Portretul coruptului roman: Bărbat, căsătorit, ortodox, cu studii superioare
Ministerul Justiţiei a lansat studiul “Experienţe directe cu fenomenul corupţiei ale persoanelor condamnate”, realizat în colaborare cu experţi ai Universităţii Amsterdam şi ai Universităţii Bucureşti. Studiul a beneficiat de suportul specialiştilor DNA şi ai Parchetului de pe langă instanţa supremă. În cadrul studiului, au fost intervievate mai multe persoane condamnate pentru corupţie. Chestionarele completate de acestea i-au ajutat pe specialişti să întocmească profilul coruptului, dar să stabilească şi motivaţia celor care încalcă legea.
Astfel, coruptul este bărbat, cu vârsta cuprinsă între 41 şi 50 de ani, este căsătorit, este de religie ortodoxă şi are studii universitare şi postuniversitare. El este salariat, cu un statut social mediu. Studiul a relevat, de asemenea, că cei mai mulţi dintre condamnaţi au avut un rol pasiv în actul de corupţie. Cu alte cuvinte, nu au cerut mită, dar au acceptat atunci când li s-a oferit. Condamnările cele mai frecvente în astfel de cazuri sunt trafic de influenţă şi luare de mită. Potrivit profilului, coruptul este, în general, la prima condamnare, a primit o pedeapsă cuprinsă între 2 şi 5 ani şi nu şi-a recunoscut fapta la proces.
Egoişti, cu valori hedoniste
Analiza, citată de adevărul.ro, a arătat şi ce îi motivează pe condamnaţii pentru corupţie. Cei mai mulţi consideră că întregul sistem încurajează corupţia. Dintre beneficii, cele mai importante au fost satisfacţia şi gratificarea personale, precum şi posibilitatea de a oferi o viaţă mai bună familiilor lor – şi nu câştigul financiar. Analizele mai arată că factorii care par să stea la baza corupţiei pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general. Majoritatea respondenţilor nu şi-au negat faptele sau acţiunile pentru care au fost condamnaţi, însă au negat că ar fi făcut ceva greşit. Conform propriilor norme personale, acţiunile lor nu constituie corupţie. Analiza experţilor olandezi a tras o altă concluzie importantă. Cei predispuşi la corupţie sunt persoane egoiste, ale căror scop este propria plăcere. ”Statistica arată că intenţia de corupţie şi intenţia de ne-integritate au avut ambele o legătură semnificativă cu valorile egoiste, valorile hedoniste, normele personale, oportunităţile percepute şi beneficiile aşteptate”, arată analiza. Totuşi, atât intenţia de corupţie, relevă studiul, a avut o relaţie semnificativă cu ”dezirabilitatea socială”, ceea ce înseamnă că este posibil ca respondenţii să se fi prezentat mai favorabil decât sunt în realitate.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
