MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Și-a luat Ucraina gândul de la NATO?
Președintele Zelenski susține că țara sa nu va putea adera la alianța militară, un argument folosit de Rusia când a decis să atace Ucraina
“Trebuie să recunoaștem că Ucraina nu va putea adera la NATO”, a declarat ieri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul în care acest dosar este unul dintre motivele avansate de Rusia în justificarea Ucrainei. “Am auzit timp de ani de zile că ușa este deschisă, dar am auzit și că nu vom putea adera” la NATO, a spus șeful statului ucrainean.
“Acesta este adevărul și trebuie să-l recunoaștem”, a afirmat Zelenski într-o reuniune prin videoconferință a liderilor din cadrul Joint Expeditionary Force, o coaliție condusă de către Marea Britanie.
Un act de “huliganism”
Acțiunile Marinei Ovsiannikova, editor de știri, care a întrerupt, luni seara, o emisiune live transmisă la postul de televiziune rusă Pervîi Kanal, pentru a protesta față de invadarea Ucrainei echivalează cu un act de “huliganism”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Marina Ovsiannikova a ridicat o pancartă în spatele prezentatorului pe care scria: “Fără război, opriți războiul, nu credeți propaganda, vă mint aici”. “În ceea ce privește această tânără, acesta este huliganism”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Canalul de televiziune și cei responsabili cercetează incidentul. Acest lucru nu este pe agenda noastră”, a mai precizat el.
Într-un videoclip înregistrat anterior și publicat de OVD-Info, Ovsiannikova explică că tatăl ei fiind ucrainean și mama ei rusoaică, nu poate vedea cele două țări ca fiind inamice. “Din păcate, am lucrat pentru Pervîi Kanal în ultimii ani, făcând propagandă pentru Kremlin. Îmi este foarte rușine de asta astăzi”, spune ea. „Mi-e rușine că am permis să fie difuzate minciuni la televizor, mi-e rușine că am permis ca poporul rus să fie zoombificat”, adaugă ea.
Videoclipul s-a viralizat rapid pe rețelele de socializare, mulți internauți salutând „curajul” acestei femei, într-un context de represiune brutală împotriva tuturor formelor de disidență. În încercarea lor de a controla toate informațiile despre conflict, autoritățile au blocat presa independentă, precum și principalele rețele sociale, ca Twitter și Facebook.
Drept urmare, majoritatea rușilor au acces doar la versiunea emisă de guvern și mass-media, inclusiv Pervîi Kanal, a unei „operațiuni militare speciale” care vizează „denazificarea” Ucrainei și prevenirea unui „genocid”.
Cel puțin 19 morți în urma unui bombardament asupra unui turn de televiziune
Un bombardament asupra unui turn de televiziune din apropierea orașului Rivne (nord-vestul Ucrainei), care a avut loc luni, s-a soldat cu moartea a cel puțin 19 persoane și cu rănirea altor 9, a declarat, ieri, șeful administrației regionale Rivne, Vitalii Koval. “Misiunea de salvare este încă în curs de desfășurare și de la 8.30 dimineața (marți) avem 19 morți și 9 răniți. Continuăm să curățăm dărâmăturile. Acesta nu este un număr final, mai avem nevoie de câteva ore pentru a curăța întreaga zonă”, a spus Koval.
Atacul s-a produs, luni, la ora locală 5.20, iar autoritățile nu au precizat, inițial, că există vreo victimă. În ciuda bombardamentului, Koval a spus că emisiunile de radio și televiziune au continuat să fie difuzate în regiune.
“Avem acum acces gratuit la transmisia prin satelit în toată regiunea Rivne. Am restabilit semnalul de difuzare în rețeaua de cablu”, a precizat el.
Mai multe turnuri de televiziune din Ucraina au fost vizate de forțele ruse în ultimele săptămâni, inclusiv în Kiev, Harkov și Vînarivka, din regiunea Kiev.
Kremlinul, pesimist privind un acord
Kremlinul considera ieri că este prematur să facă vreun “pronostic” cu privire la negocierile cu Kievul, după ce un consilier al președinției ucrainene a estimat că este posibil un acord de pace cu Rusia până în mai.
“Activitatea celor două delegații (rusă și ucraineană) continuă prin videoconferință. Este o activitate complexă, iar faptul că ea continuă este deja un lucru pozitiv”, a precizat un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
“Noi nu vrem să facem pronosticuri pentru moment”, a spus el, preferând “să așteptăm să avem rezultate tangibile înainte de a informa populațiile celor două țări”.
Un consilier al președintelui ucrainan Volodimir Zelenski, Oleksi Aretovici, a estimat anterior că este posibil un acord de pace între Kiev și Moscova. “Cred că cel mai târziu în mai (...) urmează să ajungem foarte probabil la un acord de pace, poate mult mai rapid”, a declarat el pe un canal YouTube.
Întrebat într-o conferință de presă despre formatul unui asemenea acord, Peskov a apreciat că “este totodată prea devreme pentru a discuta în mod public” despre acest lucru. “Acest lucru face parte din negocieri”, a precizat Peskov.
Cea de a patra rundă de negocieri între Ucraina și Rusia urma să se reia marți seară, după o “pauză tehnică”, luni.
O imagine din Suceava, pe prima pagină în The New York Times
The New York Times a deschis ediția de luni, 14 martie 2022, cu o fotografie în care este prezentată o familie de refugiați din Ucraina aflată la Suceava. În articol, este prezentată și situația refugiaților găzduiți la hotelul lui Ștefan Mandachi.
În fotografia de deschidere, realizată de către Cristian Movilă, apare o refugiată din Ucraina care își ține în brațe băiețelul, cei doi fiind cazați la hotelul lui Ștefan Mandachi pentru câteva zile.
Sub titlul “Refugiații ucraineni găsesc în România adăpost și un bun-venit din inimă pentru animalele de companie”, The New York Times prezintă povestea lui Viktor și Rachel Borovic, doi refugiați care au ajuns din Ucraina la Suceava cu câinele și cu pisica lor. Inițial, cuplului de refugiați i se oferise masă și găzduire la o biserică din Suceava, însă au plecat de acolo după ce nu li s-a permis să stea și cu animalele de companie. Cei doi au mers la Mandachi Hotel & Spa, unde au găsit un adăpost, masă și cazare. După două zile petrecute la Suceava, familia Borovic a plecat în Israel, acolo unde locuiește fiul lor. “Am luat cu noi doar câinele, pisica și încălțările”, i-a spus Viktor Borovic jurnalistei Patricia Cohen de la The New York Times.
De asemenea, în articol, se precizează că Ștefan Mandachi, care are deja opt câini, două pisici și doi porci, a aranjat cu un veterinar să vină la adăpost pentru a elibera pașapoartele animalelor de companie ale cuplului de refugiați și pentru a le insera cipuri de identitate.
China: Numărul de cazuri de COVID-19 s-a dublat față de ziua precedentă
Numărul noilor cazuri de COVID-19 din China s-a dublat ieri față de ziua precedentă, deoarece țara se confruntă cu cel mai mare focar de la începutul pandemiei. Comisia Națională de Sănătate a anunțat că au fost înregistrate 3.507 de cazuri noi în ultimele de 24 de ore, un număr în creștere față de 1.337 cazuri înregistrate cu o zi în urmă.
Varianta “Omicron ascunsă” (stealth Omicron), care are o răspândire rapidă, complică strategia de toleranță zero a Chinei adoptată de autorități, care a reușit să țină virusul la distanță până acum, de la începutul pandemiei în 2020, când orașul Wuhan devenise focar de infecție. China a înregistrat peste 10.000 de cazuri în primele două săptămâni din luna martie, un număr care a depășit cu mult valurile anterioare.
Nu au fost raportate noi decese în focarele din China, iar numărul de cazuri rămâne scăzut în comparație cu alte țări. Marea Britanie a înregistrat peste 444.000 de cazuri în ultima săptămână, iar Hong Kong a înregistrat 26.908 de cazuri noi doar luni.
Parchetul rus cere alți 13 ani de închisoare pentru Navalnîi
Parchetul rus a cerut ieri condamnarea la 13 ani de închisoare a opozantului rus încarcerat Aleksei Navalnîi, judecat într-un dosar cu privire la “escrocherie” și “ofensarea unui tribunal”, care ispășește deja o pedeapsă de doi ani și jumătate. “Cer să se pronunțe o pedeapsă de privare de libertate de 13 ani”, a declarat procurorul Nadejda Tihanova.
Ea a cerut, de asemenea, sancționarea cu “doi ani limitare a libertății” și o amendă în valoare de 1,2 milioane de ruble (9.500 de euro la rata actuală) a lui Navalnîi, considerat principalul opozant al președintelui rus Vladimir Putin.
Aleksei Navalnîi, în vârstă de 45 de ani, este judecat - de la 16 februarie - în incinta coloniei penitenciare în care se află, la 100 de kilometri de Moscova. Anchetatorii îl acuză de faptul că a deturnat donații în valoare de milioane de ruble oferite organizațiilor sale anticorupție și de “ultragierea tribunalului” într-o audiere anterioară.
Spania a confiscat un iaht de 140 milioane de dolari
Spania a confiscat iahtul oligarhului rus Serghei Chemezov, Valerie, care se află în portul din Barcelona din luna februarie. “Astăzi am confiscat – termenul tehnic este imobilizat provizoriu – un iaht care îi aparține unuia dintre principalii oligarhi”, a declarat luni premierul spaniol Pedro Sanchez.
Iahtul de 85 de metri are o valoare estimată la 140 de milioane de dolari.
Chemezov este un fost ofițer KGB care conduce conglomeratul Rostec.
Înălțimea Turnului Eiffel a crescut cu 6 metri
Înălțimea Turnului Eiffel a crescut cu 6 metri, marți, după ce o nouă antenă radio digitală a fost montată în vârful celui mai înalt obiectiv turistic al Parisului. Turnul, construit de Gustave Eiffel la sfârșitul secolului al XIX-lea, măsoară acum 330 de metri, după ce antena DABA (audio digitală) a fost atașată în vârf cu elicopterul.
În timpul lucrărilor de construcție, Turnul Eiffel a depășit Monumentul Washington și a devenit, astfel, cea mai înaltă construcție realizată de om de pe Terra, titlu pe care l-a deținut până când Clădirea Chrysler din New York Metropolis a fost finalizată în 1929.
Turnul se numără printre cele mai vizitate obiective turistice din lume.
Cu toate acestea, el a fost folosit și pentru transmisiuni în direct timp de peste 100 de ani, înălțimea vârfului modificându-se de mai multe ori pe măsură ce antenele învechite au fost schimbate.
Operațiunea de amplasare a antenei a durat mai puțin de 10 minute.
Turkmenistan: Fiul președintelui, noul președinte
Turkmenistanul va avea un nou lider: Serdar Berdymukhamedov, fiul președintelui în exercițiu, Kurbanguly Berdymukhamedov, ales cu 73% din voturi. Victoria lui Serdar Berdymukhamedov, în vârstă de 40 de ani, era așteptată după ce tatăl său l-a ridicat pe a doua poziție în țară, în calitate de vicepremier. Această decizie a indicat în mod clar că el este succesorul desemnat.
Nu există grupuri politice puternice de opoziție în Turkmenistan, o țară deșertică cu 6 milioane de locuitori, bogată în gaze, care se învecinează cu Iranul și Afganistanul în sud.
Alți opt candidați au participat la alegeri, unii dintre ei în mare parte necunoscuți funcționari publici. Conform Constituției turkmene, președintele este ales pentru un mandat de șapte ani.
Serdar Berdymukhamedov este denumit în mod obișnuit de presa locală drept “fiul națiunii”, iar tatăl său în vârstă de 64 de ani, care intenționează să rămână în calitate de președinte al camerei superioare, este cunoscut sub numele de Arkadag sau Protectorul.
Germania a înregistrat un nou record de cazuri COVID-19 înainte de relaxarea restricțiilor
Germania a înregistrat, ieri, o rată de incidență record a cazurilor COVD-19 în ultimele șapte zile, cu doar câteva zile înainte de relaxarea planificată a restricțiilor. Institutul Robert Koch (RKI) a înregistrat 198.888 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, adică cu 42.000 mai mult față de acum o săptămână. Astfel, numărul total de cazuri a ajuns la peste 17,4 milioane.
Rata de incidență cumulată din ultimele șapte zile a atins un nou record, de 1.585,4 infecții la 1.000 de persoane, în creștere de la 1.543,0 cu o zi înainte. Alte 283 de persoane au decedat, cu un total de 125.873 de persoane decedate din cauza COVID-19.
Guvernul și-a propus să adopte o lege săptămâna aceasta care va reduce semnificativ restricțiile anti-COVID din Germania. Legea din prezent expiră sâmbătă. Guvernul susține că, deși cazurile sunt în creștere, nu mai există un risc major de suprasolicitare a sistemului de sănătate. Măsurile de protecție limitate vor fi în continuare posibile în focarele cu un număr mare de infecții.
