În fiecare lună muncim şase zile să plătim taxele pe salariu
Angajaţii romani lucrează aproximativ şase zile pe lună doar pentru a-şi plăti taxele salariale către stat, similar cu cehii, cu o zi mai puţin decat ungurii dar aproape dublu comparativ cu ucrainienii, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Accace. Studiul ia în calcul contribuţiile sociale şi impozitul pe venitul obţinut din salarii valabile la sfarşitul lunii noiembrie, în şase state din regiune, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, Romania şi Cehia, datorate de angajaţii cu un salariu net de 1.000 de euro, cu un program normal de lucru de opt ore pe zi, timp de 21 de zile pe lună. "Cele mai ridicate taxe plătite de angajat, respectiv contribuţiile sociale şi impozitul pe venitul din salarii, le regăsim în Ungaria, urmată de Cehia şi Romania. Polonia şi Slovacia au aproximativ acelaşi nivel al taxelor totale plătite de angajat, iar angajaţii ucrainieni plătesc cel mai puţin. Deoarece majoritatea angajaţilor îşi negociază salariul net, foarte mulţi dintre aceştia nu sunt cu adevărat conştienţi că diferenţa dintre salariul brut şi cel net reprezintă timpul de lucru efectiv pe care aceştia îl prestează într-o lună doar pentru a-şi plăti toate aceste taxe către stat", a declarat, în comunicat, Maria Cojocariu, payroll manager Accace în Romania. Potrivit analizei Accace, angajaţii din Ungaria lucrează circa 34% din timpul de muncă dintr-o lună, aproximativ şapte zile, pentru plata taxelor către stat, în timp ce aproximativ 30% din munca prestată de angajaţii din Cehia şi Romania într-o lună, aproximativ şase zile, reprezintă de fapt timpul prestat pentru acoperirea valorii contribuţiilor sociale şi a impozitului. În top urmează angajaţii polonezi şi slovaci, care muncesc aproximativ cinci zile, respectiv 25% din timpul de muncă lunar, pentru acoperirea contribuţiilor şi a impozitului pe venit, în timp ce ucrainienii lucrează doar puţin peste 3 zile jumătate, respectiv 18% din timp, aceştia din urmă avand însă un nivel foarte scăzut al contribuţiilor sociale datorate de angajat, spre deosebire de restul ţărilor analizate. Situaţia în ţările comparate în ceea ce priveşte contribuţiile datorate statului de către angajatori este destul de echilibrată, cu excepţia Poloniei, unde angajatorul datorează cele mai scăzute taxe pentru plata unui salariu net de 1.000 de euro. La polul opus se situează Cheia, unde angajatorul plăteşte taxe care aproape ating pragul de 500 de euro, pentru a acorda acelaşi salariu net. În acest top, Romania ocupă penultimul loc, după Polonia, angajatorii plătind către stat contribuţii sociale de aproximativ 400 de euro, potrivit Accace. "Nivelul ridicat al contribuţiilor sociale datorate de angajatori, cat şi de angajaţi, ar putea fi un lucru prielnic pentru aceştia dacă în timp, sumele stranse la bugetul statului s-ar reflecta în beneficii ulterioare, precum pensii ridicate, servicii medicale complete sau sprijin în caz de şomaj, însă din păcate numărul mare de beneficiari din prezent, precum şi proasta administare a fondurilor colectate, nu asigură asistenţa necesară în viitor", a conchis Cojocariu.
Triunghiul bermudelor pentru firme
Economistul şef al băncii centrale, Valentin Lazea susţine că principalele probleme ale companiilor sunt: fiscalitatea crescută, concurenţa şi lipsa cererii
Nivelul ridicat de fiscalitate, concurenţa şi lipsa cererii sunt principalele probleme invocate de companii pentru perioada aprilie-septembrie a acestui an, potrivit unui sondaj realizat de Direcţia de Stabilitate Financiară a BNR, prezentat de economistul şef al băncii centrale, Valentin Lazea. "Direcţia Stabilitate Financiară a făcut un sondaj pe un eşantion reprezentativ de firme cu cele mai presante probleme în perioada aprilie-septembrie şi accesul la finanţare nu se află în topul primelor trei probleme, ci nivelul ridicat al fiscalităţii, concurenţa şi lipsa cererii", a declarat miercuri Lazea la un seminar despre lecţiile învăţate în cinci ani de criză, organizat la BNR. El a arătat că doar 20% dintre respondenţi se confruntă cu problema accesului la finanţare. Firmele participante la sondaj au menţionat că se finanţează din reinvestirea profitului, din vanzarea de active, prin credite de la acţionari sau majorări de capital, precum şi prin credit comercial. "Cred că aceste informaţii sunt relevante pentru discuţiile despre accesul la finanţare", a spus Lazea.
Iată motivul pentru care Litoralul pierde 100.000 de turişti
Peste 100.000 de turişti romani renunţă să vină pe litoral din Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi sau Targu Mureş pentru că nu au curse aeriene spre Constanţa şi pierd mult timp cu trenul sau maşina, mulţi dintre ei alegand să plece în străinătate, potrivit lui Alin Burcea, prim-vicepreşedintele ANAT. "Am solicitat Tarom să facă curse interne, de exemplu Cluj-Constanţa sau Timişoara-Constanţa. Clujenii nu mai vin pe litoral. Dacă din Cluj ajung în Mallorca în trei ore, sunt nebuni să facă 12 ore cu maşina pană la Neptun?", a declarat Burcea. Oficialul ANAT a spus că în aceeaşi situaţie sunt şi turiştii din Iaşi, Timişoara sau Targu Mureş. "Peste 100.000 de turişti care pleacă din diverse oraşe din ţară în străinătate ar veni pe litoralul romanesc dacă ar avea curse aeriene spre mare. Una dintre decizii, mai ales cand ai copii, este că trebuie să ai un transport ieftin. Transportul cu avionul pe litoral dus-întors ar trebui să coste maxim 130 de euro, însă problema la noi este că nu sunt deloc curse pe litoral", a afirmat Burcea. El a adăugat că ANAT aşteaptă de la Tarom schimbarea politicii comerciale. "Dacă pană acum primeam ofertele pentru chartere în februarie pentru luna mai, acum am primit-o în octombrie. Pentru chartere am vrea să avem oferta din august, cum se face în lumea civilizată. Dacă nu îşi schimbă politica, nu va mai lua nimeni chartere de la ei", a completat Burcea. Totodată, ANAT solicită Tarom şi ca abonamentele pe cursele interne ale operatorului aerian naţional să se poată cumpăra şi din agenţiile de turism. "Acum le dau doar agenţiile lor de la Tarom din ţară, ca să-şi justifice venitul. Dacă noi, 1.000 de agenţii, le vindem produsul, ce nevoie mai au de 15 agenţii care au costuri şi salarii? Abonamentele pe curse interne sunt o piaţă foarte bună, dar o ţin doar pentru ei, ca să îşi justifice încasările. Dacă ne-ar lăsa să vindem, ar creşte numărul abonamentelor", a mai spus Burcea.
Se scumpesc licenţele pentru jocurile de noroc
Taxele anuale pentru acordarea licenţei la jocurile de noroc vor fi majorate şi calculate în euro, iar plata se va face în lei la cursul publicat de BCE în prima zi a lunii octombrie din anul precedent, pe modelul practicat la accize, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă pregătit de Guvern. Majorarea taxelor percepute organizatorilor de jocuri de noroc este explicată de Guvern prin necesitatea instituirii unor măsuri fiscale pentru asigurarea surselor de finanţare a dezvoltării economice, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă. Astfel, conform documentului pregătit de Executiv, taxele anuale pentru acordarea licenţei de organizare se vor ridica în cazul jocurilor loto la 200.000 euro faţă de 500.000 lei în prezent (100.000 euro jocuri loto și 100.000 euro videoloterie), pentru pariuri mutuale - la 45.000 euro (200.000 lei în prezent), pentru pariuri în cotă fixă - la 25.000 euro (100.000 lei în prezent), pentru pariuri în contrapartidă- la 25.000 euro, pentru jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor - la 100.000 euro (400.000 lei în prezent), pentru jocurile tip slot-machine - la 7.500 euro (25.000 lei în prezent), pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc - la 10.000 euro (40.000 lei în prezent), pentru jocurile caracteristice activităţii clubul de poker - la 15.000 euro, pentru jocurile de noroc de tip pariuri în cotă fixă on-line - la 85.000 euro (100.000 lei în prezent), pentru jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă - la 85.000 euro (100.000 lei în prezent), pentru jocurile de noroc on-line - la 115.000 euro (400.000 lei în prezent), pentru jocurile loto on-line - la 115.000 euro (500.000 lei în prezent), pentru pariurile mutuale on-line - la 85.000 euro (200.000 lei în prezent), pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune - la 70.000 euro (300.000 lei în prezent), iar pentru pariuri în contrapartidă online și jocuri de poker on-line - la 115.000 euro. Taxele anuale aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc vor fi stabilite pentru jocurile loto: la 200.000 euro faţă de 800.000 lei în prezent (100.000 euro jocuri loto și 100.000 euro videoloterie), pentru pariuri mutuale - la 16% din venitul realizat la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 90.000 euro (400.000 lei în prezent), pentru pariuri în cotă fixă şi pariuri on-line - la 16% din venitul realizat la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 90.000 euro (în prezent 5% din încasările efectiv realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 250.000 lei), pentru jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor, pentru fiecare masă.
Bugetarii vor avea trei zile libere suplimentare de Sărbători
Bugetarii vor avea trei zile libere suplimentare de Sărbători, respectiv 27 decembrie 2013, 31 decembrie 2013 şi 3 ianuarie 2014, acestea urmand să fie recuperate, a anunţat premierul Victor Ponta. El a precizat că procedura de recuperare va fi decisă în Guvern. În luna noiembrie, premierul a anunţat că bugetarii vor primi în acest an unele zile libere, deoarece cu primele "se stă mai prost", Guvernul fiind obligat să se încadreze într-o anvelopă salarială într-un an în care a reîntregit toate salariile tăiate de fostul guvern, în 2010. El a arătat că Guvernul va stabili zile libere de sărbători pentru bugetari, astfel încat să lege perioada liberă legală de Crăciun şi Anul Nou cu cea de week-end, iar zilele libere vor fi recuperate în ianuarie.
Energie cu 30% mai ieftină pentru irigaţii
Preţul energiei electrice pentru irigaţii va scădea anul viitor cu pană la 30%, întrucat Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare va putea să acţioneze, din 2014, ca furnizor de energie, cumpărand direct de la producător, a declarat Valentin Apostol, director în Ministerul Agriculturii. "Problema preţului energiei este complicată şi greu de rezolvat. Vom încerca prin măsurile pe care le luăm să facem ca valoarea unei mii de metri cubi de apă să fie cat mai aproape de preţul de producţie, să fie cat mai avantajos pentru utilizatori. şi în acest sens, prin ordonanţa 79/2013, Agentia de Îmbunătăţiri Funciare a căpătat posibilitatea să devină furnizor de energie electrică. Asta înseamnă că va putea să cumpere energie electrică direct de la producător şi să o furnizeze către organizaţiile utilizatorilor de apă", a afirmat miercuri Apostol, la conferinţa anuală de Reindustrializare şi Infrastructură, organizată de compania Aversa, în parteneriat cu Mediafax. El a menţionat că în urma acestei măsuri preţul unui mwh va scădea cu circa 30%, ceea ce va duce la reducerea preţului apei, dar cu un ritm mai mic.
JPMorgan vrea un sistem asemănător cu bitcoin
Banca americană JPMorgan Chase a aplicat în SUA pentru obţinerea unui patent pentru un sistem de plăţi similar în anumite privinţe cu moneda digitală bitcoin, ptrivit cotidianului Financial Times. La fel ca bitcoin, sistemul JPMorgan ar permite utilizatorilor să efectueze plăţi electronice anonime pe internet, fără să fi nevoiţi să-şi dezvăluie numele, numărul contului sau să plătească comisioane, arată documentle depuse pentru obţinerea patentului. Cererea JPMorgan pune în lumină cursa dintre marile bănci, operatorii de carduri şi companii precum Google, Apple şi PayPal, toate dornice să obţină un profit cat mai mare pe piaţa în expansiune a serviciilor de plăţi online. Companiile active în mod tradiţional în sectorul financiar trebuie să concureze cu monede virtuale, pe care unele persoane le consideră sisteme alternative de plată viabile, capabile să rivalizeze în viitor marile bănci şi companii de carduri. JPMorgan afirmă în aplicaţia pentru patent - depusă în 1999 dar actualizată recent - că noile sisteme de plată vor concura cardurile ca principală modalitate de efectuare a tranzacţiilor online. Unii consideră, însă, că banca vrea să obţină patent pentru tehnologii de plată care împrumută din caracteristicile bitcoin, pană în prezent cea mai cunoscută monedă digitală.
Preţurile bat pasul pe loc
Preţurile de consum au stagnat în noiembrie (scădere de 0,01%) faţă de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor, astfel că rata anuală a inflaţiei s-a plasat la 1,83%, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS). "În luna noiembrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,2%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,1% fiecare", se arată într-un comunicat al INS. La alimente, cea mai mare scădere, de aproape 4%, a fost înregistrată pentru categoria fructe şi conserve din fructe, iar în ceea ce priveşte articolele nealimentare şi serviciile preţurile au oscilat extrem de puţin, cu sub 1% în sus sau în jos, pentru fiecare articol sau serviciu. În prima parte a lunii noiembrie Banca Naţională a Romaniei a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,1% la 1,8%, precum şi pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3%.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
