MOZAIC STIRI NATIONALE: Procurorul general, gelos pe DNA
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat ieri, la prezentarea bilanţului activităţii DNA, că 2013 a fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat "un trend puternic ascendent". "Este încurajator însă că această situaţie a determinat o reacţie fără precedent a societăţii civile şi a observatorilor internaţionali", a adăugat procurorul şef al DNA.
La conferinţa de bilanţ au mai participat premierul Victor Ponta, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, adjunctul procurorului general, Codruţ Olaru, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Alina Bica, precum şi mai mulţi reprezentanţi ai ambasadelor.
Niţu: Nu neglijaţi dosarele mărunte
Prezent la eveniment, procurorul general Tiberiu Niţu a declarat că DNA a înregistrat rezultate bune în instrumentarea dosarelor de corupţie, pentru că are la dispoziţie resurse umane, un buget şi condiţii mai bune de lucru decât celelalte parchete din ţară. "Procurorii de la DNA au asigurate, dacă nu condiţiile ideale de lucru, cel puţin condiţii decente, de care alţi procurori nu beneficiază şi cu şefi care au nu doar răspunderea pentru rezultate, ci şi pârghii eficiente de control. Este adevărat că DNA a funcţionat cu schema incompletă în 2013, dar gradul de ocupare a posturilor de procurori a fost peste cel al Ministerului Public. Aţi beneficiat de sprijinul a mai mult de un lucrător de poliţie pentru fiecare procuror, de un specialist la trei procurori şi de un grefier la un procuror, ceea ce este foarte departe de situaţia din celelalte structuri ale Ministerului Public", a declarat Tiberiu Niţu. El s-a plâns de faptul că DNA are şi un buget mai mare decât celelalte parchete din ţară. "Este adevărat că bugetul pentru 2013 a fost unul de criză, dar din totalul de 762 de milioane lei alocaţi Ministerului Public, DNA a beneficiat de 87 de milioane, adică 11,4% din totalul sumei, în condiţiile în care în cadrul DNA îşi desfăşoară activitatea 5% din procurorii Ministerului Public. Nici încărcătura pe procuror nu e una exagerată. Cifrele variază la structura centrală între 19 şi 35 de cauze soluţionate anul trecut de către un procuror şi între 11 şi 47 cauze rămase de soluţionat de fiecare procuror", a spus Niţu.
Procurorul general a mai susţinut că DNA a înregistrat o scădere a procentului achitării persoanelor trimise în judecată, de la 10,2% la 7,54%, dar "este evident că se poate face mai mult în acest sens, 7,54% fiind totuşi un procent încă ridicat faţă de media de la nivelul Ministerului Public".
Niţu a transmis DNA că se poate face mai mult şi în materia reducerii stocului de dosare vechi, iar cauzele lăsate în lucrare, "chiar mărunte, devin pentru activitatea DNA o povară, vă distrag atenţia de la cauzele importante".
Peste o mie de persoane condamnate în 2013 în dosarele DNA
Un număr de 1.051 de persoane anchetate în dosarele DNA au fost condamnate definitiv, în 2013, ceea ce reprezintă o creştere cu 41 la sută comparativ cu anul anterior, a anunţat Codruţa Kovesi. Şeful DNA a spus că în 2013 a scăzut semnificativ numărul soluţiilor de achitare în dosarele Direcţiei. "Doar şapte inculpaţi din 100 trimişi în judecată au fost achitaţi în anul 2013", a declarat Kovesi. Potrivit bilanţului DNA, 139 de persoane anchetate de procurorii anticorupţie şi-au recunoscut vinovăţia în faţa instanţei şi au fost judecaţi în baza procedurii simplificate. "În acelaşi timp, trebuie remarcat, că în cauzele de înaltă corupţie sau care au produs prejudicii importante, pedepsele sunt din ce în ce mai severe, fiind aplicate 63 de pedepse mai mari de cinci ani de închisoare", a precizat Kovesi.
Potrivit raportului de activitate al DNA, în 2013, durata urmăririi penale a fost mai mică de un an şi şase luni pentru aproape 85 la sută dintre inculpaţii condamnaţi. Codruţa Kovesi a adăugat că durata judecării cauzelor până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost mai mică de cinci ani în aproximativ jumătate din dosare. Cea mai rapidă judecată a fost de trei luni, întrucât inculpaţii şi-au recunoscut vinovăţia, iar cea mai lungă de 10 ani, într-o cauză cu 41 de inculpaţi, privind fraude în domeniul bancar.
Antonescu ironizează partidul lui Tăriceanu
n formaţiunea gandită de fostul premier va fi "pe lângă PC cam ce e PC pe lângă PNL", a comentat liderul liberal
Liderul PNL Crin Antonescu a ironizat, ieri, partidul pe care intenţionează să îl formeze Călin Popescu Tăriceanu. Solicitat să comenteze intenţia fostului premier de a forma Partidul Reformator Liberal şi întrebat ce rol va avea acest partid în anul 2014, Antonescu a răspuns: "Este o situaţie jenantă, jalnică, iar acest aşa-zis partid nu va avea niciun rol". "Eu ştiam de foarte multă vreme - şi nu numai eu, toţi colegii noştri - că în momentul în care PNL are un culoar şi asumă un rol şi o ambiţie majoră, vom avea din toate părţile, reţineţi, din toate părţile, toate obstrucţiile posibile şi toate atacurile posibile şi nu trebuie să vă mire, nu trebuie să vă lăsaţi furaţi uneori de propria propagandă", a continuat Antonescu. El a arătat că PNL nu este în acest moment un adversar doar pentru Victor Ponta, PSD şi asociaţii, ci este "la fel de adversar şi este lovit şi va fi lovit" şi dinspre partea lui Traian Băsescu şi a asociaţilor acestuia. Antonescu a mai spus că USL nu poate continua cu partidul pe care îl va forma Tăriceanu. "Acest partid pe care îl va forma domnul Tăriceanu ar putea fi pe lângă PC cam ce e PC pe lângă PNL şi ar putea fi acolo la USD, USD Reformator ar putea fi, dar nu USL", a spus Antonescu. El a precizat că anunţul făcut de premierul Ponta privind oferirea de posturi în Guvern liberalilor care pleacă cu Tăriceanu reprezintă o "tentativă de mituire politică".
Fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu şi-a anunţat, miercuri, demisia din PNL. El a declarat, miercuri seară, că va anunţa înfiinţarea unei noi formaţiuni liberale, care se va numi Partidul Reformator Liberal, şi că este interesat să candideze la Preşedinţie.
Pe de altă parte, vicepreşedintele PNL Radu Stroe a declarat, ieri, că nu va părăsi partidul pentru a se alătura lui Călin Popescu Tăriceanu.
Ponta despre prefecţii PNL: Unii vor rămâne, alţii vor pleca
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, întrebat dacă intenţionează să îi schimbe pe prefecţii susţinuţi de PNL, că nu există "prefecţi liberali", ci doar reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu, numiţi de prim-ministru, iar unii vor rămâne pe funcţii, în timp ce alţii vor "pleca", ca şi până acum.
"Nu există prefecţi liberali. Prefecţii sunt numiţi de către prim-ministru şi sunt reprezentanţii Guvernului. Unii vor rămâne, alţii vor pleca, cum s-a întâmplat şi până acum, de altfel. Nu sunt numiţi ca magistraţii în funcţii inamovibile, trebuie să reprezinte Guvernul", a spus Ponta.
Miercuri seara, premierul a afirmat că liberalii care deţin posturi în administraţia publică centrală şi locală nu vor fi schimbaţi, singurele eliberări din funcţie semnate fiind cele ale miniştrilor şi secretarilor de stat care şi-au prezentat demisia.
Încălcarea statului de drept, sancţionată cu blocarea fondurilor europene
Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să instituie imediat un mecanism prin care statele membre UE care încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum este statul de drept, să se aleagă cu sancţiuni inclusiv de îngheţare a fondurilor comunitare. Solicitarea apare într-o rezoluţie adoptată ieri, la Strasbourg, de plenul Parlamentului European, cu cu 312 de voturi "pentru", 244 împotrivă şi 27 de abţineri.
Potrivit PE, această rezoliţie analizează respectarea drepturilor fundamentale în UE în 2012. În acel an, în România, majoritatea parlamentară USL de atunci l-a suspendat din funcţie pe preşedintele Traian Băsescu, într-o procedură rapidă în care a restrans şi atribuţiile Curţii Constituţionale. În cele din urmă, Băsescu a fost repus în funcţie, prin nevalidarea referendului de demitere, în urma neîndeplinirii pragului de prezenţa la vot de jumătate plus unul.
De asemenea, la solicitarea imperativă a Comisiei Europene, majoritatea parlamentară şi Guvernul USL au fost nevoiţi să-şi retragă modificările legislative adoptate atunci în procedura accelerată, inclusiv cele referitoare la Curtea Constituţională.
Cum va fi vremea în această primăvară
Meteorologii au realizat o prognoză meteo pentru următoarele trei luni, care vine atat cu veşti bune, cat şi cu veşti rele. Potrivit ziare.com, dacă în aprile va fi mai cald decat în mod normal, luna mai vine cu temperaturi destul de scăzute.
Vremea va fi normală pentru prima lună de primăvară, cu temperaturi apropiate de media multianuală de 3 grade Celsius. Excepţie vor face zonele din sud-estul, sudul şi vestul ţării, unde valorile termice vor fi mai ridicate. De asemenea, va ploua mai mult decat în mod normal în aproape toată ţara, precipitaţiile depăşind media normală de 35 de litri pe metru pătrat. În schimb, cantitatea de precipitaţii din sud-estul ţării se va încadra în limitele obişnuite.
În aprilie, temperaturile vor fi normale pentru această perioadă, în jurul valorii medii de 9 grade Celsius, în afară de regiunile sudice ale ţării, unde va fi ceva mai frig. În plus, ploile vor fi mai însemnate cantitativ decat ar trebui, media multianuală fiind de 51 de litri pe metru pătrat. Excepţie fac arii restranse din sud şi est, unde precipitaţiile nu vor depăşi media.
Ultima lună de primăvară va fi destul de răcoroasă, cu valori sub cele obişnuite, respectiv de 14 grade în medie, în majoritatea regiunilor ţării. Totuşi, temperaturile se vor apropia de cele normale în sud-estul şi vestul teritoriului. În ceea ce priveşte ploile, ele vor fi normale pentru această perioadă în aproape toată ţara, cu o medie multianuală de 75 de litru pe metru pătrat.
