Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Sondaj Inscop: Traian Băsescu, cel mai bun preşedinte de după 1989

Ziarul de Vrancea
15 dec 2014 824 vizualizări
Preşedintele în funcţie îi devansează clar pe Ion Iliescu şi Emil Constatinescu

Majoritatea românilor susţin că, dacă ar avea posibilitatea să aleagă în prezent între democraţie şi comunism, ar alege prima variantă, relevă un sondaj INSCOP publicat ieri. Astfel, la întrebarea "Dacă aţi avea posibilitatea să alegeţi acum între comunism (regim politic autoritar cu economie planificată controlată de stat) aşa cum era înainte de 1989 şi democraţie (regim democratic cu economie liberă, de piaţă), dvs. ce aţi alege?", 80,9% dintre români au răspuns că preferă democraţia, în timp ce 14,3% ar alege comunismul; 4,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. "După 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, adeziunea românilor pentru democraţie este puternică. În ciuda dificultăţilor sociale ale perioadei de tranziţie şi a unor neîmpliniri evidente ale regimului democratic — încrederea în structurile cheie ale democraţiei precum Parlamentul sau partidele politice rămâne mică — imensa majoritate a românilor s-au ataşat de democraţie. În termeni istorici, acesta reprezintă cel mai mare câştig pentru naţiunea română obţinut în acest sfert de secol de libertate", afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP.
Dacă s-ar reînfiinţa Partidul Comunist Român cu aceleaşi obiective politice precum înainte de 1989 şi ar avea posibilitatea să candideze la alegerile parlamentare, 14,2% dintre români ar vota cu acest partid, în timp ce 8,1% nu sunt hotărâţi. 72,9% nu ar vota PCR, în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. De asemenea, la întrebarea "Dacă Nicolae Ceauşescu ar putea candida astăzi la alegerile prezidenţiale, i-aţi acorda votul?", 70,9% dintre cei chestionaţi au răspuns negativ, 17,1% pozitiv, 7,2% nu sunt hotărâţi, iar 4,7% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.
Sondajul mai relevă că Traian Băsescu a făcut cele mai bune lucruri pentru ţară dintre cei trei preşedinţi ai României din ultimii 25 de ani. Astfel, 30,3% dintre români au dat acest răspuns. Traian Băsescu este urmat de Ion Iliescu, cu 23,8%, şi Emil Constantinescu, cu 19,6%. Un procent de 26,3% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Barometrul a fost realizat de INSCOP Research la comanda "Adevărul" în perioada 27 noiembrie-2 decembrie.

Romanii nu vor Guvernul Ponta, dar îl acceptă pe Ponta premier

Pe de altă parte, un sondaj publicat ieri de GSSC Avangarde, arată că mai mult de jumătate dintre români nu au încredere în actualul Guvern, însă cei mai mulţi cred că Victor Ponta nu ar trebui să demisioneze din funcţia de premier. Astfel, la întrebarea "Dvs. personal aveţi sau nu încredere în actualul Guvern al României?", 56% dintre români răspund "nu, nu am încredere", 31% — "da, am încredere", iar 13% nu pot aprecia/nu răspund.
Întrebaţi însă dacă Victor Ponta ar trebui să demisioneze din funcţia de prim-ministru, 46% dintre respondenţi consideră că "nu", 39% răspund "da", iar 15% nu pot aprecia/nu răspund. Totodată, 46% dintre cetăţeni apreciază că în România lucrurile merg într-o direcţie bună, 35% răspund că "direcţia este greşită", iar 19% nu pot aprecia/nu răspund.
În ce priveşte încrederea în instituţii, primul loc este ocupat de Pompieri (45% foarte multă încredere, 45% multă), urmat de Biserică (31% foarte multă, 32% multă), DNA (24% foarte multă, 35% multă), SRI (23% foarte multă, 35% multă), Preşedinţie (12% foarte multă, 37% multă), Guvern (5% foarte multă, 20% multă), Parlament (1% foarte multă, 15% multă), Partide politice (1% foarte multă, 12% multă încredere).
Potrivit cercetării GSSC Avangarde, românii au răspuns că au o părere foarte bună — 26% şi bună — 45% despre Klaus Iohannis, acesta fiind urmat de Victor Ponta (13% părere foarte bună, 26% — bună), C.P. Tăriceanu (9% foarte bună, 30% bună), Monica Macovei (7% foarte bună, 31% bună), Mihai Răzvan Ungureanu (4% foarte bună, 25% bună), Traian Băsescu (6% foarte bună, 23% bună), Vasile Blaga (3% foarte bună, 21% bună), Cătălin Predoiu (3% foarte bună, 20% bună), Elena Udrea (2% foarte bună, 16% bună). Cercetarea GSSC Avangarde a fost realizată în perioada 6-12 decembrie.

Cine sunt noii miniştri din Guvernul Ponta 4

Noul cabinet urma să fie învestit aseară de plenurile reunite ale celor două Camere

Sorin Câmpeanu, propus de PC la Ministerul Educaţiei, este rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor. Din această postură, el a fost unul dintre susţinătorii publici ai lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale.
Viitorul ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu, are 48 de ani şi a absolvit în 1989 Facultatea de Tehnologie Petrochimică - Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti. Între 2003 şi 2004 a fost preşedinte PUR Ploieşti, din 2004 este membru al PNL Prahova, iar din martie 2011 vicepreşedinte al Organizaţiei de Femei a PNL. Ea a fost deputat în legislatura 2008-2012, dar a mai deţinut această funcţie şi din decembrie 2007 până la finalul legislaturii. În 2012, a fost aleasă pentru un nou mandat în Camera Deputaţilor, unde este membră a Comisiei pentru sănătate şi familie.
Mihai Tudose, propus la Ministerul Economiei, a absolvit Facultatea de ştiinţe juridice, a deţinut funcţia de şef birou senatorial, a fost un an jurist la SC Farex SA Brăila şi consilier judeţean iar din 2000 este deputat. În actuala legislatură este co-autor la 16 iniţiative, niciuna economică.
Întrebat, duminică, înainte de CExN, dacă va face faţă şi funcţiei de ministru în Guvernul Ponta 4, în condiţiile în care e şi deputat şi preşedinte al PSD Brăila, el a răspuns: "Un metru nouă’ş’opt, o sută de kile, cred că fac".

Un teolog, fan al serialului "Californication", numit la Cultură

Sorin Grindeanu, propus la Ministerul Comunicaţiilor, are 41 de ani, a absolvit Facultatea de Matematică, Secţia informatică şi a fost viceprimar al Timişoarei. Este membru PDSR din noiembrie 1996, iar duminică a fost desemnat preşedinte interimar al PSD Timiş.
Andrei Dominic Gerea, propus de PLR pentru portofoliul Energiei şi IMM-urilor, revine în Guvern la mai puţin de un an după ce a făcut parte din Executiv, ca ministru al Economiei, reprezentant al PNL, partid al cărui membru a fost timp de 23 de ani. Gerea are 46 de ani şi a absolvit în 1997 Academia de Studii Economice Bucureşti - Facultatea de Cibernetică, primul său loc de muncă fiind ca electronist automatizări, la Automatica SA. El a părăsit PNL în iulie 2014, alăturându-se grupării Tăriceanu, care a înfiinţat Partidul Liberal Reformator.
Viitorul ministru al Românilor de pretutindeni trebuia să fie Adrian Anghel, fost director general al MTV România şi membru PSD din 2000. Ieri, el a fost înlocuit cu deputatul PSD Angel Tîlvăr. Acesta este vicepreşedinte al PSD Vrancea, parlamentar la al treilea mandat, el deţinând din septembrie funcţia de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene.
Parlamentarul PSD Ionuţ Vulpescu, membru în Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor şi consilier al preşedintelui de onoare al social-democraţilor, Ion Iliescu, a fost propus ministru al Culturii în viitorul Guvern.
Social-democratul are 38 de ani, a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, are un master în Doctrină şi Cultură şi un doctorat în Filosofie. Potrivit blogului personal, Ionuţ Vulpescu are orientarea politică "la stânga, unde e inima". Acesta preferă seriale de televiziune precum "Seinfeld", "Californication", "Dr. House" şi "Mad Men" şi îi plac filmele cu Stan şi Bran, dar şi pelicule precum "Casablanca", "La dolce vita", "Zorba Grecul", "Ghepardul" şi "Forrest Gump".
După ce a pierdul portofoliul Finanţelor, Ioana Petrescu a anunţat ieri că va reveni în poziţia de consilier al premierului, funcţie ocupată în perioada septembrie 2013 - martie 2014.

Chirurg, prins cand încasa 3.000 de lei mită

Şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa, dr. Marius Militaru, a fost prins în flagrant de procurorii DNA, ieri, când primea de la o persoană 3.000 de lei pentru o operaţie pe cord. Potrivit unor surse judiciare, în acelaşi dosar mai sunt cercetaţi anestezistul Dorin Arhire şi soţia acestuia, Nicoleta Arhire.
Conducerea unităţii sanitare a confirmat existenţa cercetărilor şi a precizat că a existat şi un mandat de percheziţie emis pentru Secţia de Chirurgie Cardiovasculară. "Această acţiune a fost declanşată în urma informaţiilor primite de către DNA de la un pacient care fusese internat, operat şi externat în stare vindecat pe data de 11.12.2014. Persoanele incriminate au fost conduse la sediul DNA pentru audieri”, se arată într-un comunicat al Spitalului Judeţean.

O gruparea de evaziune a înfiinţat peste 100 de firma "fantomă"

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut, ieri, 37 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Iaşi, la membrii unei grupări infracţionale organizate, într-un dosar în care se fac cercetări pentru evaziune fiscală, spălare de bani, folosirea şi prezentarea de documente ori declaraţii false, fals în înscrisuri sub semnătură privatăa şi uz de fals.
Surse din cadrul DIICOT au precizat că percheziţii au fost făcute şi la sediul Ministerului Fondurilor Europene. Anchetatorii au ridicat de la MFE mai multe calculatoare, unde ar fi salvate documente în legătură cu solicitarea ilegală de accesare a unor fonduri europene.
DIICOT arată că în perioada 2010-2014, în zonele Bucureşti-Ilfov şi Moldova a acţionat un grup infracţional organizat care a funcţionat pe paliere, cu structură piramidală, fiecare membru având "atribuţii clare şi precis determinate". Potrivit procurorilor, pentru a nu plăti obligaţiile fiscale către bugetul de stat, gruparea ar fi înfiinţat şi utilizat societăţi comerciale pe numele unor "persoane modeste material şi cu un nivel minim de educaţie, în special din zonele rurale din Moldova şi din Republica Moldova, manipulabile". Aceste persoane, susţin anchetatorii, erau controlate de către membrii grupării. Firmele "fantomă" derulau activităţi subscrise în special obţinerii de resurse financiare consistente din activităţi evazioniste, respectiv livrări fictive de bunuri şi servicii către societăţi comerciale controlate de diverse structuri infracţionale.

Gruparea este suspectată şi de spălare de bani, prin preluarea de bani cash de la diverşi "clienţi", depunerea acestora în conturi bancare aparţinând firmelor controlate de către liderul grupului infracţional, urmată de repunerea acestora la dispoziţia "clienţilor". Anchetatorii fac cercetări şi pentru înşelăciune, având suspiciuni că membrii grupării ar fi fraudat. "Numărul acestor societăţi comerciale tip «fantomă», care au fost înfiinţate nu în scopul de a desfăşura activităţi legale, potrivit obiectului de activitate, ci doar pentru a fi fololsite ca simple instrumente în atingerea obiectivului major, şi anume obţinerea de resurse financiare ilicite, este foarte mare, depăşind 100 de astfel de entitaţi", arată DIICOT. Conform procurorilor, prejudiciul în acest caz se ridică la aproximativ 27 de milioane de euro. Alţi aproximativ 20 de milioane de euro reprezintă prejudiciul în cazul tentativei la infracţiuni privind fraude cu fonduri europene.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.