implica în acest proces.
Iohannis a mai spus că este nevoie de întărirea NATO, având în vedere provocările de pe flancul estic. "Susţinem întărirea rolului Alianţei în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii speciale atât provocărilor din flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor din flancul sudic al NATO. Situaţia îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri de consolidare a securităţii, atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel cu SUA şi în cadrul NATO", a declarat el.

Proruşii au sesizat Curtea Constituţională

În acelaşi timp, în faţa Parlamentului, s-au adunat simpatizanţii PSRM şi PPPN. Aceştia au adus cu ei coroane funerare, afirmând că "astăzi urmează să moară regimul oligarhic". Liderul PPPN, Renato Usatîi, a îndemnat oamenii să protesteze paşnic, menţionând că violenţele nu vor ajuta la nimic. "Oamenii trebuie să vină din toate localităţile. La fel, toţi chişinăuienii trebuie să iasă în stradă astfel încât guvernanţii să nu poată ieşi până la magazin după pâine", a declarat Renato Usatîi.
Preşedintele PSRM, Igor Dodon, a declarat că unica soluţie sunt alegerile anticipate. "Noi, socialiştii, ne adresăm Curţii Constituţionale, care anulează decizia de ieri a Parlamentului. Pe 29 ianuarie expiră termenul de învestire a Guvernului, iar pe 30 dizolvăm Parlamentul şi declarăm alegeri anticipate", a mai spus Dodon.
Protestele au început miercuri, în timpul şedinţei speciale a Parlamentului, în cadrul căreia a fost învestit cabinetul de miniştri condus de democratul Pavel Filip. Protestatarii au forţat o uşă laterală a Parlamentului şi au pătruns în clădire, însă ulterior au fost scoşi afară de forţele de ordine. Cel 30 de persoane, printre care şi patru poliţişti, au avut de suferit în urma altercaţiilor şi îmbrâncelilor. Printre cei agresaţi a fost şi deputatul liberal Mihai Ghimpu.

Parlamentarii aflaţi în Norvegia au cerut reanalizarea ordinului de plasare a copiilor Bodnariu

Delegaţia de parlamentari aflată în Norvegia a cerut "imperios" guvernatorului localităţii de reşedinţă a familiei Bodnariu reanalizarea ordinului de plasare a copiilor pentru că măsura adoptată ar fi disporoporţionată şi este o interpretare abuzivă a principiului interesului superior al copilului. "Parlamentarii români au cerut imperios reanalizarea ordinului temporar de plasament pe considerentul că măsura adoptată este una disproporţionată şi reprezintă o interpretare abuzivă a principiului interesului superior al copilului (potrivit legislaţiei internaţionale relevante), adăugând că există suspiciuni rezonabile privind unele vicii de procedură (nerespectarea de către Barnevernet a etapelor procedurale prevăzută în legislaţia norvegiană)", potrivit unui comunicat de presă emis de Senat. În cadrul întâlnirii cu guvernatorul din Sogn og Fjordane, Anne Karin Hamre, parlamentarii au expus situaţia mai multor familii ai căror copii au fost plasaţi în familii surogat. Parlamentarii au menţionat că situaţia familiei Bodnariu a generat o "emoţie deosebit de puternică în rândul cetăţenilor români" pentru că Barnevernet, instituţia care se ocupă de respectarea drepturilor copiilor în Norvegia, acţionează cu lipsă de transparenţă şi că asupra sa planează suspiciuni asupra modului în care gestionează cazurile. Delegaţia a vizitat şi familia, discutând cu Marius şi Ruth Bodnariu, a "vizitat locuinţa şi a constatat condiţiile adecvate de viaţă şi dezvoltare oferite copiilor de către părinţi", potrivit sursei citate. De asemenea, parlamentarii au discutat cu vecinii familiei şi cu alţi membri ai comunităţii locale.

Una din femeile rănite în incendiul de la Chişinău a murit la Spitalul de Arşi

Una dintre cele trei femei rănite în incendiul din Chişinău care au fost aduse la Spitalul de Arşi din Bucureşti, cea care era în starea cea mai gravă, a murit miercuri seară, a declarat purtătorul de cuvânt al spitalului Adrian Stănculea. Cele trei femei grav rănite în incendiul din 9 ianuarie dintr-o clădire din Chişinău au fost aduse la Spitalul de Arşi din Bucureşti şi operate toate în zilele următoare. Femeia care a decedat miercuri seară avea 26 de ani şi era în starea cea mai gravă. Avea arsuri pe 42 la sută din corp, arsuri de căi respiratorii şi era intubată şi ventilată mecanic, prognosticul fiind foarte rezervat.
Incendiul s-a produs, pe 9 ianuarie, într-o clădire cu două etaje din apropierea Pieţei Centrale din Chişinău, pe bulevardul Ştefan cel Mare, după ce într-o încăpere a explodat o butelie de gaz.

Cioloş către şefii de companii franceze: România nu are partide extremiste

Premierul Dacian Cioloş i-a îndemnat ieri pe şefii mai multor companii franceze să investească în România, afirmând că ţara este stabilă din punct de vedere politic şi predictibilă în ceea ce priveşte politicile economice şi legislative. "De ce să veniţi să investiţi în România? În primul rând pentru că suntem o ţară stabilă, cu un mediu economic în evoluţie. România este probabil singura ţară din Europa Centrală şi de Est unde nu veţi găsi în mediul politic partide extremiste, naţionaliste, care ar putea avea reacţii imprevizibile în ceea ce priveşte deciziile politice sau în politicile economice. Este o ţară stabilă din punct de vedere politic, este o ţară predictibilă în ceea priveşte politica bugetară şi legislativă. Este o ţară care, după reforme dificile imediat după instalarea crizei economice, în perioada 2009-2011, a avut o creştere economică de la un an la altul — 3,4 — 3,5% anul trecut — cu o previziune de creştere economică de 4% anul acesta", le-a spus premierul celor 60 de şefi ai companiilor franceze. La rândul său, vicepremierul Costin Borc, ministru al Economiei, le-a reamintit celor prezenţi că România este a şaptea piaţă europeană, cu o economie extrem de dinamică.

Peste 134.000 de cauze soluţionate prin renunţare la urmărire penală, în 2015

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat ieri că decizia CCR privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor referitoare la renunţarea la urmărirea penală are un impact major asupra modului în care funcţionează sistemul de justiţie, afirmând că aşteaptă motivarea grabnică a hotărârii pentru a promova un act normativ. Ea a explicat că este obligată prin lege să promoveze un act normativ. "Nu ştiu dacă ordonanţă de urgenţă. Considerând însă impactul, cred că este posibil să fie OUG, am însă obligaţie prin lege să pun într-un termen de 45 de zile în acord textul de lege cu decizia CCR", a adăugat ministrul Justiţiei.
Tot ieri, procurorul general Tiberiu Niţu a susţinut că decizia Curţii Constituţionale prin care art. 318 alin. 1 din Codul de procedură penală — "Renunţarea la urmărirea penală" — a fost declarat neconstituţional va avea un impact major asupra activităţii procurorilor. "Decizia este obligatorie şi, pe cale de consecinţă, procurorii o vor respecta întocmai. Având în vedere însă impactul major asupra activităţii procurorilor din cadrul Ministerului Public (în anul 2015 au fost soluţionate prin renunţare la urmărire penală 134.436 de cauze, în timp ce în 2014 fuseseră soluţionate 86.883 de cauze), se va acţiona pentru identificarea măsurilor de natură să diminueze efectele asupra activităţii de urmărire penală", a precizat Niţu într-un comunicat de presă.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.