MOZAIC STIRI NATIONALE: Surprizele Guvernului Ponta 3
Premierul Victor Ponta a prezentat, ieri, componenţa noului Cabinet, din care fac parte reprezentanţi ai PSD, PC, UNPR, UDMR şi independenţi. Din noul Guvern, care va trece astăzi prin votul de învestire a Parlamentului, fac parte foşti miniştri ai USL, dar şi cateva nominalizări surpriză. În subordinea lui Victor Ponta vor lucra patru vicepremieri, fiecare titular al unui portofoliu: Liviu Dragnea - Ministrul Dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Gabriel Oprea - Ministrul Afacerilor Interne, Daniel Constantin - Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Kelemen Hunor -
Ministrul Culturii. La Ministerul Finanţelor Publice a fost nominalizată Ioana Petrescu. În vârstă de 34 de ani, ea a fost pană în prezent consilierul pe probleme fiscale al şefului Guvernului. Cu un doctorat în Economie la Harvard University, Ioana Petrescu a absolvit Wellesley College (SUA), fiind licenţiată în Economie şi Matematică.
Mai mulţi miniştri şi-au păstrat portofoliile deţinute în Guvernul Ponta II: Titus Corlăţean - Afaceri Externe, Mircea Duşa - Apărare Naţională, Robert Cazanciuc - Justiţie, Remus Pricopie – Educaţie, Eugen Teodorovici – Fonduri Europene, Liviu Voinea – Buget, Mihnea Costoiu - ministru delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare.
La Ministerul Sănătăţii a fost desemnat Nicolae Bănicioiu, la Economie - Constantin Niţă, la Transporturi – Dan Şova, iar la Ministerul Muncii a fost nominalizată Rovana Plumb.
Fosta campioană de atletism, Gabriela Szabo, a primit şefia Ministerului Tineretului şi Sportului, Eugen Nicolicea va conduce Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentului, Doina Pană - ministru delegat pentru Ape şi Păduri, iar Korodi Attila a fost desemnat la Mediu.
Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice: Korodi Attila. Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni a fost propus Bogdan Stanoevici, un actor roman întors în ţară după ce a emigrat în Franţa în 1989. Răzvan Nicolescu, fost manager în compania petrolieră OMV Petrom (SNP) şi vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din domeniul Energiei (ACER), a fost propus în funcţia de ministru delegat pentru Energie. Răzvan Cotovelea, un specialist în fonduri europene, a fost propus ca ministru pentru Societatea Informaţională. Ca ministru delegat pentru IMM-uri şi Turism a fost nominalizat Florin Jianu, iar la Ministerul pentru Dialog Social a fost propusă Aurelia Cristea.
Ce primesc maghiarii
Anterior prezentării listei cu viitorii miniştri, preşedinţii PSD şi UDMR, Victor Ponta şi, respectiv, Kelemen Hunor, au semnat, ieri, la Palatul Parlamentului, acordul pentru intrarea Uniunii la guvernare. După semnare, Ponta a precizat că întotdeauna a apreciat "competenţa şi seriozitatea" la UDMR, şi când au fost împreună la putere, şi când au fost în opoziţie. Premierul a mai spus că în România tensiuni interetnice există doar în declaraţiile de la televizor.
Prin acordul semnat de liderii USD şi UDMR, părţile se angajează să promoveze, în perioada 2014-2016, doar în baza acordului comun, iniţiativele politice referitoare la modificarea Constituţiei, problema reorganizării administrative teritoriale a României, ţinând cont de tradiţiile, cultura şi istoria diferitelor zone ale ţării. Acordul mai prevede reprezentarea proporţională a cetăţenilor de etnie maghiară în diferitele instituţii, structuri deconcentrate şi instituţii la nivel judeţean şi local, dar şi soluţionarea problemei înfiinţării liniei maghiare prin departamente separate la UMF Târgu Mureş. Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş a fost, începând din 2011, subiectul unor controverse, în care formaţiunile politice maghiare au reclamat nerespectarea dreptului la învăţământ în limba maternă aşa cum prevede Legea educaţiei 1/2011, iar cele româneşti, că se vrea "scindarea".
O Hotărâre de Guvern privind înfiinţarea liniilor maghiare de studiu la UMF Târgu Mureş a fost aprobată, la sfârşitul lunii martie 2012, de Cabinetul Ungureanu. Actul normativ stabilea că la universitate va fi înfiinţată o nouă facultate, cu programe în limbile română, maghiară şi engleză.
Aplicarea HG a fost suspendată, în 4 mai 2012, în urma unei decizii a Curţii de Apel Târgu Mureş. Guvernul Ungureanu a declarat recurs faţă de sentinţa de suspendare a HG, însă ulterior Guvernul Ponta a retras acţiunea.
Respectiva HG a fost una dintre temele moţiunii de cenzură a USL în urma căreia a căzut Guvernul Ungureanu.
PNL şi PDL votează împotrivă
Liderii grupurilor parlamentare ale PNL, Puiu Haşotti şi George Scutaru, au anunţat ieri că parlamentarii liberali vor vota "la vedere" împotriva Guvernului Ponta 3, atât în plenul Parlamentului, cât şi la audierile de miniştri în comisiile de specialitate. "Parlamentarii liberali, senatori şi deputaţi, grupurile comune aşadar, s-au întâlnit şi au luat decizia firească a unui partid din opoziţie ca la audierile pentru miniştri să voteze împotrivă şi, de asemenea, să voteze împotrivă şi la vedere la învestirea Guvernului care va avea loc mâine după o procedură ultrarapidă pe care o impune actuala nouă majoritate", a declarat liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti.
Anterior, şi liderii PDL au anunţat că parlamentarii formaţiunii vor vota împotriva Cabinetului Ponta 3.
Alianţa USD este ilegală
Biroul Electoral Central a respins, ieri, înregistrarea pentru alegerile europarlamentare a alianţei electorale USD, formată din PSD, UNPR şi PC. Vicepreşedintele AEP Marian Muhuleţ, membru în BEC, a declarat că motivul pentru care a fost respinsă solicitarea de înregistrare este legat de faptul că aceeaşi denumire a fost folosită la alegerile din 1996 pentru Parlament. USD poate formula contestaţie faţă de decizia BEC.
Termenul pentru depunerea protocolului de constituire a unei alianţe electorale este stabilit în 4 martie de HG pentru aprobarea calendarului pentru alegerile europarlamentare din 25 mai.
Plagiatul premierului apărat de procurori
Procurorul de caz a devenit "avocatul" lui Victor Ponta în dosarul de plagiat
Instanţa supremă a stabilit, ieri, să se pronunţe în 17 martie cu privire la contestaţia legată de dosarul de plagiat al lui Victor Ponta, formulată după ce procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale şi închiderea cazului. La termenul de ieri al procesului, procurorul de caz a solicitat respingerea acesteia, pe motiv că este inadmisibilă. Avocatul lui Victor Ponta a arătat că acuzaţiile nu pot fi dovedite, el menţionând că există coincidenţe ale unor acte normative prezente în lucrarea premierului, dar şi în alte lucrări.
Cu acelaşi prilej, şi-au spus punctul de vedere şi cei care au formulat contestaţia. Astfel, Mihail Neamţu a declarat că în momentul în care se va demonstra că lucrarea de doctorat a premierului Victor Ponta este plagiată, va cere stoparea comercializării acesteia. Neamţu a mai spus, după finalizarea termenului de judecată de luni, că intenţionează să dea în judecată Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. "Intenţionez să dau în judecată ORDA, care este instanţa care a oferit expertiza pe acest plagiat şi care se află în directă subordonare a Guvernului. În niciun caz procesul privind plagiatul lui Victor Viorel Ponta nu se termină aici", a spus Mihail Neamţu. Adrian Papahagi, prezent şi el la instanţa supremă, a spus că, din punct de vedere intelectual, există toate dovezile care atestă faptul că lucrarea lui Ponta este un plagiat. "Eu însumi am mai documentat încă 65 de pagini plagiate după lucrarea lui William Bourdon. Deci este un plagiat ordinar de la un capăt la altul", a spus Papahagi.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de premierul Victor Ponta în cazul plagiatului a fost contestată de către Adrian Răzvan Papahagi, George Mihail Neamţu şi Augustin Minel Ofiţeru la instanţa supremă, aceasta fiind şi ultima cale de atac faţă de rezoluţia procurorilor.
La începutul lunii iulie 2013, un procuror ierarhic superior celui de caz a respins o contestaţie similară, denunţătorii premierului atacând decizia, printr-o acţiune înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Deputat PSD, anchetat pentru dare de mită
Procurorii DNA au dispus începerea urmăririi penale şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de deputatul PSD Cătălin Marian Rădulescu. Parlamentarul este anchetat pentru dare de mită şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile.
Procurorii susţin că în perioada ianuarie 2013 - februarie 2014, deputatul PSD s-a ocupat de administrarea şi controlul societăţii SC Concordia Con. Strade SRL, efectuând în acest sens operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia. Concret, acesta s-a subrogat în drepturile şi obligaţiile administratorului de drept, manifestându-se totodată şi ca director general al societăţii. Spre exemplu, în exercitarea funcţiei de administrator de fapt şi director general de fapt al societăţii, Cătălin Rădulescu a negociat şi a obţinut adjudecarea lucrării de asfaltare a unui centru comercial din Piteşti, semnând în acest sens un contract de execuţie din partea SC Concordia Con. Strade SRL. În cadrul negocierilor respectivului contract, în luna iulie 2013, deputatul i-a promis 10.000 de lei unei persoane, manager de proiect, pentru ca aceasta să nu ridice obiecţii privind execuţia lucrărilor de asfaltare.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, respectiv de ieri până la terminarea urmăririi penale, Cătălin Rădulescu trebuie să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinţei, să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat, să nu părăsească ţara altfel decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului, să nu se apropie de denunţător, de martori şi să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale, să nu exercite în continuare activităţi de administrator sau director al SC Concordia Con. Strade SRL şi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.
Cine deschide lista PDL pentru europarlamentare
Colegiul Director Naţional al PDL a decis ca primii patru candidaţi ai partidului pentru alegerile europarlamentare să fie deputaţii PE Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu şi Marian Jean Marinescu.
"Am stabilit o listă care are în faţă patru europarlamentari care se bucură de sprijinul întregului partid, în ordine: domnul Theodor Stolojan, doamna Monica Macovei, domnul Traian Ungureanu şi domnul Marian Jean Marinescu. În continuare lista curge în conformitate cu performanţele pe care le are fiecare regiune şi, desigur, cu oamenii pe care-i propun pe liste. Ar urma Regiunea Nord-Vest, şi, la fel, celelalte regiuni în funcţie de rezultatele pe care le-au avut", a anunţat, ieri, preşedintele PDL Vasile Blaga. El a precizat că mai sunt discuţii pentru completarea listei PDL până la poziţia a zecea. Regiunile unde se vor purta discuţii pentru completarea listei până la poziţia a zecea sunt cele de Nord-Est, Centru şi Vest.
Întrebat pe câte locuri eligibile mizează PDL la europarlamentare, liderul democrat-liberalilor a spus: "Noi vrem să fim al doilea partid din România după europarlamentare". Blaga a precizat că Elena Băsescu nu va candida pe lista PDL la europarlamentare, explicând că aceasta nu şi-a manifestat dorinţa de a candida din partea democrat-liberalilor.
Cum va fi vremea în Moldova în următoarele două săptămani
Valorile termice estimate de către meteorologi vor continua să fie peste normele climatologice ale perioadei, în timp ce ploile, în general slabe cantitativ, vor afecta majoritatea regiunilor atât în următoarele zile, cât şi de la jumătatea săptămânii viitoare, potrivit prognozei Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), valabilă în intervalul 3-16 martie.
În Moldova, intervalul de prognoză va debuta cu temperaturi diurne apropiate de cele specifice datei calendaristice, în medie de 4-6 grade, apoi ecartul mediu al valorilor maxime, respectiv de la 8 la 12 grade, va fi în general peste cel normal în prima jumătate a lunii martie. În privinţa regimului valorilor nocturne, acesta se va menţine peste cel climatologic normal, cu precădere în prima săptămână, astfel că, la nivelul întregii regiuni, media minimelor va fi între 1 şi 4 grade. Probabilitatea pentru ploi, slabe şi moderate, va fi mai mare în primele zile ale intervalului de referinţă, respectiv în perioada 3-7 martie
Harghita ar putea deveni primul judeţ din ţară fără presă în limba română
Singurul ziar editat în limba română din judeţul Harghita, "Informaţia Harghitei", riscă să-şi înceteze apariţia din cauza dificultăţilor financiare, toate demersurile întreprinse pentru salvarea publicaţiei soldându-se cu eşecuri. Astfel, cei aproape 40.000 de români care trăiesc în judeţul situat în inima ţării nu vor mai avea acces la informaţie locală, iar consecinţele unui asemenea fapt nu sunt conştientizate de cei care ar putea veni în ajutorul lor.
Redactorul-şef al ziarului, Mihail Groza, care lucrează în această redacţie de 42 de ani, povesteşte cu amărăciune că ziarul a ajuns la doar trei apariţii pe săptămână şi un tiraj de aproximativ trei mii de exemplare zilnic şi spune că fiecare ediţie ieşită de sub tipar reprezintă acum o victorie pentru micul colectiv de jurnalişti. Lipsa finanţării este generată de faptul că piaţa de publicitate este împărţită etnic şi nu poate susţine nici măcar un singur ziar românesc, în vreme ce în judeţ funcţionează peste zece ziare, posturi de televiziune şi radio în limba maghiară. "Motivul pentru care am ajuns în această situaţie este legat de lipsa finanţării, ţinând cont că vorbitorii de limba română reprezintă doar 13 la sută din populaţie. Dintr-un judeţ şi aşa mic, acest 13 la sută, nu poate susţine ziarul nici într-un caz. Şi piaţa de publicitate este împărţită etnic, e normal. Şi atunci, singurele căi de supravieţuire au fost reducerea apariţiilor pe săptămână şi reducerea personalului", a explicat Mihail Groza pentru Agerpres.
De la 36 de angajaţi câţi avea înainte de 1989, ziarul are acum opt angajaţi cu tot cu şofer, contabil şi conducerea redacţiei. Jurnalişti care scriu efectiv sunt doar patru şi mai dau o mână de ajutor şi foştii angajaţi, acum pensionari.
