MOZAIC STIRI NATIONALE: Elevii cer pedepse drastice pentru colectarea fondului şcolii
Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa solicită Parlamentului şi Ministerului Educaţiei modificarea legislaţiei, în sensul introducerii unor sancţiuni drastice pentru solicitarea şi oferirea de sume de bani pentru fondul şcolii. Potrivit unui comunicat de presă transmis, ieri, cele două organizaţii consideră că unităţile de învăţământ solicită aceşti bani elevilor pentru a acoperi lipsa finanţării din partea autorităţilor locale.
"Principiul gratuităţii învăţământului de stat este consacrat de prima teză a articolului 32, alineatul (4) din Constituţia României, acesta fiind reiterat şi în Legea educaţiei naţionale, la articolul 9, alineatul (3). Din păcate, unităţile de învăţământ sunt nevoite, de cele mai multe ori, să ceară aceşti bani elevilor, pentru a acoperi lipsa finanţării complementare din partea autorităţilor locale, refuzul acordării acestui tip de finanţare, din care, conform Legii educaţiei, trebuie realizate investiţii în şcolii, asigurată pază ş.a., fiind, din nefericire, o practică comună în rândul unităţilor administrativ-teritoriale", se arată în comunicat.
Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa susţin că acest fapt poate înceta dacă vor fi introduse sancţiuni drastice pentru colectarea fondului şcolii. "Fondul şcolii a devenit o practică cutumiară în rândul societăţii româneşti, acordarea acestuia avându-şi originile în perioada comunistă şi perpetuându-se şi în epoca post-decembristă, în mentalul colectiv al comunităţii intrând faptul că acest lucru este normal. CNE şi AEC consideră că această practică poate fi oprită doar prin introducerea unor prevederi prin care să poată fi sancţionaţi drastic toţi cei care pretind sau oferă fondul şcolii. De asemenea, concomitent cu introducerea sancţiunilor pentru colectarea fondului şcolii, suntem de părere că art. 103 din Legea educaţiei trebuie modificat, în sensul în care finanţarea complementară să devină obligatorie, în prezent norma fiind permisivă, iar autorităţile locale luând decizia, de cele mai multe ori, să nu acorde aceste sume de bani", precizează sursa citată.
Elevii mai solicită Ministerului Educaţiei, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, precum şi Asociaţiei Comunelor din România să facă presiuni pe lângă conducerea unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea acordării unei finanţări complementare corespunzătoare unităţilor de învăţământ din raza acestora.
Romania, condamnată la CEDO după ce poliţiştii au bătut un bărbat
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câştig de cauză fiului unui primar din judeţul Vaslui, Cristinel Poede, în vârstă de 40 de ani, într-un proces intentat statului român, după ce bărbatul s-a considerat nedreptăţit de magistraţii vasluieni, într-o plângere formulată împotriva unui poliţist şi a trei jandarmi care l-ar fi bătut. În urma deciziei forului european de apărare a drepturilor omului, statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri de 7.500 de euro, din cei 10.000 de euro solicitaţi de vasluian. Astfel, CEDO a considerat că s-a încălcat articolul 3 din Convenţia Drepturilor Omului, conform căruia "nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante".
În fapt, Curtea a considerat că Poede nu a avut parte de "o anchetă echitabilă" din partea statului român. Atât Parchetul Militar Iaşi, care i-a cercetat pe jandarmi, cât şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, instituţie care l-a anchetat pe poliţist, au clasat dosarul, considerând că forţele de ordine au acţionat legal. De asemenea, nici Tribunalul Vaslui, unde Poede a contestat decizia Parchetului de pe lângă Tribunal, nu i-a dat câştig de cauză, ceea ce l-a determinat pe vasluian să se adreseze CEDO.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului arată, în motivarea hotărârii de despăgubire a lui Cristinel Poede, că procurorii care au cercetat cazul au luat în considerare doar declaraţiile jandarmilor şi poliţistului, precum şi a unui singur martor, deşi victima agresiunii a solicitat şi audierea unui alt martor al incidentului.
Potrivit plângerii depuse la CEDO, Cristinel Poede ar fi fost agresat de un poliţist de la Circulaţie şi trei jandarmi după ce ar fi refuzat să se legitimeze şi să recunoască faptul că a condus o maşină.
PNL conduce în intenţia de vot la parlamentare
PNL se situează pe primul loc în preferinţele electoratului la alegerile parlamentare, fiind urmat de PSD, UNPR şi UDMR, conform Barometrului INSCOP, realizat în perioada 10 - 15 septembrie. "Noul PNL conduce în intenţia de vot a românilor cu 42% (faţă de 44,5% în iulie şi 44,7% în aprilie). Pe locul al doilea se situează PSD cu 35% dintre opţiuni (37,1% în iulie şi 39,1% în aprilie). Pe poziţia a treia se clasează UNPR cu 5,1% intenţie de vot, formaţiunea progresistă fiind pentru prima dată măsurată separat de PSD. Poziţia a patra este ocupată de UDMR cu 5% din intenţiile de vot (5,1% în iulie şi 5,2% în aprilie)", se arată într-un comunicat al INSCOP citat de Agerpres. Sursa citată precizează că UDMR este urmată de ALDE cu 2,6% (faţă de 3% în iulie şi 2,2% în aprilie), PMP cu 2,5% (faţă de 2,4% în iulie şi 2,8% în aprilie) şi PSRO, care este cotat cu 2% din intenţiile de vot.
În clasament urmează partidul M10 cu 2% (faţă de 2,3% în iulie), PRM cu 1,3% (faţă de 2,1% în iulie şi 2% în aprilie), PNŢCD cu 1% şi PRU tot cu 1%. 0,5% din cei care şi-au exprimat o opţiune de vot au indicat alt partid. Procentul indecişilor este de 23,6%, 9,3% dintre respondenţi declară că nu merg la vot, iar 4,5% reprezintă non-răspunsuri.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.085 persoane, reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 3% la un grad de încredere de 95%.
