MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Petrolul are cuvântul: SUA revine în lumea arabă
Joe Biden își calcă pe inimă: merge în Arabia Saudită ca să-l convingă pe prințul moștenitor să crească producția de petrol
Președintele Joe Biden va merge în Arabia Saudită la sfârșitul acestei luni, încălcându-și promisiunea pe care o făcea în calitate de candidat la președinție de a trata această țară drept un stat „paria”. Candidatul Biden spunea că va pedepsi regatul pentru asasinarea brutală a jurnalistului Jamal Khashoggi, dar acum vrea să reconstruiască relațiile cu Riadul, în încercarea de a reduce prețul combustibililor și de a izola Rusia. Oficiali din administrația americană, care au solicitat păstrarea anonimatului, au confirmat pentru The Washington Post și The New York Times că vizita, ale cărei detalii nu au fost puse încă la punct, va avea loc la sfârșitul acestei luni, atunci când Joe Biden are deja planficate deplasări în Israel, Germania și Spania. Turneul va include și o oprire în Arabia Saudită, au declarat sursele din administrația americană.
Escala președintelui Biden la Riad intervine în condițiile în care administrația sa încearcă să refacă legăturile cu această țară bogată în petrol pentru a reduce prețul țițeiului în Statele Unite, care a crescut vertiginos în ultimele luni, mai ales după impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei. Washingtonul încearcă să convingă Arabia Saudită să-și crească producția de petrol. Potrivit The New York Times, Biden se va întâlni și cu liderii altor națiuni arabe, inclusiv Egipt, Iordania, Irak și Emiratele Arabe Unite.
O vizită controversată
Relația dintre SUA și Arabia Saudită a fost serios afectată de uciderea în 2018 a lui Jamal Khashoggi, editorialist al cotidianului The Washington Post și un critic al guvernului saudit. Serviciile secrete americane au ajuns la concluzia că Mohammed bin Salman, prințul moștenitor și liderul de facto din Arabia Saudită, a ordonat uciderea lui Khashoggi. Acum, vizita lui Biden va pune sub semnul îndoielii promisiunea administrației Biden de a menține drepturile omului în centrul politicii sale externe, având în vedere istoricul de abuzuri al Arabiei Saudite, în special față de femei, menționează The Washington Post. De altfel, este de așteptat ca șeful Casei Albe să se întâlnească față în față cu prințul Mohammed bin Salman, au declarat oficialii administrației. Ar fi încununarea unor eforturi diplomatice depuse în ultimii doi ani, încă dinainte de criza declanșată de Rusia. Principalul consilier al lui Biden pentru Orientul Mijlociu, Brett McGurk, și trimisul său special pentru afaceri energetice, Amos Hochstein, au făcut deja o serie de vizite discrete la Riad, cu scopul de a reface cooperarea cu Arabia Saudită și de a încerca oprirea războiului din Yemen, care durează de opt ani.
Un gest necesar de realpolitik
Ideea ca președintele să aibă o întrevedere cu prințul moștenitor i-a divizat pe membrii administrației Biden, mulți dintre ei preferând ca regatul saudit să fie ținut la distanță după relația remarcabil de apropiată a fostului președinte Donald Trump cu Arabia Saudită, care i-a înfuriat pe apărătorii drepturilor omului. Dar susținătorii menținerii unor legături strânse cu Riadul au învins în cele din urmă, mai ales după invazia rusă în Ucraina. Impactul conflictului asupra prețurilor la petrol și gaze a sporit îngrijorările administrației Biden, în condițiile în care Arabia Saudită a rămas surdă la repetatele apeluri ale Washingtonului de a-și crește producția de petrol. O întâlnire cu prințul controversat Mohammed bin Salman a fost considerată în cele din urmă un act necesar de pragmatism, pentru a reduce prețurile la energie și inflația. Însă nu este deloc clar dacă această mișcare va scădea substanțial prețul petrolului, scrie The Washington Post.
Națiunile membre ale OPEC^ au anunțat joi că își vor crește producția cu 648.000 de barili pe zi în lunile iulie și august. Stimularea producției a venit pe fondul presiunilor exercitate de Casa Albă pentru ca OPECÂ să facă mai mult pentru a umple golul creat de sancțiunile impuse Rusiei. Decizia este însă considerată de mulți analiști din domeniul energiei ca având doar un impact modest și nu este clar dacă vor avea loc și alte creșteri de producție pe parcursul verii.
Bilanț la 100 de zile de război în Ucraina
Evaluare britanică: Rusia nu a atins încă niciun obiectiv strategic
„Pentru a obține orice formă de succes, Rusia are nevoie de investiții uriașe în resurse umane și echipamente”, spune ministrul Apărării din Marea Britanie
Vineri s-au împlinit exact 100 de zile de la invazia Rusiei în Ucraina, dar trupele de invazie trimise de Vladimir Putin nu au obținut niciunul din obiectivele strategice din planul inițial, a scris vineri dimineață pe Twitter ministerul britanic al apărării. Iată, mai jos, evaluarea serviciilor militare secrete britanice:
• Forțele rusești nu au reușit să își atingă obiectivele inițiale de a cuceri Kievul și centrele guvernamentale ucrainene.
• Rezistența puternică a Ucrainei și eșecul de a securiza aerodromul Hostomel în primele 24 de ore au dus la respingerea operațiunilor ofensive rusești.
• În urma eșecului planului inițial, prin presupuneri false folosite în planificare și o execuție tactică deficitară, Rusia și-a adaptat modelul operațional pentru a se concentra asupra Donbasului.
• În prezent, Rusia obține succese tactice în Donbas. Forțele rusești au generat și și-au menținut elanul și în prezent par să dețină inițiativa în fața opoziției ucrainene.
• Rusia controlează peste 90% din regiunea Lugansk și este posibil să obțină controlul complet în următoarele două săptămâni. Rusia a obținut aceste succese tactice recente cu un cost semnificativ al resurselor și prin concentrarea forțelor și a focurilor într-o singură parte a campaniei globale.
• Rusia nu a fost capabilă să genereze manevre sau mișcări pe alte fronturi sau axe, care au trecut toate în defensivă.
• În comparație cu planul inițial al Rusiei, niciunul dintre obiectivele strategice nu a fost atins.
• Pentru ca Rusia să obțină orice formă de succes, va fi nevoie de investiții uriașe și continue în resurse umane și echipamente și este posibil să dureze încă mult timp.
Japonia, în conflict înghețat cu Rusia, cochetează cu militarizarea
premieră pentru Japonia: premierul Fumio Kishida vrea să participe la summitul NATO de la Madrid
Premierul nipon Fumio Kishida intenționează să participe la summitul NATO din iunie de la Madrid. Ar deveni astfel primul lider japonez care ia parte la o reuniune a alianței nord-atlantice, a spus sâmbătă o sursă guvernamentală, citată de agenția locală Kyodo. Participarea lui Kishida la summitul de la Madrid, din 29 și 30 iunie, depinde de situația politică internă, a mai spus sursa, potrivit Agerpres. Oficiali guvernamentali speră că participarea lui Kishida la summitul NATO va întări coordonarea cu SUA și țările europene în ceea ce privește răspunsul la războiul Rusiei în Ucraina și la eventuale evenimente neprevăzute în Strâmtoarea Taiwan.
Kishida intenționează să se deplaseze la Madrid după ce va lua parte la un summit de trei zile al Grupului celor Șapte națiuni puternic industrializate, din 26 iunie, în Germania. Și Australia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud au fost invitate să participe la summitul NATO de la Madrid în calitate de țări partenere în regiunea Asia-Pacific. Japonia se află într-o dispută diplomatică cu Rusia din cauza Insulelor Kurile, fostă parte a Japoniei, care au revenit Rusiei după Al Doilea Război Mondial.
Din nou bombe rusești peste Kiev. Ce semnifică?
atacul Rusiei cu rachete asupra Kievului a fost o încercare de a întrerupe furnizarea de echipamente militare occidentale, susține Ministerul britanic al Apărării
Atacul Rusiei cu rachete asupra Kievului, lansat duminică dimineață, a fost probabil o încercare de a întrerupe furnizarea de echipamente militare occidentale către unitățile ucrainene din prima linie, a precizat Ministerul britanic al Apărării în raportul zilnic de informații, pe contul de Twitter.
Ministerul britanic al Apărării a scris că rachetele de croazieră rusești de tip Kh-101 lansate din aer au lovit infrastructura feroviară a Kievului la primele ore ale zilei, duminică, „probabil într-o încercare de a întrerupe furnizarea de echipamente militare occidentale către unitățile ucrainene din prima linie”. În Donbas, luptele grele continuă în „orașul contestat Severodonețk, iar forțele ruse continuă ofensiva spre Sloviansk, ca parte a încercării de încercuire a forțelor ucrainene”, se mai menționează în raport.
După pierderea crucișătorului rus Moskva în luna aprilie, forțele ruse au mutat probabil mai multe mijloace de apărare aeriană pe Insula Șerpilor din vestul Mării Negre, inclusiv sistemele de tip SA-15 și SA-22, se adaugă în raport. Aceste arme, au probabil, rolul de a asigura apărarea aeriană a „navelor rusești care operează în jurul Insulei Șerpilor”, subliniază raportul.
„Activitatea Rusiei pe Insula Șerpilor contribuie la blocarea coastei ucrainene și împiedică reluarea comerțului maritim, inclusiv a exporturilor de cereale ucrainene”, conchide Ministerul britanic al Apărării.
Încă un general rus moare în Ucraina
Generalul-maior rus Roman Kutuzov a fost ucis în luptele din estul Ucrainei, a declarat, duminică, un jurnalist rus, relatează Reuters.
Știrea publicată pe Telegram de reporterul televiziunii de stat Alexander Sladkov nu a precizat exact când și în ce loc a fost ucis generalul-maior Roman Kutuzov. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Ministerului rus al Apărării. Forțele ruse și-au intensificat atacurile pentru a cuceri Severodonetsk, un oraș-cheie din regiunea Donbas din estul Ucrainei pe care Moscova vizează să îl cucerească după ce eforturile sale de cucerire a capitalei Kiev au eșuat la începutul războiului. Rusia clasifică decesele militarilor drept secrete de stat chiar și pe timp de pace și nu și-a actualizat cifrele oficiale ale victimelor în Ucraina din 25 martie, când a anunțat că 1.351 de soldați ruși au fost uciși de la începutul campaniei sale militare pe 24 februarie.
Lavrov și-a anulat deplasarea în Serbia: Bulgaria, Macedonia și Muntenegru refuză survolarea
O vizită pe care ministrul rus de Externe Serghei Lavrov ar fi trebuit să o facă luni și marți în Serbia a fost anulată, trei dintre vecinii sârbilor, Bulgaria, Macedonia de Norrd și Muntenegru, refuzând să lase avionul său să le folosească spațiul aerian, relatează bbc.com. Interdicția cu privire la folosirea spațiului aerian este o consecință a ofensivei militare a Rusiei în Ucraina. Serbia este în continuare o țară prietenă cu Rusia, astfel că nu s-a alăturat sancțiunilor decise de Uniunea Europeană și Marea Britanie pentru ruși. UE și britanicii au închis spațiul lor aerian pentru avioanele rusești, inclusiv pentru avioanele private ale oligarhilor. La fel ca alte țări europene, Serbia primește gaz rusesc. La rândul său, Kremlinul susține puternic refuzul Serbiei de a recunoaște independența Kosovo. Lavrov urma să discute la Belgrad cu președintele Aleksandar Vucic.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
