MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina poate rezolva problema transnistreană “cât ai pocni din degete”
România va ajuta R. Moldova în cazul unei agresiuni, mai spune oficial de la Kiev n „ei sunt același popor”, a precizat el n Kremlinul a calificat drept „provocatoare” declarațiile consilierului președintelui Zelenski
Ucraina este în stare să rezolve problema transnistreană “cât ai pocni din degete”, dar mai întâi autoritățile R. Moldova trebuie să-i ceară ajutorul a declarat Aleksei Arestovici, consilierul liderului de la Kiev, Vladimir Zelenski. “Aici trebuie să spunem că Moldova este un vecin al nostru, care nu ne este indiferent, am fost întotdeauna apropiați. Astfel, ei pot veni și la noi după ajutor. Noi putem interveni doar după o solicitare oficială, pentru că Transnistria e totuși oficial teritoriu care aparține Moldovei. Dacă va fi cazul, cât ai pocni din degete noi putem rezolva problema transnistreană” a declarat Arestovici, conform deschide.md.
Oficialul ucrainean a mai declarat că, pe lângă Ucraina, o altă țară care poate ajuta R. Moldova în cazul unei eventuale agresiuni militare din partea separatiștilor proruși este România. Arestovici a vorbit despre apropierea dintre București și Chișinău, menționând că vorbește despre același popor, practic. “În Transnistria sunt circa 1600 de soldați ruși, plus așa zisa armată a regiunii, încă vreo 5000-7000, să spunem. R. Moldova poate avea probleme mari dacă ei ar ataca. Și cel mai bun lucru pe care-l poate face R. Moldova în acest caz ar fi să se adreseze după ajutor în Ucraina și România. Da, România, pentru că ei de fapt sunt același popor. Există și mulți moldoveni care nu ar fi de acord cu mine, ei au poziția că sunt popor separat, dar limba sigur e aceeași. E cert că sunt apropiați cu românii”, a declarat Arestovici.
El a comentat și amenințările Moscovei la adresa R. Moldova. “Idioți. Primele persoane de la Moscova declară că Rusia trebuie să ocupe R. Moldova. Super, mai deschid un front când nu se pot lămuri cu cel existent deja. Așteptăm, cu nerăbdare să vedem ce vor face. Noi credem că ei de fapt vor să se miște către Odesa, pentru a vinde ceva poporului rus”, a conchis consilierul lui Zelenski.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a calificat ieri drept “destul de provocatoare” declarația consilierului prezidențial ucrainean.
„Nu ne afectează”
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat, ieri, că în opinia sa nu există posibilitatea declanșării unui război în Republica Moldova. “Ne îngrijorează ceea ce se întâmplă în jurul țării noastre, atunci când este vorba de conflicte, în acest moment vedem o încercare de a crea un conflict în această zonă, care, după analizele noastre, nu are șanse să se dezvolte. Sigur că Republica Moldova gestionează această situație, sunt într-o situație de a verifica, de alarmă, de supraveghere a acestei situații, dar nu vedem ca fiind o problemă aceasta”, a spus Dîncu, la Cercul Militar Național.
El a fost întrebat de ziariști despre cum este afectată România de declarațiile potrivit cărora țara noastră ar dori să anexeze Republica Moldova. “Ne afectează numai în măsura în care devenim cutie de rezonanță pentru propaganda Moscovei. Atunci ne afectează. Ei în fiecare zi caută în războiul acesta complex, hibrid, să afecteze, să atingă opinia publică din zonă care sprijină Ucraina. Nu ne afectează și nu cred că există niciun fel de posibilitate de război în Republica Moldova. Vă amintesc că Republica Moldova este neutră din punct de vedere militar, politic”, a afirmat Dîncu.
România ar putea livra arme Ucrainei
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, ieri, despre posibilitatea ca țara noastră să livreze armament Ucrainei, că în continuare, sunt analizate solicitările pe care Guvernul ucrainean le va înainta și, în funcție de aceasta, se va lua o decizie. El a precizat că s-a discutat și acest subiect în vizita pe care a efectuat-o marți în Ucraina. “Ceea ce vreau să subliniez este că cea mai importantă perioadă a timpului pe care a petrecut-o la masa discuțiilor a fost cea legată de demersurile economice și umanitare pe care România poate să le acorde. În momentul de față, economia Ucrainei este foarte afectată, exportul de produse cerealiere, produse agroalimentare, reprezentau o contribuție importantă la PIB-ul Ucrainei”, a spus premierul.
Șeful Executivului a fost întrebat și despre declarațiile din presa din Bulgaria care citând surse din SUA au afirmat că România și Bulgaria au vândut muniție de tip sovietic Ucrainei. “Nu am vândut muniție nimănui”, a răspuns premierul.
Kievul recunoaște că a pierdut orașe din est
Londra a cerut ieri Occidentului să dubleze armele grele, tancurile și avioanele oferite Ucrainei
Forțele armate ucrainene au recunoscut că au pierdut mai multe orașe și sate din regiunile de est, în timp ce Rusia își intensifică ofensiva terestră. De asemenea, luptele grele sunt în desfășurare pe trei fronturi pentru a împiedica cucerirea regiunilor Donețk și Lugansk, forțele ruse fiind consolidate și reaprovizionate din bazele din interiorul Rusiei, a declarat. ieri, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.
În pofida faptului că au pierdut teritorii, autoritățile ucrainene au anunțat că au respins nouă atacuri inamice doar în regiunile Donețk și Lugansk, echipamentul Rusiei fiind distrus, inclusiv 9 tancuri și 11 sisteme de artilerie.
Ministrul britanic de Externe Liz Truss a îndemnat ieri, aliații occidentali să nu rămână “impasibili” în fața suferinței ucrainenilor, a căror soartă rămâne “în cumpănă”, și să “dubleze” sprijinul oferit Ucrainei prin furnizarea de arme grele, tancuri, avioane, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului britanic de Externe. “Și să fim clari – dacă Putin reușește, va exista o suferință nespusă în toată Europa și consecințe tragice pe tot globul. Nu ne-am mai simți niciodată în siguranță. Așa că trebuie să fim pregătiți pe termen lung și să ne dublăm sprijinul oferit Ucrainei”, a subliniat ea.
“Arme grele, tancuri, avioane – să săpăm adânc în inventarele noastre, să creștem producția. Trebuie să luăm toate aceste măsuri”, a mai spus ministrul britanic de Externe.
Ucraina a bombardat forțe ruse pe Insula Șerpilor
Armata ucraineană a bombardat poziții rusești pe Insula Șerpilor, la Marea Neagră, care a devenit un simbol al rezistenței ucrainene după invazie.
“Forțele noastre au efectuat atacuri aeriene asupra pozițiilor inamicului pe Insula Șerpilor”, a anunțat într-o postare pe Facebook Comandamentul de Sud al armatei ucrainene. Ele au atins “un post de control” și au distrus un sistem antiaerian. “Pierderile ruse sunt pe cale să fie clarificate”, a precizat comandamentul.
Rusia nu a confirmat faptul că insula a fost atinsă de tiruri. Armata rusă a preluat controlul asupra Insulei Șerpilor imediat după ce a invadat Ucraina, la 24 februarie.
Monument istoric dedicat prieteniei ucraineano-ruse, demolat
Primăria Kievului a început marți demolarea unui monument istoric din epoca sovietică care marca prietenia dintre Ucraina și Rusia. Jurnaliștii de la AFP au văzut cum se prăbușește capul uneia dintre figurile acestei statui ce reprezintă un muncitor rus și unul ucrainean care țin împreună în mâini un simbol sovietic cu inscripția „prietenia între popoare”, pe care o macara încerca să o demonteze chiar în centrul Kievului.
Instalată în epoca sovietică în 1982 pentru a comemora „reunificarea Rusiei și a Ucrainei”, această statuie masivă din bronz va fi în întregime demolată.
Primarul Vitali Kliciko a justificat această decizie prin dorința Moscovei de a „distruge statul și pe ucraineni” odată cu invazia țării lansată pe 24 februarie. Un alt monument din acest ansamblu va fi demontat la o dată ulterioară, în timp ce al treilea, o arcă, va fi redenumită și vopsită în culorile ucrainene.
Potrivit primarului din Kiev, alte 60 de monumente, basoreliefuri și semne asociate URSS și Rusiei vor fi desființate în curând. Mai mult de 460 de străzi vor fi de asemenea redenumite.
CE deschide o procedură împotriva Ungariei
Comisia Europeană (CE) a declanșat miercuri o procedură împotriva Ungariei, care ar putea conduce la o suspendare sau o reducere a anumitor fonduri europene care-i sunt destinare, din cauza unor îngrijorări cu privire licitațiile publice. Comisarul european însărcinat cu Bugetul Johannes Hahn a fost însărcinat să trimită o “notificare scrisă” Ungariei, în cadrul unei proceduri fără precedent, care condiționează plata fondurilor europene de respectarea statului de drept, anunță vicepreședintele CE Margaritis Schinas.
Macron, ținta unui tir cu roșii cherry, în prima sa apariție publică după ce a fost reales
Președintele francez în exercițiu Emmanuel Macron a fost ținta unui tir cu roșii cherry - fără să fe atins - în timp ce discuta, ieri, cu persoane venite să-l primească la Cergy, în Val-d'Oise, unde efectuează prima vizită după ce a fost reales. Serviciul de protecție al lui Emmanuel Macron a desfășurat o “umbrelă” menită să-l protejeze pe șeful statului, înainte de a intra într-o piață acoperită.
Incidentul a avut loc în cursul unei plimbări pe alei înțesate de oameni ale unei piețe în prefectura Val-d'Oise, o vizită pe care Palatul Élysée a anunțat-o abia miercuri. După ce Macron a fost protejat cu o umbrelă, vizita s-a reluat.
Aceasta este prima apariție în public a lui Emmanuel Macron de duminică seara, când și-a sărbătorit victoria în turul doi al alegerilor prezidențiale, la Champ de Mars.
Vizita de la Cergy “ilustrează voința președintelui Republicii din 2017 de a merge pe teren, în contact cu francezi și franceze, de a discuta cu ei, de le asculta preocupările, așteptările și nevoile”, anunța Palatul Élysée înante de eveniment.
Blinken: Încercările iraniene de a-l asasina pe Mike Pompeo sunt reale
Încercările Iranului de a-l asasina pe fostul secretar de stat american Mike Pompeo sunt reale și în desfășurare, a declarat succesorul acestuia Antony Blinken, în Congresul Statelor Unite. În cadrul unei audieri în fața unei comisii senatoriale, Blinken s-a referit la detalii făcute publice în luna martie, într-un raport sensibil al Departamentului de Stat, ce recomanda protecție 24 de ore din 24 pentru fostul demnitar american. “Nu sunt sigur ce pot spune într-o audiere deschisă, dar aș dori să afirm în mod generic că există o amenințare în curs împotriva unor oficialități americane, atât actuale, cât și foste”, a declarat Antony Blinken.
Mike Pompeo, fost secretar de stat și director al CIA în mandatul președintelui Donald Trump, a fost unul dintre susținătorii unei abordări dure față de Iran, reintroducând sancțiunile contra Teheranului după retragerea SUA din acordul internațional privind acordul nuclear iranian și sprijinind asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani.
Toți foștii secretari de stat americani beneficiază în mod automat de protecție din partea biroului pentru securitate diplomatică al Departamentului de Stat timp de 180 de zile după părăsirea funcției.
Însă Antony Blinken a prelungit de mai multe ori cu câte 60 de zile protecția ca urmare a unei “amenințări grave și credibile din partea unei puteri străine sau agent al unei puteri străine, care a decurs din atribuțiile realizate de secretarul de stat Pompeo în timp ce era angajat de către departament”.
Departamentul de Stat alocă lunar peste 2 milioane de dolari pentru protecția lui Mike Pompeo și a unuia dintre foștii săi consilieri, Brian Hook. Până în prezent suma cheltuită pentru asigurarea protecției celor doi a depășit 13 milioane de dolari.
