Național

Şansă pentru Parlamentul celor 300

Ziarul de Vrancea
25 ian 2015 316 vizualizări
Curtea Constituţională condiţionează adoptarea unei noi Legi electorale de formarea unui Parlament cu doar 300 de membri u în acest caz, în medie, fiecare judeţ va avea doi senatori şi patru deputaţi

Parlamentul cu 300 de aleşi, stabilit prin referendum, este condiţia fundamentală pe care a pus-o Curtea Constituţională în cazul modificării legislaţiei electorale, fapt care ar determina atat redesenarea actualelor colegii uninominale, dar şi restricţii în stabilirea noului sistem de vot mixt.  O simulare realizată de MEDIAFAX relevă faptul că reducerea numărului de parlamentari la 300 determină la nivel de judeţ un număr mediu de doi senatori şi mai mult de patru deputaţi. Reducerea numărului de parlamentari poate fi realizată, conform normelor în materie electorală, prin creşterea normei de reprezentare stabilită pentru un mandat de deputat şi unul de senator.  În actuala legislaţie, norma de reprezentare pentru un deputat este de 70.000 de cetăţeni, iar pentru un senator de 160.000 de cetăţeni. Pentru a determina numărul de mandate din Parlament, această normă de reprezentare se raportează la rezultatul ultimului recensămant realizat de Institutul Naţional de Statistică, repartizat pe judeţe. Astfel, pe baza normei de reprezentare din actuala legislaţie raportată la referendumul din 2011, rezultă că în viitorul Parlament ar trebui să se regăsească 412 aleşi, din care 288 de deputaţi şi 124 de senatori. În acelaşi timp, reducerea numărului de aleşi la 300 de parlamentari ar necesita majorarea normei de reprezentare de la 70.000 la 100.000 de persoane în cazul deputaţilor, şi de la 160.000 la 200.000 de persoane în cazul senatorilor. Din raportarea acestor norme de reprezentare majorate la rezultatele ultimului recensămant rezultă 99 de mandate de senatori şi 201 mandate de deputaţi.

Opt judeţe cu cate un singur mandat de senator

La nivelul judeţelor, numărul mediu de parlamentari ar ajunge la 2,1 senatori şi 4,4 deputaţi în ţară, în timp ce în Bucureşti s-ar regăsi 19 deputaţi şi 9 senatori. Dacă s-ar menţine actuala normă de reprezentare, în Capitală ar fi 27 de mandate de deputaţi şi 12 de senatori. În această situaţie Iaşul ar avea maxim 3 senatori şi 7 senatori. Totodată, majorarea normei de reprezentare, astfel încat numărul total al parlamentarilor să ajungă la 300, face ca într-o serie de judeţe să fie repartizat un singur mandat de senator, respectiv în Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea. Atribuirea unui singur mandat pentru cele opt judeţe face inaplicabil sistemul de vot mixt - jumătate din mandate alese pe listă şi jumătate în sistem uninominal în colegii - pentru ambele Camere ale Parlamentului la nivel naţional. În consecinţă, reducerea numărului de parlamentari la 300 ar face ca în cazul Senatului să aibă loc doar alegeri în sistemul uninominal, sau doar pe listă, existand astfel varianta ca la nivelul Camerei Deputaţilor parlamentarii să fie aleşi pe listă naţională de partid, iar la Senat în sistemul uninominal într-un singur tur de scrutin. Totodată, reducerea numărului de parlamentari la 300 ar face ca actualele colegii uninominale să fie supuse unui proces de revizuire, prin redesenarea lor în sensul creşterii numărului de localităţi, fapt care ar putea determina nemulţumiri în randul parlamentarilor în funcţie care doresc un nou mandat.

Ce spune Curtea Constituţională

În aprilie 2012, preşedintele PSD Victor Ponta împreună cu preşedintele PNL de la acel moment, Crin Antonescu, au semnat o iniţiativă legislativă care a fost adoptată de Parlament pentru introducerea sistemului uninominal într-un singur tur de scrutin, alocandu-se cate un singur mandat pentru fiecare colegiu. Legea, adoptată la finalul lunii mai 2012, preciza că se menţine delimitarea colegiilor şi numărul acestora stabilit la alegerile din 2008, adică 315 deputaţi şi 137 senatori, la care se adăugau cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale. Curtea Constituţională a respins proiectul lui Ponta şi Antonescu, unul dintre argumentele de fond fiind acela că nu a fost respectat referendumul din 2009 pentru 300 de parlamentari, care va trebui să producă efecte în legislaţia electorală.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.