MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Omicron: „Vaccinarea singură nu va fi suficientă”
Experții europeni fac apel la reintroducerea restricțiilor și au crescut riscul tulpinii la „foarte ridicat” n este de așteptat ca numărul deceselor să crească față de previziunile precedente centrate pe varianta Delta
O “acțiune puternică” este “urgentă” în fața propagării rapide a variantei Omicron de coronavirus, deoarece “vaccinarea singură nu va fi suficientă”, a avertizat ieri Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
“În situația actuală, vaccinarea singură nu ne va permite să prevenim impactul variantei Omicron, deoarece nu avem timp să umplem golurile încă existente în ceea ce privește vaccinarea”, a declarat directoarea ECDC, Andrea Ammon, într-o alocuțiune video.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a crescut, de asemenea, nivelul până la “foarte ridicat” în ceea ce privește evaluarea riscurilor pe care le reprezintă noua variantă de coronavirus pentru sănătatea publica, recomandând o serie de măsuri, inclusiv revenirea la telemuncă și prudență sporită în timpul sărbătorilor de iarnă și a călătoriilor de la sfârșitul anului. Potrivit ECDC, este “foarte probabil” ca noua variantă să conducă la spitalizări și decese în plus față de previziunile precedente centrate pe varianta Delta, dominantă până acum. Pentru a menține presiunea asupra sistemului de sănătate la un nivel “gestionabil”, ECDC a cerut din nou o “reintroducere rapidă și consolidare” a așa-numitelor măsuri “non-farmaceutice” împotriva COVID-19, un termen care acopera restricțiile în general. Pentru ECDC, folosirea măștilor, telemunca, evitarea supraaglomerării în locurile și transportul public, izolarea în locuință în cazul îmbolnăvirii, aerisirea interioarelor și menținerea unui nivel ridicat de igienă “rămân o prioritate”.
Varianta, dominantă în Europa până la mijloc de ianuarie
Noua variantă Omicron ar putea deveni dominantă printre infectările cu coronavirusul SARS-CoV-2 în Europa până la mijlocul lunii ianuarie, a avertizat ieri și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European, pledând pentru creșterea ratei de vaccinare.
Având în vedere că numărul de infectări cu Omicron se dublează acum la fiecare două sau trei zile, “oamenii de știință se așteaptă ca Omicron să fie deja varianta dominantă în Europa la mijlocul lui ianuarie”, a declarat șefa Comisiei Europene în Parlamentul de la Strasbourg, vorbind despre o “evoluție extrem de îngrijorătoare”. “Avem acum suficiente doze de vaccin pentru fiecare european”, a subliniat însă Ursula von der Leyen, reamintind că 66% din populația UE a primit două doze de vaccin și că, în acest moment, doza a treia, administrată deja unui număr de 62 milioane de europeni, “este cea mai bună protecție împotriva noii variante”. “Cel mai important acum este să creștem numărul de persoane vaccinate în Europa cât mai repede posibil”, pentru că “prețul pe care îl vom plăti dacă oamenii nu sunt vaccinați va continua să crească”, prin sărbători umbrite din nou de pandemie, școli și activități care se închid, a mai spus șefa executivului UE.
Vaccinul Johnson&Johnson poate fi utilizat ca „booster”
Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunțat ieri că vaccinul antiCOVID-19 dezvoltat de compania americană Johnson&Johnson poate fi utilizat ca doză de rapel (“booster”) dacă au trecut cel puțin două luni de la administrarea primei doze la persoane cu vârste de peste 18 ani.
“Recomandarea vine în urma datelor medicale care arată că o doză booster a vaccinului antiCOVID-19 Janssen, administrată la cel puțin două luni după prima doză inoculată la persoane adulte, a determinat o creștere a nivelului anticorpilor împotriva SARS-CoV-2”, a anunțat EMA. “Riscul de tromboză în asociere cu o trombocitopenie (STT) sau cu alte efecte indezirabile foarte rare după doza booster nu este deocamdată cunoscut și face obiectul unei monitorizări atente”, a precizat EMA.
Acesta este cel de-al treilea vaccin antiCOVID-19, după cele dezvoltate de Pfizer-BioNTech și Moderna, care va putea fi utilizat ca doză “booster” în Uniunea Europeană la persoane adulte.
EMA a ajuns totodată la concluzia că o doză “booster” a vaccinului Johnson&Johnson poate fi administrată după cele două doze ale unuia dintre vaccinurile cu ARN mesager autorizate în Uniunea Europeană, Pfizer și Moderna. Administrarea unei doze “booster” cu un vaccin antiCOVID-19 diferit de serul primit în cadrul schemei inițiale de imunizare generează în anumite cazuri o reacție imunitară mai puternică, potrivit autorităților medicale europene.
Până în prezent, EMA a autorizat patru vaccinuri antiCOVID-19 pentru adulții din Uniunea Europeană: vaccinurile cu ARN mesager dezvoltate de Pfizer-BioNTech și Moderna și vaccinurile cu vector viral create de AstraZeneca și Johnson&Johnson.
Germania: Rus, condamnat la închisoare pe viață pentru un asasinat la ordinul Moscovei
Un rus a fost condamnat ieri la Berlin la închisoare pe viață pentru uciderea unui opozant cecen la ordinul presupus al Moscovei, într-un context de tensiuni diplomatice între Germania și Rusia.
Curtea de Justiție de la Berlin, care judeca acest dosar din octombrie 2020, l-a declarat pe acest individ, pe nume Vadim Krasikov, vinovat de uciderea cu focuri de armă a unui georgian provenit din minoritatea cecenă, într-un parc din Berlin, pe 23 august 2019. Judecătorii l-au privat de asemenea de posibilitatea de a cere eliberarea condiționată după 15 ani de detenție.
Georgianul Tornike Kavtarașvili, 40 de ani, a fost ucis cu trei focuri de armă, în plină zi, în centrul capitalei germane, crimă care a deteriorat și mai mult relațiile deja tensionate dintre Germania și Rusia.
Moscova a negat mereu orice implicare în acest caz, însă justiția germană a desemnat în mod clar autoritățile ruse drept comanditar al crimei. “Acuzatul a fost comandantul unei unități speciale a serviciilor secrete ruse FSB”, a afirmat procurorul Lars Malkies în timpul rechizitoriului său din 7 decembrie. “El a lichidat un opozant politic prin represalii”, a adăugat el, vorbind despre “un atentat pregătit în mod evident de multă vreme” și executat “cu sânge rece”.
Fost lider separatist cecen, georgianul luptase împotriva forțelor ruse între 2000 și 2004. Din 2016, el trăia cu familia sa în Germania, unde a cerut azil.
Faptele au avut loc la ora prânzului: ucigașul, deplasându-se cu bicicleta, s-a apropiat din spatele victimei și a tras două focuri cu o armă cu amortizor, după care l-a împușcat în cap de la mică distanță pe cecen. El a fost arestat la scurt timp după aceea, nu departe de parcul Tiergarten.
În timpul întregului proces, acuzatul a respins identitatea pe care i-o atribuie Parchetul, afirmând că “nu cunoaște pe nimeni” care să aibă numele Krasikov. Prin avocatul său Robert Unger, el a afirmat că se numește Vadim Sokolov, 50 de ani, este “rus, celibatar și inginer în construcții”.
Această crimă, precum și otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, tratat în vara lui 2020 în capitala germană, înainte de a fi plasat în detenție în Rusia, și a fostului spion rus Serghei Skripal în Regatul Unit, în 2018, au făcut să planeze suspiciuni serioase asupra rolului serviciilor de securitate ruse în operațiuni violente.
SUA: Din ce în ce mai mulți americani se declară “fără religie”
creștinii rămân majoritari, dar procentul credincioșilor s-a prăbușit în ultimii 14 ani
Aproape o treime din americani s-au declarat fără religie în 2021, o tendință în creștere de ani de zile ce reflectă procesul de secularizare din Statele Unite, unde creștinismul încă domină.
Într-o țară cunoscută a fi foarte religioasă, 29% dintre adulți se consideră “atei, agnostici sau fără o anumită religie”, față de 16% în 2007, primul an în care Pew Research Institute a măsurat această tendință. Creștinii rămân majoritari, cu un procent de 63%, în scădere față de 78% în 2007.
Dintre creștini, cei care se declară protestanți cunosc cel mai puternic declin, de la 52% în 2007 la 40%, față de 21% declarați catolici (24% în 2007). Un procent de 6% dintre adulții americani se identifică cu alte religii, printre care islam (1%), iudaism (1%), budism (1%) și hinduism (1%).
“Secularizarea evidentă a societății americane în secolul 21 nu dă semne de încetinire”, notează Pew Research, al cărui studiu nu face comparații cu alte țări.
Un alt exemplu al declinului interesului pentru religie este faptul că, potrivit sondajului, în prezent, 45% dintre adulții americani spun că se roagă zilnic, față de 58% în 2007. Dintre protestanți, evanghelicii constitue majoritatea, 60% susținând acest lucru.
Într-un sondaj anterior, Pew a evidențiat că 84% dintre creștinii evanghelici albi au votat pentru Donald Trump la alegerile prezidențiale din 2020.
Putin și Xi, înțelegere „model”
Președintele rus Vladimir Putin și omologul său chinez Xi Jinping și-au afișat ieri buna înțelegere “model”, cu prilejul unei videoconferințe desfășurate în pline tensiuni cu Occidentul, ocazie cu care liderul de la Kremlin a confirmat că va asista la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Beijing. Tonul amical al discuției, transmisă parțial de televiziunea rusă, a contrastat puternic cu tirul de critici occidentale la adresa Moscovei, suspectată că pregătește o invazie în Ucraina, și față de Beijing, criticat pentru represiunile în Hong Kong și în Xinjiang.
Extrem de elogios, Vladimir Putin a salutat calitatea relației dintre cele două state, bazată pe “non-ingerință”, “respectarea intereselor fiecăruia” și “determinarea de a transforma frontiera comună în centură de pace eternă și de bună vecinătate”. “Consider aceste relații drept modelul adevărat al cooperării între state în secolul al XXI-lea”, i-a spus președintele rus “dragului prieten” Xi Jinping.
Putin a confirmat, de altfel, că cei doi lideri, care nu s-au mai văzut în tete-a-tete de la debutul pandemiei, se vor întâlni “în persoană” la Beijing în februarie, cu ocazia deschiderii JO de iarnă, ceremonie boicotată la nivel politic de SUA, Marea Britanie, Canada și Australia. În acest context, Putin a subliniat că atât el, cât și Xi se opun “oricărei tentative de a politiza sportul și mișcarea olimpică”.
Rusia și China, care și-au văzut relațiile cu Occidentul degradându-se în ultimii ani, vor să proiecteze, în contrapondere, imaginea a două națiuni unite. Membri permanenți ai Consiliul de Securitate al ONU, unde cooperează, ele și-au întărit de asemenea legăturile în domeniile economic, energetic și de apărare.
Bilete comestibile cu marijuana, în transportul public din Berlin
Operatorul de transport public din Berlin, BVG, a introdus un „bilet cu marijuana” comestibil, despre care spune, cu umor, că poate ajuta la atenuarea stresului călătoriei de Crăciun, relatează Reuters. Mesajul companiei se dorește unul de încurajare a folosirii transportului public în perioada extrem de aglomerată de dinaintea sărbătorilor. BVG spune că biletul său nu conține substanțe interzise și este făcut din hârtie comestibilă stropită cu ulei provenit din semințe de canabis despre care spune că „are un efect relaxant”.
Uleiul de canabis folosit în bilete nu conține canabidiol (CBD) sau tetrahidrocannabinol (THC), precizează compania. Biletele, disponibile pentru o săptămână, costă 8,80 euro și sunt valabile 24 de ore.
Von der Leyen denunță „încercarea fățișă” a Rusiei de a intimida Moldova
Presiunea Rusiei în privința livrărilor de gaz către Republica Moldova reprezintă o “încercare fățișă” a Moscovei de a intimida guvernul reformist de la Chișinău, a declarat ieri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Într-un discurs în Parlamentul European, Von der Leyen a spus că Uniunea Europeană vrea relații bune cu Rusia, dar că acest lucru depinde în primul rând de comportamentul Moscovei, făcând mai întâi referire la desfășurarea de trupe de la granița cu Ucraina. “Vedem de asemenea o încercare fățișă de a intimida guvernul reformist al Republicii Moldova prin presiunea privind livrările de gaz într-un moment în care prețurile la energie sunt ridicate”, a declarat ea. “Trebuie să ne protejăm societățile și democrațiile de acest tip de joc de putere geopolitic cinic”, a mai afirmat Von der Leyen.
Sonda Parker a NASA a pătruns în premieră în atmosfera Soarelui
NASA a caracterizat drept „un moment istoric” prima dată când o sondă spațială a trecut prin atmosfera Soarelui. Sonda solară Parker a reușit acest lucru în luna aprilie. Ea s-a aflat pentru scurt timp într-o regiune din jurul astrului pe care cercetătorii o numesc coroană. Analiza datelor a confirmat acest lucru acum.
Parker a fost nevoită să suporte căldura intensă și radiația, dar a adunat noi informații despre Soare. „Așa cum aselenizarea permite oamenilor de știință să înțeleagă cum a fost formată, atingerea Soarelui este un pas gigantic pentru umanitate și ne ajută să descoperim informații esențiale despre cea mai apropiată stea și influența ei în Sistemul Solar”, a spus Nicola Fox, directorul diviziei de heliofizică a NASA.
Sonda solară Parker este una dintre cele mai îndrăznețe misiuni organizate vreodată de agenția spațială. Lansată în urmă cu trei ani, scopul ei este să orbiteze repetat și mai aproape ca niciodată Soarele.
Viteza ei este de 500.000 km/h. Strategia este să pătrundă rapid și să iasă rapid din atmosferă, efectuând măsurători ale mediului solar cu diverse instrumente.
Parker a întâlnit granița astrului la aproximativ 13 milioane de kilometri deasupra suprafeței vizibile - fotosfera - a Soarelui, unde temperatura este de 6.000C. În coroană, temperatura poate fi de 1 milion de grade Celsius sau mai mult.
Echipa care se ocupă de Parker va aduna mai multe informații pe măsură ce ea va ajunge mai adânc în coroană. Ar trebui să ajungă la 7 milioane de kilometri în fotosferă în 2025.
Elon Musk, „Persoana anului” pentru Financial Times
Publicația Financial Times urmează exemplul revistei Time și îl numește pe Elon Musk, directorul executiv al Tesla Inc, “Persoana anului 2021”, în semn de apreciere pentru munca depusă la transformarea industriei vehiculelor electrice. Tesla, liderul global al pieței vehiculelor electrice, a determinat mulți tineri consumatori și producători de automobile să își concentreze atenția asupra vehiculelor electrice.
Într-un articol semnat de editorul Financial Times Roula Khalaf, Musk este creditat ca fiind cel care a demonstrat că vehiculele electrice ar putea înlocui automobilele alimentate cu benzină și este denumit un revoluționar al industriei. Tesla, care are în prezent o capitalizare de piață de peste un trilion de dolari, este mai valoroasă decât renumiții producători Ford Motor și General Motors împreună. “Pentru multă vreme, restul industriei auto ne etichetase pe mine și pe Tesla drept nebuni și impostori”, a spus Musk într-un interviu, potrivit publicației. “Spuneau că mașinile electrice nu vor funcționa, că nu poți obține gamă și performanța. Și chiar dacă vei realiza aceste lucruri, nu le va cumpăra nimeni”, a mai spus el.
De la rolul de gazdă al emisiunii de scheciuri NBC “Saturday Night Live” la mesajele pe Twitter despre criptomonede și “meme stocks”, care au dus la fluctuații masive ale valorii acestora, Musk a dominat primele pagini ale ziarelor și a strâns peste 66 de milioane de urmăritori pe Twitter.
“Pentru toate tweet-urile excentrice și provocatoare pe care unii le consideră copilărești, (Elon Musk, n. red) este una dintre cele mai transformaționale figuri ale lumii de business din vremurile noastre. Din acest motiv, FT îl desemnează Persoana anului 2021”, a adăugat Khalaf.
Curtea Supremă din Marea Britanie respinge „genul neutru” pe pașapoarte
Curtea Supremă din Marea Britanie a respins ieri recursul unei persoane care nu se recunoaște în opțiunile tradiționale “masculin” sau “feminin” și militează de 25 de ani pentru ca “genul X” să fie propus pe pașapoarte.
După ce a pierdut în martie 2020 apelul ca guvernul să recunoască genul neutru pe pașapoarte, Christie Elan-Cane a adus cazul în fața celei mai înalte instanțe din Marea Britanie. Născut femeie, Christie Elan-Cane a fost supus mai multor operații, printre care și o dublă mastectomie, apoi o histerectomie, și se identifică drept o persoană “fără gen”.
Christie Elan-Cane a spus că procesul de cerere de pașaport în Marea Britanie, care obligă solicitantul să spună dacă este bărbat sau femeie, încalcă dreptul la respectarea vieții private care este garantat prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Apelul său a fost respins “în unanimitate” de Curtea Supremă, a declarat președintele instanței, Robert Reed. El a spus că nu există nicio decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului care să stabilească o obligație de a recunoaște o categorie de gen alta decât masculin și feminin și niciuna care să le impună autorităților ca ele să elibereze pașapoarte fără indicarea sexului. Președintele a evidențiat de asemenea necesitatea “de a menține o abordare coerentă la nivelul guvernului și al sistemului juridic”, care recunosc până acum doar genurile feminin și masculin.
“Îmi pare rău că trebuie să vă informez pe toți că nu s-a făcut dreptate astăzi. Cazul va merge acum la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg”, a reacționat Christie Elan-Cane pe Twitter.
Cel puțin 12 țări, printre care SUA, Canada, Germania și Argentina, dar și India sau Pakistan, propun opțiunea “X” sau “alta” pe pașapoartele lor.
