MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: OMS preconizează “un număr mare” de spitalizări din cauza Omicron
“Este prea devreme pentru a putea spune dacă valul Omicron va fi mai grav sau mai puțin grav decât Delta”, spune un expert al Organizației
Propagarea rapidă a variantei Omicron va suscita “un număr mare de spitalizări” ale bolnavilor de COVID-19, chiar dacă această variantă se dovedește mai puțin periculoasă decât predecesoarea, a avertizat ieri biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
“O creștere rapidă a Omicron, așa cum constatăm în mai multe țări, chiar dacă se combină cu o formă a bolii mai puțin gravă, va determina cu toate acestea un număr ridicat de spitalizări, în special în rândul celor nevaccinați”, a declarat Catherine Smallwood, unul dintre principalii responsabili din cadrul OMS Europa. În fața incertitudinilor referitoare la noua variantă detectată pentru prima dată la sfârșitul lui noiembrie în Africa de Sud, statele ezită între restricții stricte și o strategie mai suplă, ca urmare a indiciilor referitoare la gravitatea mai redusă a variantei Omicron.
“Este prea devreme pentru a putea spune dacă valul Omicron va fi mai grav sau mai puțin grav decât Delta”, a subliniat Smallwood “chiar dacă datele preliminare referitoare la populațiile afectate în primul rând în Europa (Anglia, Scoția, Danemarca) arată că Omicron ar putea cauza un risc mai redus de spitalizare în comparație cu Delta”.
Smallwood, specialistă în răspunsul de urgență în fața pandemiei, a recomandat interpretarea “cu prudență” a acestor date preliminare întrucât, până în acest moment, cazurile analizate vizează în special “populații tinere și cu o stare bună de sănătate din țări cu rate mari de vaccinare”.
“Nu am văzut încă impactul pe care Omicron îl are asupra grupurilor cele mai vulnerabile: persoane vârstnice care nu au finalizat încă schema completă de vaccinare”, a afirmat expertul.
Mult mai contagios, probabil mai puțin sever: la o lună de la identificarea sa în Africa de Sud, oamenii de știință au început să descifreze mai bine varianta Omicron, fără să poată spune încă în ce măsură va schimba traiectoria pandemiei de COVID-19. Din primele studii venite din Africa de Sud, Scoția și Anglia săptămâna trecută rezultă că Omicron pare să determine mai puține spitalizări în comparație cu Delta.
Potrivit acestor date, încă incomplete și care trebuie interpretate cu prudență, Omicron ar putea fi cu 35% până la 80% mai puțin sever decât Delta.
Alți experți subliniază însă că o mai mare contagiere poate anihila avantajul unei variante mai puțin periculoase, în contextul în care numeroase țări anunță număr record de cazuri de la debutul pandemiei.
Experții nu știu nici dacă această gravitate aparent mai puțin severă face parte din caracteristicile intrinseci ale variantei sau dacă este determinată de faptul că lovește în populații imunizate deja parțial (prin vaccinare sau ca urmare a unei infecții precedente).
Xxxxxxxxxxxxxx
Fată de 14 ani, ucisă într-o cabină de probă de un glonț rătăcit
Focul a fost tras de un polițist care a intervenit la o agresiune într-un magazin n “Este inacceptabil ca polițiști să deschidă focul într-un magazin aglomerat, în toiul cumpărăturilor de Crăciun, fără să se știe cu certitudine dacă suspectul era înarmat”, a denunțat președintele unei organizații civice
Poliția din North Hollywood, un cartier din Los Angeles, promite să finalizeze o anchetă cu privire la uciderea unei adolescente în vârstă de 14 ani într-o cabină de probă de un glonț rătăcit, tras de către un polițist care intervenea la o agresiune în magazin și a publicat un videoclip care reface cronologia evenimentelor.
În această secvență de peste o jumătate de oră, difuzată pe rețele de socializare, sunt prezentate mai multe unghiuri de vedere, mai întâi al camerelor de supraveghete din magazin, care surprind comportamentul agresorului, care atacă mai multe femei după ce intră cu bicicleta în clădire.
Un lanț de legat bicicleta este menționat în apelul de urgență, cu care agresorul și-a lovit în mai multe rânduri victimele. Urmează înregistrări ale camerelor corporale ale polițiștilor. În aceste înregistrări apare polițistul care a tras cu o pușcă de asalt, în trei rânduri, către agresor, identificat drept Daniel Elena-Lopez, în vârstă de 24 de ani, rănit mortal.
În alt apel de urgență, o clientă menționează o armă de foc și tiruri, însă nicio armă nu a fost găsită la fața locului. Cu câteva secunde mai înainte, polițiști descopereau o femeie, cu fața acoperită de sânge, care a fost agresată. La câțiva metri distanță, către capătul raionului, tânărul în vârstă de 24 de ani stătea amenințător. Tânăra victimă colaterală a fost găsită câteva minute mai târziu în cabina în care s-a refugiat, în timp ce polițiști verificau magazinul. Potrivit primelor elemente ale anchetei, “se pare că victima a fost lovită de un glonț care a ricoșat la sol și a străpuns peretele cabinei de probă”, precizează poliția.
Identificată drept Valentina Orellana-Peralta, victima se afla la cumpărături împreună cu mama sa, pentru a sărbători împlinirea vârstei de 15 ani, “quinceanera”, o ceremonie de trecere la vârsta adultă extrem de importantă în America Latină și în unele comunități hispance din Statele Unite.
Los Angeles Times scrie că minora a murit din cauza rănilor în brațele mamei sale, care se afla alături de ea în momentul tirului.
Una dintre principalele organizații de apărarea drepturilor civice ale americanilor de origine hispanică, Lulac, a criticat dur, luni, condițiile în care au intervenit polițiștii. “Este inacceptabil ca polițiști din Los Angeles să deschidă focul într-un magazin aglomerat, în toiul cumpărăturilor de Crăciun, fără să se știe cu certitudine dacă suspectul era înarmat”, a denunțat Lulac Domingo Garcia.
În afară de ancheta internă a poliției, procuratura din California a anunțat că deschide o anchetă independentă.
Organizația rusă Memorial, un pilon al societății civile, dizolvată
Curtea Supremă rusă a dispus ieri dizolvarea organizației nonguvernamentale (ONG) Memorail, un pilon al apărării libertăților în Rusia contemporană și un gardian al memoriei Gulagului. Această decizie intervine la sfârșitul unui an marcat de o reprimare tot mai puternică a persoanelor, ONG-urilor și presei, percepute drept critici ai președintelui rus Vladimir Putin, aflat la putere de aproape 22 de ani.
“Decizia este lichidarea Memorial International și filialelor regionale”, a anunțat ONG-ul pe contul său de Telegram. Judecătoarea Ala Nazarova anunța, cu doar câteva clipe mai înainte, că “aprobă cererea parchetului” de dizolvare a acestei organizații nonguvernamentale.
Patru morți într-un atac armat în statul Colorado
Un bărbat care acționa singur a ucis patru persoane și a rănit alte trei, inclusiv un polițist, în statul american Colorado, a anunțat poliția americană, potrivit căreia motivațiile atacatorului rămân necunoscute. Atacatorul a deschis focul în mai multe locuri, începând de luni seara, în orașele vecine Denver și Lakewood. Atacatorul a deschis focul mai întâi la Denver, unde a ucis două femei și un bărbat și a rănit alt bărbat. El s-a dus apoi la Lakewood, unde a ucis un bărbat și a rănit altul, potrivit poliției.
Cu ajutorul unor informații culese la primul atac armat, ofițeri din Lakewood l-au putut identifica pe autorul focurilor de armă, care s-a deplasat din nou.
“Schimburi de focuri au avut loc cu agenții noștri”, iar “atacatorul a fost împușcat”, a anunțat un purtător de cuâvnt al Poliției din Lakewood, John Romero. Autorul focurilor de armă a fost “declarat mort la fața locului”, a precizat el.
Atacurile armate rămân un flagel recurent în Statele Unite și se soldează cu numeroase victime într-o țară în care dreptul de a deține arme de foc este garantat de Constituție.
SUA: A doua capsulă a timpului a fost descoperită în soclul statuii unui general confederat
O altă capsulă a timpului a fost descoperită, luni, în soclul statuii unui general confederat care a fost demontată în septembrie, relansând speranța de a descoperi o fotografie a lui Abraham Lincoln foarte așteptată de colecționari. „Au găsit-o!”, a scris pe Twitter guvernatorul Virginiei, Ralph Northam, la o săptămână de la deschiderea unei prime capsule care i-a dezamăgit pe experți. „Este probabil capsula timpului pe care o căuta toată lumea”, a adăugat el, alăturând mesajului său fotografii cu o cutie dreptunghiulară din metal de aproximativ 30 de centimetri lungime. Guvernatorul a precizat că această cutie nu va deschisă imediat, experții dorind să o examineze mai întâi.
O capsulă a timpului este un recipient ce conține obiecte sau documente reprezentantive unei epoci, destinată generațiilor viitoare. Ea a fost găsită sub soclul impozantei statui ecvestre a generalului Robert Lee, șef al armatei confederate care a apărat în special scalvia în timpul Războiului Civil (1861-1865), inaugurată în 1890 la Richmond, fosta capitală a secesioniștilor situată în Virginia. Văzută ca un simbol al trecutului sclavagist al țării de mulți americani, statuia a fost demontată în septembrie, în contextul reluării discuțiilor despre monumetele confederate.
Odată statuia demontată, experții au început să caute în soclu o misterioasă capsulă a timpului plasată acolo în 1887, care ar trebui să conțină relicve ale războiului, precum gloanțe, monede confederate, o Biblie, și mai ales o fotografie a președintelui Abraham Lincoln în sicriu, o imagine ca o bombă istorică, care ar interesa colecționarii.
O primă cutie a fost dezgropată, apoi deschisă cu grijă de Ralph Northam, dar ea nu conținea decât trei cărți și un plic de pânză cu o fotografie, deteriorate toate de apă, precum și o monedă cu origine necunoscută. Această capsulă pare să fi fost așezată în soclu de muncitorii care au participat la ridicarea statuii. Una dintre lucrări era un ghid pentru astronomi și navigatori datând din 1875.
Un jurnalist rus al BBC, trimis în „exil”
Un jurnalist de investigație pentru serviciul de limbă rusă al BBC din Moscova a declarat luni că s-a simțit obligat să părăsească Rusia pentru ceea ce el a numit un “exil” în Marea Britanie, din cauza a ceea ce consideră o supraveghere fără precedent împotriva sa.
Autoritățile ruse l-au desemnat pe Andrei Zaharov “agent străin” în octombrie, decizie pe care postul britanic a respins-o cu fermitate și a încercat să o răstoarne. Desemnarea este cea mai recentă întorsătură dintr-o represiune împotriva instituțiilor media pe care autoritățile din Moscova le consideră ostile și susținute de străini.
Separat, jurnalista BBC Sarah Rainsford a părăsit Rusia în august, după ce Moscova a refuzat să-i prelungească permisiunea de a lucra în ceea ce se spunea că a fost o ceartă cu Marea Britanie privind tratamentul presei străine. Desemnarea ca agent străin are conotații din epoca Războiului Rece și cere celor etichetați astfel să eticheteze în mod vizibil în tot conținutul lor că sunt “agenți străini”, ceea ce poate afecta veniturile din publicitate.
Zaharov a afirmat într-un reportaj rusesc al BBC, pe care l-a realizat despre alți jurnaliști desemnați ca agenți străini, că s-a simțit obligat să părăsească Rusia după ce a observat ceea ce el a numit o “supraveghere fără precedent” a activităților sale la Moscova. El nu a spus în reportajul care a fost postat pe canalul de YouTube în limba rusă al radiodifuzorului britanic cine îl urmărea și a adăugat că nu este sigur dacă era urmărit din cauza desemnării sale ca agent străin sau din cauza unei investigații recente pe care a efectuat-o, referitoare la presupuși hackeri ruși.
BBC a declarat luni că nu comentează situația lui Zaharov, care a investigat diverse subiecte, de la istoria personală a președintelui Vladimir Putin până la fabricile rusești de dezinformare.
Kremlinul a spus în repetate rânduri că jurnaliștii și instituțiile media desemnate ca agenți străini își pot continua activitatea în Rusia.
Pe Twitter, Zaharov a descris plecarea sa ca fiind “un exil, un cuvânt trist, dar exact”, referindu-se la el însuși pe profilul său de pe rețeaua de socializare drept “agentul străin numărul 77, un exilat”.
Un jurnalist care l-a criticat pe Putin a murit după ce a căzut de la etajul patru
Yegor Prosvirnin, redactorul-șef al publicației naționaliste „Sputnik și Pogrom”, a murit după ce a căzut de la o fereastră situată la etajul patru al unei clădiri de pe bulevardul Tverskoy din centrul Moscovei, conform agenției ruse de presă TASS, care citează surse din cadrul anchetei.
Jurnalistul se afla într-o stare de ebrietate și era sub influența drogurilor la momentul incidentului, conform acelorași surse. „Yegor Prosvirnin, în vârstă de 38 de ani, și familia sa au închiriat un apartament la etajul al patrulea al unui imobil din centrul Moscovei. Potrivit datelor preliminare, la momentul incidentului se afla sub influența drogurilor”, arată TASS. Totodată, conform sursei citate, înainte de moartea sa, Yegor Prosvirnin s-a comportat inadecvat și a fost chemată o ambulanță. „Înainte de moartea sa, Yegor Prosvirnin s-a comportat inadecvat, potrivit datelor preliminare, fiind sub influența drogurilor și a intoxicației alcoolice. Conform sursei, după ce Prosvirnin s-a închis în camera lui, a aruncat lucruri pe jos și a spart mobilă. Pentru a ajunge acolo, oamenii legii au fost nevoiți să urce prin balconul alăturat. Anterior, raportarea inițială a incidentului sugera că un bărbat gol a murit după ce a căzut pe fereastra unui imobil de pe bulevardul Tverskoy. El s-a dovedit a fi redactorul-șef al ziarului Sputnik și Pogrom, Yegor Prosvirnin. În mâinile bărbatului au fost găsite un recipient cu gaz și un cuțit. Pentru a stabili circumstanțele morții lui Prosvirnin, va fi efectuată o examinare medico-legală”, mai precizează TASS.
Prosvirnin a fost redactorul-șef al publicației naționaliste „Sputnik și Pogrom”, lansate în 2012. În 2017, publicațiile sale au fost incluse de Roskomnadzor în lista celor interzise și blocate în Federația Rusă, pentru promovarea „urii etnice și religioase”. Roskomnadzo a susținut anterior că motivul se datorează „propagandei ideii de ură etnică și religioasă, care creează amenințări la adresa securității publice și încurajează extremismul”.
Prosvirnin era un naționalist rus care l-a criticat pe Vladimir Putin și a susținut că Rusia va intra într-un război civil, relatează Daily Mirror.
El a fondat controversata publicație „Sputnik și Pogrom”, care au susținut anexarea Crimeei și izbucnirea ostilităților în estul Ucrainei. Ulterior, el a afirmat că Federația Rusă va intra în „colaps” și l-a criticat puternic pe Putin, prezicând un război civil. „Cred că totul se va prăbuși. Nu numai Novorossia se va prăbuși, ci și Federația Rusă”, susținea jurnalistul.
Zeci de femei afgane au manifestat împotriva “mașinii criminale” talibane
Zeci de femei afgane au manifestat ieri la Kabul, cerând să li se respecte drepturile și oprirea “asasinatelor” talibane vizând membri ai fostului regim, o manifestație înteruptă rapid de combatanți islamiști.
Aproximatv 30 de femei tinere, reunite în apropierea unei moschei mari, în centrul capitalei afgane, au defilat câteva sute de metri strigând “Dreptate!”, după care au fost oprite.
Talibanii au reținut în scurt timp mai multe jurnaliste care acopereau manifestația și le-au confiscat camerele de luat imagini și aparatele de fotografiat, pe care li le-au dat înapoi după ce au șters imaginile.
“Cer lumii să le spună talibanilor să oprească crimele”, a declarat AFP una dintre manifestante, Nayera Koahistani.
“Vrem libertate, vrem dreptate”. “Pentru a mia oară, vrem ca această grupare să-și oprească mașina criminală. Foști membri ai armatei și angajați guvernamentali sunt amenințați în mod drect”, declară altă manifestantă, Laila Basam.
Organizatoarele manifestației au îndemnat pe rețele de socializare la proteste față de “ucideri misterioase ale unor tineri, mai ales foști militari afgani”.
Potrivit ONU și ONG-urilor Amnesty International (AI) și Human Rights Watch (HRW), există acuzații credibile cu privire la execuții sumare sau dispariții forțate ale peste 100 de foști agenți din cadrul poliției și serviciilor de informații după ce talibanii au preluat puterea, la jumătatea lui august.
Altă manifestație a femeilor, care cereau respectarea dreptului lor la educație și la muncă, avea loc simultan la Kabul.
Majoritatea manifestațiilor în Afganistan sunt interzise de către talibani, mai puțin atunci când, rareori, motivele acestor adunări le sunt favorabile.
Talbanii, care caută să obțină recunoașterea internațională, s-au angajat să guverneze mai puțin brutal decât în primul lor regim (1996-2001), însă femeile sunt în continuare larg excluse din funcția publică și nu au acces la educație secundară.
Talibanii au făcut recomandări prin care le cer șoferilor să nu ia femei pe distanțe lungi dacă nu sunt însoțite de către un bărbat.
