MOZAIC STIRI NATIONALE: USL mai învinge o dată Justiţia
Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, două legi de modificare a Codului Penal, cu mai multe amendamente propuse de deputaţii jurişti. Practic, parlamentarii au schimbat definţia "conflictului de interese", au scos actele administrative din sfera sa, au micşorat pedeapsa maximă de la 5 la 3 ani, au scos parlamentarii, preşedintele şi profesiile liberale din randul funcţionarilor publici, au micşorat termenul prescripţiei speciale şi au mărit la maxim perioada în care un inculpat care îşi acoperă prejudiciul integral poate beneficia de reducerea pedepsei. Astfel, prin scoaterea parlamentarilor din randul funcţionarilor publici aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA sau Parchet pentru fapte de corupţie care se aplică funcţionarilor publici, cum ar fi abuzul în serviciu, dar şi alte fapte cum ar fi conflictul de interese. De asemenea, prin scoaterea actelor administrative din sfera conflictului de interese, primarii sau miniştrii nu mai pot fi acuzaţi de această infracţiune. Mai mult, potrivit unor surse judiciare citate de hotnews.ro, acei parlamentari care şi-au angajat rudele la cabinet vor scăpa de acuzaţii, fapta fiind dezincriminată. Concret, 14 cazuri nu vor mai fi trimise în judecată, iar alte cinci vor primi achitare, benficiind de legea penală favorabilă, susţin sursele citate.
De asemenea, pedeapsa maximă pentru conflictul de interese a fost micşorată de la 5 ani la 3 ani de închisoare. Mai mult, faţă de varianta originală, conflictul de interse nu se mai aplică şi atunci cand se realizează un folos direct sau indirect pentru o persoană cu care a existat un raport comercial în ultimii 5 ani.
Băsescu: Se dăramă zece ani muncă anticorupţie
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, aseară, că va retrimite Parlamentului legea prin care parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, el menţionând că "nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord". "Eu voi respinge aceste modificări la Codul penal, sunt convins că o studiere atentă va arăta şi alte subtilităţi ale modificărilor făcute astăzi", a menţionat Băsescu. Şeful statului a precizat că modificările la Codul penal adoptate de Cameră sunt "dramatice" şi "dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie".
De asemenea, reprezentanţii Consiliul Superior al Magistraturii au declarat că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, "se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta". Instituţia a precizat că nu a primit spre avizare actul normativ.
"Aoleo, le-am dat drumul la hoţi de Revelion"
Pe de altă parte, legea amnistierii a fost scoasă ieri de pe ordinea de zi a Parlamentului, după o întalnire a preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, cu liderii de grup. Proiectul de lege a fost scos de la vot fără explicaţii, probabil în urma presiunii publice. Deputatul Nicolae Păun a susţinut că iniţiativa sa legislativă a fost scoasă de pe ordinea de zi "la comandă", "după ce s-a primit un telefon". El a precizat că decizia a fost luată din teamă, în condiţiile în care se apropie alegerile parlamentare, ca "să nu îşi pună lumea în cap": "Ce să zic, domne, aoleo, le-am dat drumul la hoţi de Revelion. Oricum nu ieşeau de Revelion, probabil se punea problema undeva prin martie". "Am înţeles că PNL în primă fază a fost de acord, apoi nu a mai fost de acord. Am înţeles că foarte mulţi deputaţi ar fi dorit să se voteze acest proiect de lege, dar să nu se voteze cu cartelă, să se voteze secret", a continuat parlamentarul. Totuşi a subliniat că acest proiect este util în condiţiile în care în România nu există încă penitenciare la nivelul statelor europene, ci sunt "lagăre de exterminare" şi sunt foarte multe persoane care se află la prima faptă penală şi care au comis "lucruri mărunte şi este bine să se bucure de clemenţă".
După ce au scăpat de presă, aleşii s-au întors la vot
Preşedintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, a declarat ieri că Legea amnistierii a fost discutată în acest for luni seara, după ce presa a plecat. El a menţionat că cei patru reprezentanţi ai PNL la şedinţă au votat împotrivă, iar toţi ceilalţi participanţi au fost pentru. Votată de Comisie în şedinţă secretă, proiectul urma să intre ieri în plen fără ca raportul comisiei să fie public. Înainte de scoaterea proiectului de pe ordinea de zi, grupurile parlamentare ale PNL, PDL şi PPDD au anunţat că vor vota împotriva Legii amnistierii. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a "rugat" ieri dimineaţă Camera să respingă legea, care ar decredibiliza eforturile de luptă anticorupţie şi justiţia.
Proiectul adoptat luni seara de Comisia juridică prevede că se amnistiază infracţiunile pentru care este stabilită o pedeapsă cu închisoare de până la 7 ani. De la aministie erau exceptate mai multe infracţiuni, în special cele săvarşite prin violenţă. În ceea ce priveşte graţierea, proiectul, momentan abandonat, stabileşte că "se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 6 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţa de judecată".
Doar 40% dintre români ar vota o femeie preşedinte
Romanii sunt şi mai intoleranţi cand vine vorba despre alegerea unei persoane de altă religie sau de altă orientare sexuală
O femeie ar fi votată în funcţia de preşedinte al României de către 40% dintre români, releva rezultatele unui sondaj de opinie comandat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi realizat de IRES. Cei mai mulţi ar vota însă la Cotroceni un bărbat de peste 50 de ani. Majoritatea romanilor nu ar vota pentru funcţii din administraţia locală, naţională sau europeană persoane cu o altă religie decat a lor, de o altă etnie, persoane cu dizabilităţi sau cu orientare sexuală diferită, potrivit studiului. Mai mult, majoritatea respondenţilor nu ar vota la preşedinţia României o femeie sau un bărbat cu varsta de sub 35 de ani. Doar 10% dintre intervievaţi au declarat că ar vota o persoană de alta orientare sexuală, în timp ce 14% ar vota o persoană de etnie romă şi 15% o persoană de etnie ungară.
Majoritatea respondenţilor cred că nerespectarea legilor este cauzată de lipsa educaţiei (86%), de influenţă negativă a anturajului în care ajunge un adolescent (80%), de sărăcie (82%), de necunoaşterea legii (77%) şi de lipsa unui control ferm în societate (76%). Peste 90% dintre persoanele care au luat parte la chestionar sunt de părere că statul ar trebui să se implice printr-un sistem de control şi sancţionare mai bine pus la punct, pentru a asigura respectarea legilor, precum şi prin educaţie şi prin combaterea sărăciei.
Rezultatele studiului arată şi că majoritatea romanilor ar accepta ca o persoană fără loc de muncă sau fără venit să devină parte a familiei. Însă toleranţa scade atunci cand este vorba despre persoane cu dizabilităţi, cu boli cronice sau despre persoane care fac parte dintr-o minoritate etnică. Cea mai mică toleranţă se manifestă faţă de oamenii care nu sunt heterosexuali, care ar fi acceptaţi în familie de 25% dintre cei intervievaţi.
Nostagicii după comunism: bătranii, persoanele fără educaţie, moldovenii
Românii au păreri împărţite în ceea ce priveşte efectele regimului comunist. Astfel, 45,5% dintre respondenţii unui sondaj INSCOP consideră că acesta a însemnat "un lucru rău" pentru România, în timp ce 44,7% dintre cei chestionaţi afirmă că a fost "un lucru bun". Procentul celor care sunt de părere că regimul comunist a fost "un lucru bun" creşte odată cu vârsta subiecţilor şi scade odată cu creşterea nivelului de educaţie. Astfel, persoanele cu vârsta peste 65 de ani au răspuns, în proporţie de 51,7%, că acest regim a avut mai degrabă efecte pozitive asupra românilor, în timp 42,9% dintre aceştia au răspuns că a fost "un lucru rău pentru România".
Tinerii însă, cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani, consideră numai în proporţie de 34,1% că regimul comunist a fost "un lucru bun", peste 50% dintre tinerii intervievaţi (51,2%) afirmând că acest regim a avut mai degrabă efecte negative. De asemenea, locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş au manifestat cel mai scăzut grad de apreciere pozitivă a regimului comunist, comparativ cu alte regiuni, în timp ce la polul opus se află locuitorii din Moldova.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului "Adevărul", în perioada 7 - 14 noiembrie 2013.
Populaţia României a scăzut cu 3.521 de persoane în luna octombrie
Populaţia României a scăzut cu 3.521 în luna octombrie, când s-au născut peste 18.000 de copii şi au decedat aproximativ 21.600 de persoane, a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în luna octombrie s-au născut 18.115 copii, cu 97 mai puţini decât în septembrie şi au decedat 21.636 de persoane, cu 2.990 mai multe.
La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în octombrie 10.745 de căsătorii, cu 2.983 mai puţine decât în septembrie, iar numărul divorţurilor a fost de 2.021, cu 13 mai puţine decât în luna precedentă. În octombrie 2013, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul născuţilor-vii a fost mai mare cu 870, iar numărul persoanelor care au decedat a fost mai mare cu 1.513.
Captură record de heroină
Aproximativ 75 de kilograme de heroină au fost găsite într-un autocamion care transporta mărfuri din Turcia pentru o firmă din Romania. Drogurile erau ascunse printre biscuiţi, băuturi răcoritoare şi praf de budincă. "La data de 9 decembrie a.c., a fost oprit în trafic un autotren, care efectua un transport de dulciuri pentru o societate comercială, al administrator este o femeie. În urma controlului, au fost descoperite 75 de kilograme de heroină. Drogurile erau disimulate în plicuri sigilate de aproximativ 150 de grame, printre produsele alimentare transportate (biscuiţi, băuturi răcoritoare, praf de budincă)", se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române. Anchetatorii au stabilit că organizatorul acestui transport de droguri este un cetăţean turc. Procurorii DIICOT au început, luni, urmărirea penală împotriva celor doi suspecţi, pentru trafic ilicit de droguri de mare risc şi trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc.
Cine îi va lua locul lui Săftoiu la şefia TVR?
Rareş Bogdan şi Niels Schnecker se numără printre numele vehiculate pentru preluarea conducerii Societăţii Române de Televiziune (SRTv), după ce, ieri, Claudiu Săftoiu şi-a depus demisia din funcţia de preşedinte-director general al TVR. Surse apropiate USL au declarat că cele mai mari şanse să preia şefia TVR le au Rareş Bogdan, realizator TV la Realitatea TV, şi Niels Schnecker, fost realizator TV la Antena 3 şi actual director de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014 a preşedintelui PNL, Crin Antonescu. Un alt nume vehiculat pentru preluarea şefiei TVR este cel al jurnalistului Ion M. Ioniţă.
Claudiu Săftoiu, preşedinte-director general al SRTv, a înaintat ieri Parlamentului o scrisoare prin care a solicitat demisia de la conducerea TVR. Claudiu Săftoiu este membru al Consiliului de Administraţie al TVR din partea PNL. El a fost ales preşedinte al CA al Televiziunii Române pe 26 iunie 2012. Demisia lui Claudiu Săftoiu de la conducerea TVR a venit chiar înaintea şedinţei de plen în care Parlamentul a respins raportul de activitate al TVR pe 2012. Practic, dacă nu şi-ar fi dat demisia, Săftoiu ar fi fost oricum demis.
Ponta, luat de manuţă şi prezentat lui Obama
Premierul Victor Ponta, aflat la Johannesburg, a avut ieri o scurtă întâlnire cu preşedintele american Barack Obama, în tribuna stadionului în care a fost organizată ceremonia în memoria lui Nelson Mandela. Surse din delegaţia premierului afirmă că discuţia de 15 minute a avut loc într-o lojă a stadionului. Astfel, în timp ce preşedintele Obama îşi susţinea discursul, Ponta s-a apropiat de Tony Blair, cu care are o relaţie apropiată, iar la finalul discursului amândoi s-au îndreptat spre preşedintele SUA, Ponta fiind prezentat acestuia de către fostul premier britanic. Ponta a confirmat întâlnirea cu Obama, adăugând că nu a discutat "nimic oficial" cu acesta.
Tot în tribuna stadionului din Johannesburg, premierul Ponta a avut scurte discuţii cu preşedintele francez, François Hollande, şi cu premierul britanic, David Cameron, iar fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, care a mers cu Ponta în Africa de Sud, s-a îmbrăţişat cu fostul preşedinte american Bill Clinton.
Un membru PC şi-a recunoscut faptele de corupţie
Membrul PC George Mugur Voinea, judecat pentru corupţie alături de directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Aurel Pană, a fost condamnat, ieri, de Tribunalul Bucureşti, la trei ani de închisoare cu suspendare, după ce şi-a recunoscut integral faptele. Totodată, Tribunalul a decis anularea contractului încheiat cu societatea Eval Serv Standard, pentru disimularea foloaselor necuvenite pretinse de Voinea, şi l-a pus pe acesta să plătească 55.000 de lei, drept cheltuieli judiciare. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
În cazul lui Aurel Pană, instanţa va relua dezbaterile, într-un dosar disjuns, la 16 decembrie.
Procurorii susţin că Aurel Pană, în calitate de director general adjunct la APIA, împreună cu George Voinea, în baza unei înţelegeri prealabile, a pretins de la denunţător un comision de 10 la sută din valoarea contractelor adjudecate de firma denunţătorului (aprox. 1.200.000 de euro) în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în legătura cu procedura de achiziţie pentru ulei organizată de APIA.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
