Americanii trimit o navă de război în portul Constanţa
Nava USS Truxtun se va afla, în perioada 8-11 martie, în portul Constanţa pentru o vizită de rutină şi exerciţii comune cu România şi Bulgaria, informează Ambasada SUA la Bucureşti. Potrivit unui comunicat al ambasadei, este vorba despre o operaţiune "de rutină".
În perioada în care se va afla la Constanţa, echipajul navei va avea o pregătire şi schimburi de informaţii cu partea română şi va participa la un exerciţiu cu navele româneşti şi bulgăreşti din Marea Neagră.
USS Truxtun (DDG-103) este un distrugător aparţinând forţelor navale americane, din clasa Arleigh Burke, lansată în 2007, denumită în cinstea eroului naval american Thomas Truxtun. Distrugătorul este o navă militară rapidă armată cu artilerie, rachete şi torpile, destinată lovirii torpiloarelor şi submarinelor inamice, precum şi escortării navelor proprii care nu se pot apăra.
Cum vede Romania rezolvarea conflictului ruso-ucrainean
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că România va susţine la Consiliul European pe tema Ucrainei că doreşte să fie parte a unui eventual format de negociere pentru rezolvarea situaţiei din zonă. "În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluţionarea tensiunilor dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, urmare a acţiunilor din Crimeea, România trebuie să facă parte din formatul de negociere", a anunţat preşedintele. Argumentele pentru acest lucru sunt, în opinia şefului statului, faptul că România are peste 400.000 de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, ceea ce ne situază pe locul doi, după minoritatea rusă, ca interes pentru ceea ce se întâmplă cu minorităţile pe teritoriul Ucrainei. "Un al doilea argument pe care îl avem este acela că România cel mai apropiat stat membru al UE, de Crimeea, distanţa este de doar 160 de mile marine, ceea ce pentru una din cele 400 de nave ale flotei ruse de la Sevastopol înseamnă un marş de 10 ore, maxim până la frontierele României", a arătat Traian Băsescu. El a ţinut să mai menţioneze că România este, prin frontiera estică, la 100 de kilometri de un alt conflict îngheţat, cel din Transnistria. "Nu în ultimul rând, România nu e dependentă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, deci nu are o grea dependenţă şi le poate substitui cu alte forme de aprovizionare cu energie sau chiar cu gaze prin interconectorul cu Ungaria, unde putem primi gaze şi din Norvegia", a spus preşedintele României.
El a mai afirmat că România poate fi un "participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare la negociere", considerând că "interesul naţional al României este să fie implicată, plecând şi de la premisa că are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina, probabil cea mai lungă frontieră dintre statele membre ale Uniunii Europene".
