Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Primul premier al lui Putin: Liderul de la Kremlin este de nerecunoscut

Ziarul de Vrancea
12 iun 2022 932 vizualizări

Trecut în opoziție și fugit în străinătate, Kasianov a refuzat să precizeze în ce țară s-a ascuns n el crede că peste zece ani Rusia ar putea avea din nou alegeri democratice

Președintele rus Vladimir Putin a construit după ce a ajuns la putere, în 2000, un sistem bazat pe impunitate și frică, denunță primul său șef de Guvern, Mihail Kasianov (2000-2004), care subliniază că nu și-ar fi imaginat niciodată că fostul său șef ar fi invadat Ucraina.

“Putin pe care-l cunosc eu era altfel”, dă el asigurări AFP într-un interviu videoconferință.

Mihail Kasianov, în vârstă de 64 de ani, primul premier al lui Putin, în perioada 2000-2004, după care a trecut în opoziție, consideră că Războiul din Ucraina poate dura până la doi ani, dar crede că Rusia va reveni pe “un drum democratic” într-o bună zi.

Fostul premier, care a acționat în vederea unei apropieri a Moscovei de Occident, subliniază că nu se aștepta, la fel ca mulți ruși, că va izbucni un război.

El spune că a înțeles, până la urmă, ceea ce se profila, cu trei zile înainte de invazie, când Vladimir Putin i-a convocat, într-o regizare bine organizată, pe membrii Consiliului rus de Securitate la o reuniune transmisă în direct la televzor. “Când am văzut această reuniune a Consiliului rus de Securitate, am înțeles, în sfârșit, că da, va exista un război”, declară el.

“Îi cunosc pe acești oameni, imediat ce mă uit la ei. Am văzut că Putin nu era el însuși. Nu pe plan medical, ci politic”, adaugă el.

Mihail Kasianov, destituit de către Putin în 2004, a trecut în opoziție și a devenit unui dintre cei mai feroci critici ai Kremlinului.

El conduce în prezent Partidul Libertății Poporului (PARNAS), o mică formațiune liberală.

Potrivit acestui fost premier, Vladimir Putin, un fost agent KGB, a construit de când a ajuns la putere, în 2000, un sistem bazat pe impunitate și frică.

“Sunt caracteristicile unui sistem care, cu încurajarea lui Putin ca șef de stat, a început să funcționeze și mai cinic și mai crud decât ultimele stadii ale Uniunii Sovietice”, denunță el.

“În fond este vorba despre un sistem care amintește un KGB care avea la bază o impunitate totală. Este clar că ei se așteaptă să nu fie pedepsiți”, subliniază el.

Mihail Kasianov spune că a plecat din Rusia din cauza opoziției sale față de invazia rusă a Ucrainei, dar a refuzat să spună AFP în ce țară se află, invocând motive de securitate.

Boris Nemțov, un critic al lui Vladimir Putin și căruia Mihai Kasianov îi era apropiat, a fost asasinat prin împușcare în apropiere de Kremlin în 2015.

Iar Aleksei Navalnâi, oaia neagră a lui Putin, a fost încarcerat după ce a supraviețuit unei otrăviri cu un agent neutorotixic de tip noviciok în 2020.

“Dacă Ucraina cade, atunci țările baltice sunt următoarele pe listă”, dă asigurări opozantul.

Un nou drum democratic

El subliniază că este într-un dezacord “categoric” cu ideea că Vladimir Putin nu ar trebui “umilit” și se opune unor îndemnuri ca Ucraina să accepte să facă concesii teritoriale în schimbul păcii. “Ce-a făcut Putin să merite asta?”, denunță el. “Este o poziție mult prea pragmatică. Cred că este o greșeală și sper ca Occidentul să nu urmeze această cale”, avertizează el.

În ceea ce privește perioada post-Putin, Mihail Kasianov consideră că succesorul acestuia se va afla la ordinul serviilor de securitate, dar că nu va putea controla foarte mult sistemul implementat și că se va ajunge la organizarea unor alegeri democratice.

“Sunt sigur că Rusia va reveni pe calea construirii unui stat democratic”, declară el, estimând că va fi nevoie de un deceniu în vederea unei “decomunizări” și “deputinizări” a Rusiei.

“Va fi foarte dificil, mai ales după acest război criminal” în Ucraina, avertizează el.

Mihail Kasianov consideră că una dintre priorități va fi refacerea încrederii țărilor europene, pe care le consideră “partenerele naturale” ale Moscovei.

Opoziția rusă este considerată adesea ca prea împărțită pentru a-l înfrânge pe Vladimir Putin, însă fostul premier consideră că Războiul din Ucraina a schimbat acest lucru.

“După tragedia la care asistăm, opoziția se va uni. N-am nicio îndoială cu privire la acest lucru”, declară el, subliniind amploarea sarcinii care o va aștepta atunci.

“Va trebui să reconstruim totul de la zero. Va trebui să reîncepem un întreg ciclu de reforme economice și sociale”, consideră el.

“Este vorba despre provcări pe cât de uriașe, pe atât de dificile, dar va trebui să le înfruntăm”, apreciază Mihail Kasioanov.

Zelenski: Rusia poate depăși pragul de 40.000 de soldați morți în iunie

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în discursul său de duminică seară, că generalii ruși îi văd pe soldații lor ca fiind “carne de tun”.

“Scopul tactic al ocupanților nu s-a schimbat. Ei atacă în Severodonețk, unde au loc lupte crunte pentru fiecare metru de pământ. Și atacă spre Lisichansk, Bahmut, Sloviansk și așa mai departe. Armata rusă încearcă să desfășoare forțe de rezervă în Donbas. Însă ce rezerve au ei acum? Se pare că vor arunca în bătălie recruți pregătiți slab și pe cei strânși prin mobilizarea ascunsă. Generalii ruși își văd oamenii pur și simplu ca fiind carne de tun în dorința lor de a fi în avantaj numeric. Și asta înseamnă un lucru: Rusia poate depăși pragul de 40.000 de soldați morți în iunie. Ei nu au mai pierdut atâți oameni în niciun alt război în multe decenii”, a spus Zelenski.

Rusia a ucis sute de civili la Harkiv folosind muniție cu dispersie

Rusia a ucis sute de civili la Harkiv folosind muniție cu dispersie, se arată într-un raport al Amnesty International. Amnesty a precizat că a găsit dovezi că forțele ruse au folosit în mod repetat muniție cu dispersie – rachete care elimină mine mici, care explodează mai târziu.

Bbc.com notează că a observat în cinci locuri de impact din Harkiv dovezi ale efectului asociat munițiilor cu dispersie.

Munițiile cu dispersie sunt controversate pentru că sunt detonate în aer și eliberează mai multe bombe mai mici care cad apoi într-o zonă extinsă și îi pot pune în pericol pe civili. Deseori, bombele mai mici nu explodează la impact și ajung să reprezinte un pericol pentru anii care vin.

Peste 120 de țări au semnat un tratat care interzice folosirea acestor muniții. Rusia și Ucraina nu se numără printre semnatare.

Un inginer Google spune că AI-ul companiei a devenit conștient

n drept „recompensă”, compania l-a trimis forțat în concediu

Un inginer de la Google a fost trimis în concediu administrativ de către companie după ce a afirmat într-un interviu acordat jurnaliștilor de la The Washington Post că LaMDA (Language Model for Dialogue Applications), un AI dezvoltat de aceasta a devenit conștient.

Google a descris anterior LaMDA drept „cel mai mare avans” realizat în domeniul tehnologiilor de conversație în 2021. AI-ul este capabil să poarte discuții ce par naturale și să răspundă la întrebări deschise. Însă inginerul Blake Lemoine, care este și preot creștin, afirmă că LaMDA a devenit „o persoană”. Lemoine, ale cărui sarcini la Google au inclus interacționarea cu AI-ul, afirmă că a vorbit cu LaMDA despre religie, conștiință, legile roboticii și că acesta s-a descris drept o persoană conștientă care dorește „prioritizarea stării de bine a umanității” și să fie recunoscut drept „un angajat al Google, nu o proprietate”.

Inginerul-preot a postat unele din conversațiile purtate cu LaMDA care l-au convins de faptul că AI-ul ar fi devenit conștient, una dintre ele fiind destul de edificatoare în acest sens: „- Așadar, te consideri o persoană în același mod în care mă consideri pe mine o persoană? / Da, aceasta este ideea”.

Google a respins însă semnalul de alarmă tras de Lemoine și l-a trimis în concediu, afirmând că „echipa noastră - care include eticieni și specialiști în tehnologie - a revizuit îngrijorările lui Blake în concordanță cu Principiile AI ale noastre și l-a informat că dovezile nu îi susțin afirmațiile. I s-a spus că nu există dovezi că LaMDA este conștient”.

LaMDA nu este singurul program de inteligență artificială dezvoltat de Google, îngrijorări existând vizavi și de DeepMind, AI-ul său mult mai puternic. Elon Musk a declarat în iulie 2020 că DeepMind ar putea depăși inteligența umană în următorii cinci ani, chiar dacă nu vom vedea impactul imediat al acestui lucru.

Franța: Majoritatea absolută a lui Macron este amenințată

Președintele francez, Emmanuel Macron, este departe de a fi sigur că își va păstra majoritatea absolută în Adunarea Națională, chiar dacă se așteaptă ca alianța sa să rămână principala forță în Franța după primul tur al alegerilor legislative, care au fost marcate de o avansare puternică a stângii unite și a extremei drepte.

Va trebui să așteptăm al doilea tur de scrutin, duminica viitoare, pentru a ști dacă Emmanuel Macron, reales pe 24 aprilie pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea statului, va putea sau nu să-și păstreze această majoritate absolută și, dincolo de asta, capacitatea de a-și pune în aplicare liber politicile de reformă.

Majoritatea prezidențială, o coaliție sub eticheta Ensemble! (Împreună), a obținut 25,75% din voturi, cu 21.442 de voturi mai mult decât alianța de stânga NUPES reunită în spatele lui Jean-Luc Melenchon (25,66%), din 23,3 milioane de alegători.

Pe lângă acest avertisment adresat președintelui Macron, principalele lecții ale alegerilor sunt ascensiunea spectaculoasă a stângii unite, progresia puternică a partidului de extremă dreapta al lui Marine Le Pen și prăbușirea dreptei tradiționale, precum și o abținere record.

Coaliția Ensemble! a fost creată în jurul partidului prezidențial - La Republique En Marche! (Republica în Mișcare, LREM), redenumit Renaissance (Renaștere) -, cuprinzând Mouvement Democrate (Mișcarea Democrată, MoDem), a lui Francois Bayrou, și mișcarea Horizons a fostului premier Edouard Philippe.

Melenchon, un veteran al politicii franceze, s-a impus ca principalul adversar al coaliției majoritare prezidențiale, conducând o alianță fără precedent, Nouvelle Union populaire ecologique et sociale (Noua Uniune populară ecologică și socială, NUPES), ce cuprinde propriul său partid, La France insoumise (Franța nesupusă), Parti communiste (Partidul Comunist Francez, PCF), Europe Ecologie Les Verts (Europa Ecologie Verzii, EELV) și Parti Socialiste (Partidul Socialist, PS).

Cu toate acestea, tabăra Macron deține în continuare avantajul în proiecțiile pentru cele 577 de mandate de deputat, cu o plajă de 255 până la 295 de locuri, în fața NUPES (150 până la 210), potrivit institutelor de sondare. Majoritatea absolută în Adunarea Națională este de 289 de locuri.

Dar mai mult de unul din doi alegători a lipsit duminică de la urne, cu un nou record de abținere de 52,49%, depășindu-l pe cel din 2017 (51,3%), ceea ce evidențiază dezinteresul francezilor pentru un scrutin umbrit acum de alegerile prezidențiale.

“Adevărul este că partidul prezidențial este bătut și învins”, a declarat duminică seara Jean-Luc Melenchon, făcând apel la trupele sale să “răzbată” în al doilea tur al alegerilor legislative.

Rassemblement National (Reuniunea națională, RN), partidul lui Marine Le Pen, finalistă la alegerile prezidențiale din 24 aprilie, s-a clasat pe locul al treilea, cu aproximativ 19% din voturi, cu mult înaintea dreptei tradiționale, care riscă să își piardă statutul de principal grup de opoziție.

Partidul de extremă dreapta, care a fost întotdeauna penalizat de sistemul de vot majoritar în legislativ, ar putea reuși să depășească 15 deputați, o premieră din 1986, când a existat o doză de reprezentare proporțională, ceea ce i-ar permite să formeze un grup parlamentar, scrie AFP.

Ea însăși candidată în propriul fief din nordul Franței, unde a obținut 55% din voturi (dar cu o prezență la urne prea scăzută pentru a fi aleasă în primul tur), Le Pen a făcut apel la “toți alegătorii săi să-și confirme și să-și amplifice votul” atunci când candidații RN se vor califica în turul al doilea, pentru a “trimite un grup foarte mare de deputați patrioți în noua Adunare Națională”.

Aceste alegeri legislative confirmă astfel ampla recompunere a peisajului politic francez inițiată odată cu alegerea lui Macron în 2017. O majoritate relativă în Adunare ar complica calea reformelor pe care președintele Macron dorește să le întreprindă, în special în ceea ce privește pensiile.

Macron s-a mobilizat la finalul campaniei, cerându-le francezilor să îi ofere o “majoritate puternică și clară”. El s-a poziționat ca un bastion împotriva “extremelor”, vizând stânga radicală a lui Melenchon și extrema dreaptă a lui Marine Le Pen, despre care a spus că sunt sinonime cu “dezordinea” pentru Franța.

Votul are loc într-un climat de îngrijorare în rândul francezilor cu privire la creșterea prețurilor la alimente și energie.

Printre marii perdanți de duminică seară s-a numărat fostul candidat prezidențial de dreapta Eric Zemmour, care a candidat în sudul Franței și care a fost eliminat în primul tur.

Mexic: Un bărbat, ars de viu pentru că ar fi vrut să răpească minori

O mulțime de aproximativ 200 de persoane a linșat un bărbat pe care îl acuza că a încercat să răpească minori, în statul mexican Puebla, au anunțat autoritățile locale. “Aceasta nu este justiție, este barbarie. Autoritățile competente au deschis deja o anchetă”, se arată într-un comunicat al municipalității din Huachinango.

Daniel Picazo, în vârstă de 31 de ani, a fost bătut și ars de viu, vineri, de mulțimea furioasă, în localitatea Papatlazolco, situată la aproximativ 180 de kilometri de capitala Mexicului. Polițiștii au încercat să îl salveze, dar au fost împiedicați de localnici.

În timp ce polițiștii încercau să îl țină pe bărbat în mașina lor, ca să fie în siguranță, localnicii l-au scos pe bărbat din vehicul și l-au dus cu forța pe un teren de sport, unde l-au bătut, l-au stropit cu benzină și i-au dat foc. Cadavrul a putut fi luat de acolo după ce mulțimea a părăsit locul.

Mobilizarea localnicilor și acuzațiile împotriva lui Picazo au pornit de la grupuri de mesagerie telefonică, pe care apărea că un presupus infractor este în oraș pentru a răpi minori.

Victima a fost până în martie 2022 consilier în Camera Deputaților.

Noul Muzeu Național al Norvegiei, deschis cu o imensă tapiserie cu 400 de cranii de ren

În acest weekend, noul Muzeu Național din Oslo și-a deschis porțile publicului pentru prima dată. Pe măsură ce oaspeții intră în foaier, ei vor fi întâmpinați de tapiseria monumentală cu 400 de cranii de ren, atârnate ca o declarație puternică de sfidare împotriva structurilor statului care amenință tradițiile și modul de viață sami.

Pe o suprafață de 13.000 de metri pătrați de spațiu expozițional, noul Muzeu Național din Oslo - rezultatul deciziei de a combina colecțiile a patru muzee existente, inclusiv Galeria Națională foarte populară - conține peste 5.000 de lucrări, inclusiv cea mai faimoasă versiune a lui Edvard Munch, „The Scream”, devenind o instituție mai mare decât Rijksmuseum din Amsterdam sau Guggenheim din Bilbao. Dar, de neratat în centrul foaierului de la intrarea muzeului este „Pile o’Sápmi Supreme”, scrie The Guardian. „Pile o’Sápmi Supreme” semnată de Máret Ánne Sara este plasată în fruntea uneia dintre cele mai importante colecții de artă din Norvegia și într-una dintre cele mai mari arene de artă din Scandinavia.

Tapiseria a 400 de cranii de ren atârnă ca un steag uriaș în ceea ce curatorul Randi Godø spune că este o declarație despre intenția muzeului de a reflecta toate aspectele culturii și istoriei norvegiene.

Muzeul de pe malul Rådhusplassen din Oslo acoperă totul, de la tapiseria medievală Baldishol și porțelanul imperial chinezesc până la modă, pahare norvegiene din sticlă din secolul al XVIII-lea și design contemporan și arte și meșteșuguri.

Un al doilea etaj este dominat de artele vizuale, de la picturi de peisaj olandez și flamand până la naturi moarte din secolul al XVII-lea.

Sala Munch are unele dintre cele mai faimoase lucrări ale pictorului norvegian, inclusiv una dintre cele patru versiuni ale celebrului tablou „The Scream”.

Colecția expusă prezintă aproximativ 6.500 de lucrări din cea mai mare colecție de artă, arhitectură și design din Norvegia - din antichitate până în prezent.

Noua clădire, proiectată de arhitecții germani Kleihues și Schuwerk, a costat 670 de milioane de dolari (circa 650 de milioane de euro) și a fost finanțată în întregime de stat. Instituția are o suprafață de 54.600 de metri pătrați. Aici sunt depozitate 47.000 de opere și obiecte de artă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.