Ponta, Ghiţă şi Voiculescu, oile negre în raportul de ţară american
Legislaţia din România garantează libertatea presei, dar există grupuri media controlate de politicieni, arată raportul Departamentului de Stat, denunţând tentative de intimidare a jurnaliştilor. "Ameninţările personale şi profesionale la adresa jurnaliştilor au subminat libertatea presei. Chiar dacă presa independentă este activă şi exprimă o diversitate de puncte de vedere în mod nerestricţionat, politicieni şi persoane care au legături strânse cu politicieni şi cu grupuri politice fie deţin, fie controlează indirect numeroase companii media, la nivel naţional şi local. Ştirile şi editorialele acestor companii media reflectă frecvent punctele de vedere ale proprietarilor. Au existat acuzaţii că proprietarii unor grupuri media au blocat ştiri care intrau în contradicţie cu interesele proprii şi i-au ameninţat pe autori", se precizează în raportul Departamentului de Stat american privind "Practici în materie de drepturile omului în 2014", la capitolul despre România.
Potrivit raportului, "companii media deţinute de politicieni precum Dan Voiculescu (Partidul Conservator) şi Sebastian Ghiţă (Partidul Social-Democrat) au avut atacuri verbale repetate la adresa jurnaliştilor care au relatat despre afaceri controlate de ei sau despre activităţile Guvernului".
"În ianuarie, peste 340 de jurnalişti din întreaga ţară au protestat, denunţând «practici media degradante» folosite de un post tv deţinut de Voiculescu, Antena 3. Dan Tapalagă, analist al site-ului de ştiri Hotnews, a semnalat că Ghiţă a făcut declaraţii pe care el şi familia lui le-au considerat acte de intimidare. Ghiţă a replicat că nu l-a ameninţat pe Tapalagă, spunând că doar a fost enervat de jurnalist. Tapalagă şi site-ul pentru care lucrează au scris în mod repetat despre contracte ale companiilor deţinute de Ghiţă cu instituţii guvernamentale", notează raportul.
La subcapitolul "Violenţe şi acte de hărţuire", raportul Departamentului de Stat constată că "politicieni şi cetăţeni au insultat sau au hărţuit, în unele situaţii, jurnalişti". "În august 2014, trei jurnalişti au fost agresaţi în cursul unui miting organizat de postul tv Antena 3 ca protest faţă de condamnarea patronului, Dan Voiculescu, la zece ani de închisoare pentru fraude estimate la valoarea de 60 de milioane de euro (75 de milioane dolari). Mai multe ONG-uri şi instituţii media au acuzat poliţia că nu a intervenit pentru oprirea violenţelor", menţionează raportul.
Mirel Palada, "executat" în raport
În acelaşi document se arată că atât premierul Victor Ponta, cât şi fostul său purtător de cuvânt Mirel Palada au ofensat public ziarişti angajaţi ai unor instituţii media care au criticat politicile guvernamentale. "În iulie 2014, Ponta i-a numit pe reporterii agenţiei de presă Mediafax «mujahedini» şi «talibani», iar în august Palada, pe pagina sa de Facebook, a calificat unii jurnalişti drept «dobitoci», adăugând că ar simţi «plăcere să îi execute electric». Atât presa, cât şi ONG-uri au considerat că Ponta şi Palada au încercat să intimideze jurnalişti independenţi. După aceste afirmaţii, Palada a fost înlocuit din funcţia de purtător de cuvânt", precizează Departamentul de Stat.
ANAF nu are resurse pentru confiscare
Verdictele în cazul infracţiunilor de corupţie au fost adesea inconsecvente, iar ANAF, care are atribuţii în confiscarea averilor obţinute prin corupţie, nu a avut personal suficient şi nu a beneficiat de resursele necesare îndeplinirii misiunii sale, se mai arată în raportul Departamentului de Stat.
Deşi legislaţia prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovaţi de corupţie, Guvernul nu a aplicat legea eficient, în mare parte din cauza problemelor din sistemul judiciar, iar în unele cazuri demnitarii implicaţi în acte de corupţie nu au fost pedepsiţi, se arată în raport. Corupţia în rândul poliţiştilor a contribuit la lipsa de respect a cetăţenilor faţă de poliţie şi a determinat lipsa autorităţii acestei instituţii. Salariile mici şi lipsa stimulentelor şi a recompenselor financiare au dus la lipsa personalului şi au contribuit la tendinţa de a lua mită a unora dintre membrii personalului responsabil cu aplicarea legii.
Raportul mai notează că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, instituţia însărcinată cu confiscarea, administrarea şi lichidarea bunurilor obţinute de infractori, atât a celor obţinute din infracţiuni, cât şi din amenzile impuse acestora, a avut personal insuficient şi nu a beneficiat de resursele necesare îndeplinirii misiunii sale. Şi mecanismul de confiscare a "bunurilor nejustificate", identificate de Agenţia Naţională de Integritate prin verificarea declaraţiilor de avere, a fost greoi, se arată în raport.
În ceea ce priveşte Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în Raportul Departamentului de Stat se arată că aceasta a continuat anchetarea în ritm constant a cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt pe parcursul anului trecut, iar anchetele au inclus politicieni, membri ai sistemului judiciar şi funcţionari administrativi.
