Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor consideră că statul a pus la cale Mineriada

Ziarul de Vrancea
11 nov 2015 914 vizualizări
Majoritatea românilor care au auzit despre evenimentele din iunie 1990, cunoscute sub numele de ''Mineriadă'', consideră că nu ştiu adevărul şi că venirea minerilor la Bucureşti a reprezentat o mişcare organizată de autorităţile din acea perioadă, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research

Potrivit sondajului, 90% dintre români au auzit de evenimentele din 13-15 iunie 1990, 9,1% declară că nu au auzit despre ele, în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 0,9%. Totodată, 77% dintre respondenţii care au auzit de Mineriadă consideră că nu ştiu adevărul despre evenimentele din iunie 1990, 18,1% declară că ştiu adevărul, în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 4,9%.
Sondajul mai relevă că 69,7% dintre românii care au auzit de Mineriadă sunt de părere că venirea minerilor în Bucureşti a reprezentat o mişcare organizată de autorităţile din acea perioadă, care au dorit să contracareze protestele din Piaţa Universităţii, în timp ce 13,4% dintre respondenţi consideră că acest eveniment a reprezentat o mişcare spontană a minerilor care au dorit să vină la Bucureşti.
Barometrul INSCOP a fost realizat în perioada 23 octombrie — 1 noiembrie, la comanda ziarului Adevărul.

Un tanăr rănit în incendiul din Colectiv a murit în ziua în care împlinea 19 ani

Vlăduţ Roberto Andy, rănit în incendiul din clubul Colectiv, a murit ieri, în Marea Britanie, în ziua în care împlinea 19 ani, iar câteva ore înaintea lui a decedat Elena Niţu, în vârstă de 18 ani, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Economic "A.D. Xenopol" din Capitală. Vlăduţ Roberto Andy şi Elena Niţu erau printre cei nouă răniţi în incendiul din clubul Colectiv transferaţi duminică seară în spitale din Marea Britanie.
Marţi , Elena Niţu a decedat într-un spital din Liverpool. În seara tragediei, Elena Niţu a mers în clubul Colectiv împreună cu prietenul ei, care a reuşit să iasă, dar s-a întors la scurt timp să o scoată şi pe prietena sa. În câteva minute a reuşit să o tragă afară şi pe Elena, însă starea acesteia era foarte gravă. Iniţial, Elena a fost conştientă şi a vorbit cu mama sa, care a ajuns la clubul Colectiv înainte să fie dusă cu ambulanţa la spital. La scurt timp după ce a vorbit cu mama sa, tânăra şi-a pierdut cunoştinţa, fiind dusă la spital, unde a fost intubată şi ventilată mecanic.
Vlăduţ Roberto Andy, care era internat din noaptea de duminică spre luni într-un spital din Chelmsford, Marea Britanie, a murit la câteva ore după Elena Niţu. Tânărul împlinea ieri 19 ani.
În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe dum spre spital a mai murit o persoană. În 12 zile de la tragedie au decedat alte 23 de persoane, numărul victimelor ajungând, ieri, la 50. Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, 34 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă şapte au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda şi unul în drum spre Elveţia.

ONU: Oficialii români neagă sărăcia din ţară

Mulţi oficiali români sunt într-o stare de negare în ceea ce priveşte gradul mare de sărăcie din ţară, deşi 40% din populaţie este afectată de acest fenomen, a declarat ieri raportorul ONU pe probleme de sărăcie extremă, Philip Alston. El a spus, la finalul misiunii pe care a avut-o în România, că a transmis deja un raport Guvernului, iar raportul final va fi prezentat în vara anului viitor. Philip Alston a mai arătat că România a făcut progrese majore în ceea ce priveşte corupţia, însă doar în cazurile mari, existând încă probleme cu mica corupţie în ceea ce priveşte accesul la mai multe servicii sociale. "Mi s-a spus de multe ori că sărăcia este o alegere. Este, într-adevăr, dar alegerea este făcută prea adesea la nivel de politici guvernamentale", a mai spus Alston.
Potrivit acestuia, societatea românească este puternic divizată, nu doar în termeni de urban / rural, decalajul mai important fiind între cele 40 la sută dintre persoanele expuse riscului de sărăcie şi ceilalţi, a căror bunăstare este prioritară pentru multe politici oficiale. Philip Alston a declarat că, de obicei, atunci când o ţară nu cheltuie bani pentru a rezolva probleme legate de sărăcia cronică, se presupune că nu există bani, dar nu este cazul României. "Banii există şi este şi mai important că există motive clare pentru care nu sunt disponibili şi mai mulţi bani. Mai multe guverne din România au făcut alegeri la nivel de politici publice pentru a îmbunătăţi traiul celor care erau deja într-o situaţie bună, nu pe al celor mai săraci", a mai spus Alston.

Numărul muncitorilor români şi bulgari din Marea Britanie a depăşit pentru prima dată 200.000

Numărul muncitorilor români şi bulgari din Marea Britanie a depăşit 200.000 pentru prima dată, în timp ce totalul angajaţilor originari din statele Uniunii Europene a ajuns la 2,1 milioane, a informat Oficiul Naţional de Statistică (ONS). Numărul rezidenţilor UE din Marea Britanie este cu aproape 300.000 mai mare decât în urmă cu un an, reprezentând o creştere de circa 16%, a precizat ONS.
În ceea ce priveşte românii şi bulgarii, care la 1 ianuarie 2014 au obţinut acces deplin pe piaţa muncii din Marea Britanie, numărul lor a ajuns la 219.000, o creştere de 30.000 (aproximativ 16%) faţă de anul anterior.
Totalul angajaţilor originari din cele opt state foste comuniste care au aderat la UE în 2004, inclusiv Polonia, a atins 982.000 de persoane, o creştere de 200.000 în numai doi ani.
Totuşi, cea mai mare creştere (aproape 19%) o înregistrează cele 14 membre "vechi" ale UE, precum Spania, Italia şi Grecia. Numărul muncitorilor din Marea Britanie originari din aceste ţări a crescut cu 140.000, ajungând la 881.000 de persoane.
Premierul britanic David Cameron a lansat săptămâna aceasta planul său de reformare a UE, care menţionează inclusiv că Europa trebuie să coopereze cu Marea Britanie pentru a reduce nivelul imigraţiei.

Medic chirurg, prins în flagrant când primea mită

Medicul chirurg de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara care a fost audiat de procurori după ce a fost prins în flagrant când primea 3.000 de lei, din suma de 6.000 de lei pe care ar fi cerut-o unui pacient pentru o operaţie, a fost reţinut pentru 24 de ore. Medicul Caius Streian urma să fie prezentat, ieri, instanţei, cu propunere de arestare preventivă.
Anterior, surse judiciare declarau că medicul chirurg ar fi cerut unui pacient 6.000 de lei pentru o operaţie, iar marţi după-amiază el a fost prins în flagrant de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara când primea 3.000 de lei din sumă. Conform surselor citate, medicul a fost denunţat de o persoană din familia pacientului căruia îi ceruse 6.000 de lei pentru a-l opera.
De asemenea, sursele citate spuneau că medicul prins în flagrant este şi cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara.

Profesorii de religie, chemaţi la raport după tragedia din Colectiv

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a organizat ieri, la Colegiul Naţional ''Gheorghe Lazăr'', o şedinţă cu toţi profesorii de religie din Capitală, pentru clarificarea unor aspecte metodice, în contextul în care trei cadre didactice au făcut unele afirmaţii în timpul orelor cu privire la tragedia din club Colectiv. "Întâlnirea a fost iniţiată de IŞMB. Şedinţa s-a referit la părerile personale ale unor profesori de religie. Este vorba de trei profesori. A fost o întâlnire necesară pentru a fi clarificate mai multe modalităţi legate de prezentarea în rândul elevilor a unor aspecte legate de aceste momente. Toţi participanţii s-au desolidarizat într-un fel sau altul sau nu au fost de acord cu aceste interpretări personale", a declarat, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Marian Banu. El a precizat că afirmaţiile profesorilor trebuie privite doar ca nişte păreri personale, care nu au legătură cu programa şcolară şi cu obiectul disciplinei religie. Marian Banu a menţionat că nu vor fi prevăzute sancţiuni, ci a fost nevoie de clarificarea unor aspecte metodice.
Potrivit presei centrale, mai mulţi profesori de religie le-ar fi spus elevilor că muzica rock ar avea influenţe satanice. În Bucureşti predau disciplina Religie peste 450 de cadre didactice.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.