MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia a pierdut Moscova
Nava amiral a Rusiei în Marea Neagră a fost neutralizată n de un accident la bord, susțin rușii, de două rachete trase de ucraineni, susține Kievul n
Ucraina a anunțat miercuri seară că a lovit cu rachete și avariat nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră, crucișătorul „Moscova”. Purtătoarea de cuvânt a marinei ucrainene a confirmat că „Moscova” este nava care le-a cerut grănicerilor ucraineni să se predea și care a primit în replică celebra înjurătură „Russian warship, go fuck yourself”.
„Rachetele Neptun care păzesc Mara Neagră au provocat avarii serioase navei rusești. Glorie Ucrainei!”, a anunțat guvernatorul regiunii Odesa, Maxim Marcenko, pe canalul său de Telegram. Consilierul prezidențial Oleksii Arestovici a declarat și el într-o intervenție pe YouTube că „s-a petrecut o surpriză cu nava-amiral a flotei ruse din marea Neagră”. Potrivit consilierului, nava avea un echipaj de 510 marinari.
De partea cealaltă, Kremlinul a anunțat că „Moscova” a fost serios avariată ca rezultat al exploziei muniției de la bord, care a fost provocată de un incendiu, iar echipajul a fost evacuat.
Informații contradictorii
Informațiile despre soarta crucișătorului rus Moscova rămâneau ieri contradictorii. Oleksii Arestovici a anunțat joi la prânz că nava militară s-a scufundat după ce în ajun a fost avariată grav de rachete ucrainene.
“Unde este Moscova? S-a scufundat”, a scris Arestovici pe Twitter, deși nu exista o confirmare oficială.
“Exploziile de muniții au încetat. Crucișătorul își păstrează flotabilitatea”, a reacționat ministerul rus al Apărării, care a precizat că se iau măsuri pentru remorcarea navei către port.
Incerte sunt și informațiile privind locul în care nava a fost avariată. Potrivit unor relatări nava a fost avariată în apropiere de Insula Șerpilor, în timp ce alte surse afirmă că incidentul s-a produs în apropiere de golful Sevastopol.
Crucișătorul Moscova, ce are o lungime de peste 180 de metri, a fost lansat în 1979 și și-a început misiunile în 1983. Nava a fost utilizată pentru a lansa rachete asupra teritoriului ucrainean.
În cazul în care versiunea Ucrainei se confirmă, Moscova ar fi a doua mare navă de război rusă avariată grav de rachete ucrainene după 24 februarie.
O reușită cu o valoare simbolică, dar și militară
Profesorul Michael Petersen, director al Institutului de Studii Maritime privind Rusia de la Colegiul de Război Naval al SUA, spune că este încă prea devreme pentru a ști exact ce s-a întâmplat cu Moscova, dar „se pare din ce în ce mai mult că ucrainenii au reușit să obțină o victorie deloc nesemnificativă pe mare”. „Cred că este o reușită care are și o valoare simbolică, dar și militară”, explică acesta. „Aceasta este nava amiral a flotei rusești din Marea Neagră, care a cam îmbătrânit, dar este simbolul puterii navale rusești în Marea Neagră”, a declarat Petersen.
El spune că ucrainenii au pierdut cea mai mare parte a marinei lor navale în favoarea rușilor în invazia inițială și anexarea Crimeei în 2014, așa că „acest lucru este important din punct de vedere simbolic, deoarece, după toate acestea, ei sunt încă capabili să lovească puterea militară rusă în moduri care se vor simți cu adevărat dureros la Moscova”. Peterson a explicat că ar putea avea „o valoare militară importantă, de asemenea”, deoarece “marina rusă s-ar putea simți nevoită să opereze mai departe de țărm acum decât o făcea anterior”. „Acest lucru ar putea afecta capacitatea sa de a oferi sprijin de foc direct trupelor de pe uscat și ar putea împiedica capacitatea de a asigura apărarea aeriană în regiunile de coastă.... Cred că asta va face ca marina rusă să se gândească de două ori”, a mai spus expertul.
Mykola Bielieskov cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice din Kiev, care oferă consultanță guvernului ucrainean în probleme militare, a declarat că incidentul reprezintă „un instrument psihologic foarte puternic de susținere a moralului”. Cu toate acestea, el a scos în evidență că Moscova „este o navă veche” - și că navele rusești mai noi au fost cele care au lovit Ucraina cu rachete de croazieră Kalibr. „Dar, cu toate acestea, era nava amiral pentru flota rusă din Marea Neagră și, cu siguranță, este o pagubă majoră - nu numai în ceea ce privește capacitatea materială, ci și moralul, iar pe de altă parte, este un impuls foarte puternic pentru moralul ucrainean”, a adăugat acesta.
Ucraina, acuzată că a început să atace teritorii din Rusia
Oficiali ruși au declarat ieri că elicoptere ucrainene au lovit clădiri rezidențiale și au rănit 7 persoane în regiunea rusă Breansk, acesta fiind ultima dintr-o serie de atacuri pe care spune că Ucraina le-a efectuat pe teritoriul său. „Pe 14 aprilie 2022, folosind două elicoptere de luptă echipate cu arme ofensive grele, militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei au intrat ilegal în spațiul aerian al Federației Ruse”, susține într-un comunicat de presă Comitetul de Investigații al Rusiei, parchetul de la Moscova care anchetează infracțiuni prevăzute în legile federale. „Zburând la altitudine joasă, ele au efectuat cel puțin șase lovituri aeriene împotriva unor clădiri rezidențiale din satul Klimovo”, a adăugat comunicatul.
Guvernatorul regiunii Belgorod a afirmat că un sat a fost de asemenea atacat dar că nicio persoană nu a fost rănită.
TASS afirmă că autoritățile regionale din Breansk au decis să închidă școlile de teama unor noi atacuri în timp ce agenția RIA scrie că două persoane au fost rănite grav în urma atacurilor.
Atacuri teroriste pentru justificarea atrocităților
Kirilo Budanov, șeful serviciului ucrainean de informații, a avertizat marți că agențiile de securitate ale Rusiei plănuiesc „acte teroriste” pe propriul teritoriu pentru a întoarce opinia publică împotriva Ucrainei. „Minarea și aruncarea în aer a clădirilor rezidențiale, spitalelor și școlilor în centrele populate ale Rusiei”, fac parte din planurile lor, a afirmat Budanov.
El a spus de asemenea că rușii „plănuiesc atacuri cu rachete asupra orașului Belgorod (din apropierea graniței Ucrainei cu Rusia) sau într-unul din orașele din Crimeea”, a declarat șeful serviciului ucrainean de informații. Tot marți, un pod feroviar rusesc din regiunea Belgorod, cheie pentru armata Kremlinului, a fost distrus. Ucraina nu a confirmat că s-a aflat în spatele acestui atac.
Miercuri, general-maiorul Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării de la Moscova, a amenințat că forțele armate ale Rusiei vor lansa atacuri cu rachete asupra Kievului dacă vor continua „actele de sabotaj” pe teritoriul Rusiei. Konașenkov a declarat de asemenea că Rusia nu a lansat rachete asupra capitalei ucrainene până acum, în pofida numeroaselor înregistrări video și alte dovezi în acest sens.
Abdeslam recunoaște că a renunțat la planul de a se arunca în aer
Principalul suspect în dosarul atacurilor teroriste comise în 13 noiembrie 2015 la Paris, Salah Abdeslam, a declarat, în fața judecătorilor, că a “renunțat” la planul inițial de a se arunca în aer în seara atentatelor din capitala franceză.
“Intru în acest bar din arondismentul 18, îmi comand o băutură, privesc oamenii din jurul meu și îmi spun «Nu, nu o voi face». Am renunțat, am plecat, am luat mașina”, a spus Abdeslam în audierea finală a procesului său.
În urmă cu două săptămâni, el a refuzat să se adreseze judecătorilor. “Vreau să mă explic pentru că este ultima dată când pot face asta. Voi face tot posibilul”, a continuat el după ce s-a plâns de modul în care este descris în presă. Salah Abdeslam a explicat că a fost informat despre planurile privind atentatele din Franța de către un alt membru al celulei jihadiste din spatele atacurilor, Abdelhamid Abaaoud, în data de 11 noiembrie 2015.
„Când mi-a spus «O să te arunci în aer», a fost un șoc pentru mine. Trebuia să plec în Siria. Nu m-am simțit pregătit. Am sfârșit prin a accepta”, a afirmat el.
În seara de 13 noiembrie 2015, Salah Abdeslam a abandonat mașina cu care transportase trei membri ai celulei jihadiste, care s-au aruncat în aer în apropiere de Stade de France, automobilul defectându-se. Ulterior, Salah Abdeslam a petrecut câteva ore la Paris, după care doi prieteni l-au preluat cu un alt automobil și l-au transportat la Bruxelles, unde a fost arestat patru luni mai târziu, pe 18 martie 2016.
Atentatele din 13 noiembrie 2015 de la Paris s-au soldat cu 130 de morți. Trei autori au comis masacrul de la sala de concerte Bataclan, iar alți membri ai celulei jihadiste au atacat baruri și restaurante. Trei atacatori sinucigași s-au aruncat în aer la arena Stade de France, care găzduia un meci de fotbal între echipele naționale ale Franței și Germaniei.
Atacurile au fost revendicate de gruparea Stat Islamic. În total, 20 de islamiști au fost puși sub acuzare în acest dosar.
Rusia amenință Suedia și Finlanda dacă aderă la NATO
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse și unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, a avertizat NATO că, dacă Suedia și Finlanda vor adera la organizația militară, Rusia va trebui să-și consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfășurarea de arme nucleare în regiunea baltică. Finlanda, care are o frontieră comună cu Rusia de 1.300 de kilometri, și Suedia analizează dacă să adere sau nu la NATO. Finlanda va lua o decizie în următoarele câteva săptămâni. Medvedev a atenționat că, dacă Suedia și Finlanda vor adera la NATO, Rusia își va întări forțele terestre, navale și aeriene în regiunea Mării Baltice, pentru a restaura echilibrul militar. Totodată, el s-a referit în mod explicit la amenințarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică “liberă de nuclear”, regiune unde se află exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania. “Până astăzi Rusia nu a luat astfel de măsuri și nu avea de gând să o facă. Dar dacă ni se va forța mâna, ei bine... rețineți că nu noi am propus asta”, a adăugat Medvedev.
Ministrul apărării din Lituania, Arvydas Anusauskas, a reacționat ieri și a declarat că Rusia are deja arme nucleare în regiunea baltică și că acestea au fost desfășurate în exclava Kaliningrad înainte de actuala criză.
“Actualele amenințări ruse sunt destul de ciudate, în condițiile în care, chiar și fără actuala situație de securitate, știm că ei păstrează arme la 100 de kilometri de frontiera Lituaniei”, a spus ministrul lituanian. “Arme nucleare au fost întotdeauna păstrate în Kaliningrad... iar comunitatea internațională, țările din regiune, sunt perfect conștiente de acest lucru... Ei rușii folosesc aceasta ca pe amenințare”, a adăugat Anusauskas. La rândul său, premierul lituanian Ingrida Simonyte a declarat joi că amenințarea Rusiei de a-și întări prezența militară, inclusiv nucleară, în regiunea baltică nu este “nicio noutate”.
Stocurile SUA de rachete Javelin sunt pe cale de epuizare
Statele Unite au trimis atât de multe rachete antitanc de tip Javelin în Ucraina încât stocurile lor sunt pe cale de a fi epuizate înainte să fie folosite de propriile forțe, potrivit unui studiu al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Reaprovizionarea stocului american cu noi arme va dura ani, potrivit lui Mark Cancian, consilier principal al Programului de securitate internațională la CSIS.
Javelin este o rachetă antiblindat care se lansează de pe umăr, fabricată de giganții americani în domeniul apărării Lockheed Martin și Raytheon. Racheta este o așa-numită armă de tip “fire and forget” (“trage și uită”), adică nu necesită îndrumare suplimentară după lansare, permițând operatorului său să se adăpostească și să evite contrafocul.
Forțele ucrainene au folosit rachetele de tip Javelin și au avut un efect devastator împotriva tancurilor rusești. Rachetele Javelin ar putea fi, de asemenea, foarte utile forțelor americane în orice conflict neprevăzut, dar potrivit lui Cancian, Pentagonul trebuie să țină cont de stocurile în scădere.
“Planificatorii militari probabil devin agitați”, a scris el. “Statele Unite mențin stocuri pentru o varietate de posibile conflicte globale care pot apărea împotriva Coreei de Nord, Iranului sau Rusiei însăși. La un moment dat, acele stocuri vor scădea suficient de mult încât planificatorii militari să se întrebe dacă planurile de război pot fi executate. Statele Unite se apropie probabil de acest punct”, a subliniat el.
Cancian estimează că ar putea rămâne între 20.000 și 25.000 de rachete de tip Javelin în stocuri, iar cele 7.000 de sisteme trimise în Ucraina “reprezintă aproximativ o treime din inventarul total al SUA”. “Va dura aproximativ trei sau patru ani pentru a înlocui rachetele care au fost livrate până acum. Dacă Statele Unite vor livra mai multe rachete Ucrainei, perioada de înlocuire se va extinde”, a mai spus Cancian.
Numărul cazurilor de COVID-19 a depășit 500 de milioane la nivel global
Numărul cazurile de COVID-19 la nivel global a depășit ieri 500 de milioane, potrivit unui bilanț alcătuit de Reuters, în contextul în care subvarianta BA.2 a Omicron, cu un grad ridicat de contagiozitate, a dus la o nouă creștere a infectărilor în multe țări din Europa și Asia.
Transmiterea accelerată a BA.2 este considerată cauza recrudescenței recente a pandemiei în China, precum și a numărului record de infecții din Europa. A fost denumită “varianta silențioasă” întrucât este puțin mai dificil de depistat decât alte variante.
Coreea de Sud înregistrează cel mai mare număr zilnic mediu de cazuri noi, raportând peste 182.000 de noi infectări zilnic, ceea ce reprezintă unul din fiecare patru infectări la nivel global. Numărul cazurilor noi este în creștere în 20 din peste 240 de țări și teritorii, inclusiv Taiwan, Thailanda și Bhutan.
Shanghai se confruntă cu cel mai grav focar de COVID-19 de când virusul a apărut pentru prima dată în Wuhan, la sfârșitul anului 2019, raportând aproape 25.000 de noi cazuri locale, deși politica de carantină a orașului este criticată pentru separarea copiilor de părinți și amestecarea cazurilor asimptomatice cu cele care prezintă simptome.
În Germania, media pe șapte zile a numărului de noi infectări a scăzut și este în prezent la 59% față de vârful precedent de la finalul lunii martie. Numărul cazurilor noi este de asemenea în scădere în Regatul Unit și Italia, în timp ce în Franța se menține constant.
Per ansamblu, cazurile de COVID-19 în Statele Unite s-au redus accentuat după ce au atins niveluri record în ianuarie, dar resurgența infectărilor în regiuni din Asia și Europa a stârnit temeri că un alt val ar putea urma în Statele Unite.
Circa 64,8% din populația lumii a primit cel puțin o doză dintr-un vaccin anti-COVID-19, deși doar 14,8% dintre rezidenții țărilor cu venituri mici au primit cel puțin o doză, potrivit Our World in Data. Circa 6,5 milioane de persoane au decedat din cauza COVID-19 de la începutul pandemiei. Statele Unite au raportat cel mai mare număr de decese, urmate de Rusia, Brazilia și India.
Filipine: Cel puțin 115 morți din cauza furtunii tropicale Megi
Alunecările de teren și inundațiile cauzate de furtuna tropicală Megi s-au soldat cu cel puțin 115 morți în Filipine, potrivit celor mai recente informații oficiale publicate joi. Zeci de oameni sunt încă dispăruți, deoarece furtuna, cea mai puternică care a lovit arhipelagul în acest an, a forțat zeci de mii de persoane să caute refugiu în centrele de evacuare. În provincia centrală, Leyte, cea mai grav afectată, alunecările de teren devastatoare au distrus comunitățile agricole și de pescuit.
Regiunea predispusă la dezastre este lovită în mod regulat de furtuni - inclusiv taifunul devastator Haiyan din 2013 - iar oamenii de știință avertizează că furtunile devin mai puternice pe măsură ce planeta se încălzește din cauza schimbărilor climatice.
Salvatorii din municipalitatea Abuyog au recuperat, marți, zeci de cadavre dintr-un sat de pe coastă distrus în urma unei alunecări de teren. Cel puțin 26 de persoane au fost ucise și aproximativ 150 sunt date dispărute, potrivit autorităților, care avertizează că există puține speranțe de a-i găsi pe alții în viață.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
