Național

De ce răman corupţii condamnaţi cu banii?

Ziarul de Vrancea
25 sep 2015 610 vizualizări
şefa DNA susţine că ANAF are de recuperat 310 de milioane de euro din dosarele de corupţie finalizate în instanţă, bani cu care s-ar putea dubla salariile medicilor n Fiscul neagă suma avansată, precizează că peste 50% din prejudicii sunt nerecuperabile, dar recunoaşte că este depăşit de situaţie

Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat că dacă Ministerul Finanţelor nu se descurcă în privinţa executării silite, poate să predea atribuţia instituţiilor din sistemul judiciar. Ea susţine că statul "stă pe o grămadă de hotărâri judecătoreşti", în care sunt sechestre, dar nu le execută. "De foarte multe ori aud: «voi, cei din DNA, investigaţi, îi trimiteţi în judecată, îi ajutaţi să ajungă la puşcărie, dar banii, îi luaţi?» şi aici este o mare problemă, pentru că nu DNA este instituţia care trebuie să confişte efectiv banii. Noi, atunci când facem o investigaţie, obligaţia noastră este să identificăm banii şi bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF, Ministerului Finanţelor atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă şi ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare", a declarat procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la Digi24. Kovesi a amintit că, doar în dosarele DNA, suma care trebuie confiscată de stat este de 310 milioane de euro, bani care ar putea fi folosiţi pentru dublarea salariilor medicilor.
"Noi, ca procurori, am indisponibilizat bunurile şi valorile, ei doar trebuie să el execute. Nu s-a întâmplat nimic în aceste opt luni şi mă întreb dacă procedura care se aplică persoanelor fizice care nu-şi plătesc taxele la stat sau impozitele la Primărie nu poate fi aplicată şi acestor persoane condamnate definitiv. Până la urmă, orice persoană care nu-şi plăteşte taxele este executată, ori cu casă, ori cu maşină, ori cu contul bancar, ori poprire pe salariu. La fel ar trebui să fie şi în cazul persoanelor condamnate. (....) Noi nu am văzut în ultimii doi ani niciun fel de proactivitate în a încerca să execuţi efectiv aceste bunuri. La nivelul DNA, am instituit un serviciu de investigaţii financiare, format din procurori, poliţişti şi specialişti, care doar acest lucru face, identifică bunurile în dosarele celorlalţi colegi şi, alături de investigaţia penală, facem şi o investigaţie financiară. Alături de noi, depun un efort extraordinar judecătorii, care verifică sechestrele pe care noi le punem, dispun confiscarea sumelor de bani şi a bunurilor, după care nu se mai întâmplă nimic. Statul stă pe o grămadă de hotărâri judecătoreşti, rămase defintive, în care sunt puse sechestre foarte multe şi nu le execută", a spus Kovesi.


Peste 660 de persoane condamnate în 2015

Procurorul şef al DNA a precizat că a transmis o serie de propuneri şi puncte de vedere Ministerului Justiţiei şi Ministerului de Finanţe, a participat la proiecte şi seminarii şi şi-a manifestat deschiderea pentru rezolvarea acestei probleme, dar nu s-a schimbat nimic. "Sper că lucrurile se vor mişca, pentru că şi în acest an, până în acest moment, noi am indisponibilizat valori şi bunuri în cuantum de aproape 190 de milioane de euro. Cu siguranţă avem foarte multe hotărâri judecătoreşti de condamnare, avem peste 660 de persoane condamnate doar în acest an, iar judecătorii au dispus şi acolo conficarea unor bunuri şi valori. Aceste sume se tot adună. Trebuie să existe un moment zero în care statul să înceapă să execute sume efectiv şi să încaseze aceşti bani la bugetul de stat. Dacă Ministerul Finanţelor nu se descurcă cu acest lucru, atunci poate să dea această atribuţie instituţiilor din sistemul judiciar, la Ministerul Justiţiei sau la alţii care vor să facă acest lucru. Este inadmisibil să depunem un aşa de mare efort instituţional. De foarte multe ori, indisponibilizăm bunuri în străinătate, facem comisii rogatorii să identificăm tot felul de obiecte de lux, vile, iahturi, conturi din străinătate, se dispune confiscarea sumelor existente, după care nu se întâmplă nimic", a afirmat Codruţa Kovesi.

ANAF: Jumătate din prejudicii provind din dosarului lui Voiculescu

În replică, ANAF a anunţat vineri că valoarea prejudiciilor provenite din dosarele instrumentate de DNA cu sentinţe judecătoreşti anul trecut este "de 150 milioane euro, nu de 300 milioane euro", cum a comunicat procurorul şef al DNA. Jumătate din prejudiciile provenite din dosarele DNA reprezintă suma aferentă cazului ICA, "un caz extrem de complex a cărui rezolvare depinde într-o manieră consistentă şi de celeritatea cu care alte instituţii ale statului îşi îndeplinesc obligaţiile", se arată într-un comunicat al ANAF. Instituţia precizează că 53,6% din total prejudicii trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile.
Astfel, pentru 63 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 milioane lei (30% din valoarea totală) sunt în curs formalităţile legale de partaj /ieşire din indiviziune forţată, fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal. Pentru 693 de sentinţe/hotărâri judecătoreşti cu prejudicii de 433,1 milioane lei ( 21,8%) s-au pronunţat pentru persoane fizice care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate. Totodată, pentru 12 sentinţe/hotărâri cu prejudicii de 33 milioane lei s-au pronunţat pentru persoane juridice aflate sub incidenţa legii insolvenţei, modificată anul trecut.

Fiscul se plange de resursa umană depăşită

Pe de altă parte, ANAF atrage atenţia că gradul de încărcare al instituţiei pentru activitatea de recuperare a arieratelor şi a altor sume datorate bugetului este "extrem de mare", astfel că resursa umană şi materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depăşită.
ANAF se mai justifică prin faptul că instituţiile publice, finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, care nu au organe de executare silită proprii transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat spre executare silită către Fisc.
Fiscul precizează că procedurile de înfiinţare a Agenţiei pentru recuperarea prejudiciilor, care va funcţiona în subordinea Ministerului Justiţiei, nu sunt definitivate. Totodată, instituţia aşteaptă de aproape două luni să fie finalizate procedurile de avizare a hotărârii de guvern privind reorganizarea ANAF, care prevede înfiinţarea unei structuri specializate de executări silite. "Având în vedere cele de mai sus, este profund incorect ca ANAF, instituţie angajată într-un proces de reformă complex, care are ca principal obiectiv eficientizarea colectării veniturilor rezultate în urma obligaţiilor declarative şi de plată, să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor. ANAF îşi asumă acestă situaţie doar în limita cazurilor care ţin exclusiv de ANAF, nu şi de alte măsuri legislative şi organizatorice propuse de ANAF pentru schimbarea acestei situaţii şi care aşteaptă decizia altor factori de conducere", concluzionează autoritatea, în replică la afirmaţiile procurorului şef al DNA, Codruţa Kovesi.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.