MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Lista țărilor care au trimis Ucrainei armele promise
România este inclusă în lista țările care n-au trimis arme
Per total, țările occidentale i-au promis Ucrainei ajutoare militare în valoare de 80,7 miliarde de euro. Însă numai 10 dintre ele, inclusiv Letonia, și-au îndeplinit promisiunile până acum, scrie cotidianul german Bild, citând un studiu realizat de Kiel Institute for the World Economy. Polonia e pe primul loc în privința acordării de ajutor militar. Țara a livrat armele promise în proporție de 100%, cu o valoare totală de 1,8 miliarde de euro. Dacă ne raportăm doar la cifrele absolute, Polonia e depășită numai de SUA, care a aprovizionat Ucraina cu arme în valoare de 2,33 miliarde de euro, adică 38,4% din totalul de 6,3 miliarde de euro promis.
Celelalte țări care și-au onorat promisiunea de a trimite armament sunt Letonia (220 milioane euro), Franța (160), Italia (150), Belgia (80), Luxembourg (50), Finlanda (30), Slovenia (10), Bulgaria (3,5) și Austria (3,3). În cifre absolute, Polonia și SUA sunt urmate de Regatul Unit, care s-a angajat să ajute Ucraina cu arme în valoare de 1,12 miliarde euro. Țara și-a onorat promisiunea în proporție de 90,7%. Canada a livrat deja 82,5% din armamentul promis, cu o valoare totală de 920 milioane de euro.
Estonia a trimis 98% din armamentul promis, în total 250 milioane de euro, Norvegia 96% din totalul de 450 milioane, Cehia 88,9% din 260 milioane, Olanda 84,9% din 80 milioane și Lituania 82,6% din 50 milioane. După aceste țări urmează Slovacia, Spania, Suedia, Danemarca și Australia. Cea mai mare economie europeană, Germania, i-a livrat Ucrainei arme valorând doar 269 de milioane de euro, onorându-și promisiunea doar în proporție de 39,9%.
Noua Zeelandă a trimis un ajutor militar mai degrabă modest (31% din 3,6 milioane euro), iar Grecia a livrat doar 5,8% din totalul de 250 milioane de euro. Concomitent, Coreea de Sud, Portugalia, România și Croația nu i-au trimis încă Ucrainei nici măcar o parte din armele promise.
Opt nave străine au intrat în porturile ucrainene pentru a scoate cereale
Primele opt nave străine au intrat în porturile din Ucraina pentru a exporta produse agricole, în timp ce Marina ucraineană este implicată în asigurarea unui transport sigur. Anunțul a fost anunțat pe Facebook de către serviciul de presă al Marinei.
“La cererea Ministerului Infrastructurii, Forțele Navale ale Forțelor Armate ale Ucrainei s-au alăturat efortului de a asigura transportul produselor agricole cu nave civile prin gura Bystre a canalului Dunăre-Marea Neagră. Primul grup de opt nave străine a sosit deja în porturile din Ucraina”, se arată în comunicat.
Se menționează că utilizarea canalului a devenit posibilă datorită eliberării Insulei Șerpilor de ocupanții ruși, ceea ce “permite forțelor să controleze situația de suprafață și parțial cea aeriană din sudul Ucrainei”. “Anterior, ocupanții obișnuiau să blocheze circulația navelor civile în partea de sud a țării noastre”, mai anunță autoritățile ucrainene.
Marina Militară a reamintit că, anterior, din cauza blocadei navigației civile, companiile de transport maritim au fost obligate să utilizeze Canalul Sulina, ceea ce a dus la acumularea unui număr mare de nave și la un trafic semnificativ la canal. După cum s-a raportat, din cauza agresiunii rusești și a blocării navigației în Marea Neagră, milioane de tone de cereale ucrainene au rămas blocate în porturile ucrainene, o mare parte din acestea fiind destinate, potrivit Programului alimentar mondial al ONU, combaterii crizei mondiale.
Majoritatea porturilor din Ucraina rămân închise, deoarece trupele rusești continuă să atace instalațiile de infrastructură critică și navele civile din Marea Neagră.
Kremlinul trimite oficiali ruși să conducă zonele ocupate din Ucraina
Un număr din ce în ce mai mare de oficiali ruși au primit posturi importante în teritoriile ocupate din Ucraina în ceea ce analiștii descriu a fi pregătirile Rusiei pentru o eventuală anexare a acestor regiuni ucrainene, scrie The Moscow Times.
Printre oficialii ruși care ocupă de săptămâna trecută locuri de conducere în teritoriile cucerite de Rusia în Ucraina se numără un fost deputat în parlamentul rus, lideri locali și un ofițer FSB de rang înalt.
„Rușii sunt trimiși acolo ca să aducă standardele rusești”, a spus analistul politic Ivan Preobrajenski pentru The Moscow Times. „Moscova vrea să organizeze un referedum șde a se alătura Rusieiț și se pare că rușii vor pregăti totul”.
Cum se încearcă integrarea zonelor ocupate în sfera de influență a Rusiei
Această „parașutare” a oficialilor ruși la conducerea teritoriilor ocupate din Ucraina este cel mai nou semnal din partea Rusiei că își dorește să atragă aceste regiuni în sfera sa de influență.
Kremlinul a adoptat și alte măsuri în acest sens, precum înfrățirea orașelor ucrainene cu cele rusești, emiterea de pașapoarte rusești pentru ucrainenii din zonele ocupate și introducerea în aceste regiuni a băncilor și a operatorilor de telefonie mobilă din Rusia.
Cel mai important oficial guvernamental rus care a fost trimis până acum în Ucraina este Andrei Kozenko, fost deputat în parlementul Rusiei, care acum este adjunctul conducătorului „administrației civil-militară” a teritoriilor ocupate ale regiunii Zaporojie. Kozenko se va ocupa de integrarea economică a regiunii ucrainene în Rusia, potrivit unui anunț oficial. Cu doar o zi înainte de numirea lui Kozenko, fostul ofițer FSB Serghei Eliseev, a fost desemnat șeful guvernului regiunii ocupate Herson.
De ce se tem ucranenii proruși?
Unul dintre motivele pentru care Rusia trebuie să se bazeze pe proprii săi oficiali pentru administrarea zonelor ocupate este refuzul ucrainenilor proruși de a ocupa aceste poziții, potrivit lui Konstantin Skorkin, expert în politicile din estului Ucrainei. „În ciuda faptului că partidele ucrainene considerate proruse au o susținere semnificativă în aceste regiuni, majoritatea deputaților refuză să coopereze cu autoritățile ocupante”, a spus Skorkin. „În Herson, de exemplu, oamenii nu sunt așa de siguri că aceste zone se vor alătura Rusiei întrucât Ucraina ar putea să le recucerească în orice moment.”
Alți ucraineni sunt probabil reticenți să colaboreze cu Rusia din cauza multiplelor asasinate care au avut ca țintă oficiali ai conducerii impuse de Moscova în Ucraina. Spre exemplu, Dmitro Savlucenko, care se ocupa de directoratul pentru familie, tineret și sport în Hersonul ocupat de ruși, a murit luna trecută după ce o bombă a fost detonată în mașina sa. „Rusia alocă sume uriașe pentru reconstrucția Donbasului, iar Moscova nu are încredere în oficialii locali”, a spus Skorkin. Rusia ar putea să cheltuie până la 3,5 triliarde de ruble (60 de miliarde de dolari) pentru reconstrucția Ucrainei ocupate, potrivit oficialilor separatiști.
Administrațiile rusești ale regiunilor Herson și Zaporojie au anunțat deja planuri pentru organizarea unui referendum de alipire la Rusia, moment care ar putea avea loc anul acesta, în ciuda faptului că președintele rus Vladimir Putin a spus la începutul războiului că Rusia nu plănuiește să anexeze teritoriile ucrainene.
„S-ar putea să vedem anexarea completă șa regiunilorț până la toamnă”, a spus și Nikolaus von Twickel, fost angajat OSCE și expert al situației din Donbas. „Până acum, Kremlinul a încercat să respecte regulile jocului, dar acea perioadă s-a încheiat.”
Polonia cere Ucrainei să își confrunte trecutul
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a cerut Ucrainei să recunoască ceea ce el a numit adevărul rușinos despre cum naționaliștii ucraineni au masacrat peste 100.000 de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în ciuda frontului comun pe care Kievul și Varșovia îl fac în prezent împotriva Rusiei, relatează Reuters.
Șeful statului polonez a făcut această afirmație la marcarea a 79 de ani de la crimele din 1943 din Volânia, în Polonia ocupată de naziști, iar declarația reamintește de legăturile istorice complexe dintre Varșovia și Kiev, într-un moment în care invazia rusă din Ucraina i-a apropiat pe cei doi vecini.
Polonia și-a deschis porțile pentru refugiații ucraineni, iar Duda a permis ca țara sa să fie folosită ca centru logistic pentru furnizarea de ajutor Ucrainei, în contextul în care aceasta duce un epuizant război de uzură cu Rusia.
Însă, în cadrul unei ceremonii care a avut loc luni, Duda a spus că adevărul despre masacrele din timpul războiului și alte fapte similare petrecute în Galiția de Est în 1944-1945 trebuie “spus ferm și clar” indiferent de orice și a cerut Kievului să recunoască epurarea etnică a polonezilor de către milițiile naționaliste ucrainene.
“Nu a fost vorba și nu este vorba de răzbunare, de revanșă. Cea mai bună dovadă este perioada prin care trecem acum”, a declarat Duda, făcând referire la cooperarea actuală dintre cele două țări împotriva Rusiei. Chestiunea este una complexă pentru ucraineni, a spus el, din moment ce unii îi consideră pe membrii respectivelor miliții ca eroi ai rezistenței împotriva Uniunii Sovietice și ca simboluri ale luptei dureroase a Kievului pentru independența față de Moscova.
“Cei despre care știm că au fost criminali au fost de asemenea eroi pentru Ucraina, în alte perioade și cu un inamic diferit, și au murit deseori în mâinile sovieticilor, luptând cu o convingere profundă pentru o Ucraină independentă și liberă”, a declarat Duda.
Ucraina nu a reacționat deocamdată la afirmațiile lui Duda, dar afirmațiile președintelui polonez s-ar putea să fie văzute ca nepotrivite în unele cercuri ucrainene, care consideră că încercările de a discuta astfel de evenimente acum fac parte dintr-o tentativă de inspirație rusă de a portretiza Ucraina ca o țară care are nevoie de denazificare, unul dintre obiectivele declarate ale invaziei ruse.
Parlamentul polonez a stabilit că respectivele crime, comise între 1943 și 1945 de Armata Insurgentă Ucraineană și de Organizația Naționaliștilor Ucraineni de sub conducerea lui Stepan Bandera, au avut elemente de genocid. Ucraina nu este de acord cu afirmația și deseori face referire la evenimentele de la Volânia ca făcând parte din conflictul dintre Polonia și Ucraina care a afectat ambele țări.
Istoricii polonezi spun că aproape 12.000 de ucraineni au fost de asemenea uciși în operațiuni poloneze de represalii.
Joe Biden pleacă în căutare de petrol în Arabia Saudită
Joe Biden se deplasează vineri în Arabia Saudită pentru prima dată în calitate de președinte al Statelor Unite, sperând să convingă Riadul să pună mai mult petrol pe piață pentru a calma creșterea prețurilor aurului negru și a atenua inflația.
Joe Biden a afirmat înainte de alegerea sa la Casa Albă că Arabia Saudită ar trebui tratată ca un stat “paria” în urma asasinării jurnalistului disident Jamal Khashoggi. El a promis, când a preluat puterea, o “recalibrare” a relațiilor cu acest partener strategic al Americii. Dar de atunci, războiul din Ucraina a izbucnit și a propulsat prețurile țițeiului la niveluri nemaivăzute de la criza financiară din 2008, când au atins maxime istorice.
Suficient pentru a-l încuraja pe președintele american să calmeze lucrurile și să lase deoparte preocupările legate de drepturile omului. Pentru analistul de la Oanda, Craig Erlam, vizita evidențiază “disperarea lui Biden pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului, dorind să dea impresia că măcar încearcă să atenueze tensiunea de pe piață și să facă prețurile să scadă”.
“Dacă situația o cere, se impun acțiuni pe măsură”, adaugă el. “Expirarea acordului OPECÂ în septembrie creează o oportunitate” pentru președintele american, subliniază, totodată, Craig Erlam.
Într-adevăr, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), cu Arabia Saudită considerată lider, și cei zece parteneri ai lor (OPECÂ), conduși de Rusia, au lăsat în mod voluntar milioane de barili în subteran în apogeul pandemiei de COVID-19 pentru a nu inunda piața cu petrol pe care nu l-ar fi putut absorbi din cauza îngrădirilor și a restricțiilor sanitare.
Odată cu redeschiderea economiei și revenirea cererii de țiței, OPECÂ a decis să revină treptat asupra reducerilor, lansând în mai 2022 o strategie de creștere treptată a volumului total al producției. Teoretic, dacă alianța reușește să-și îndeplinească cotele, ar trebui să revină la nivelurile de producție pre-pandemie după luna august, punând capăt acordului actual.
Vizita președintelui SUA are loc așadar înainte de următoarea reuniune a OPECÂ din august, în cursul căreia ar putea apărea un nou acord. “Ar fi o mare surpriză dacă Arabia Saudită ar produce mai mult petrol”, spune Stephen Innes, analist la Spi Asset Management, deoarece creșterea prețurilor la țiței a stimulat economiile din Golf.
Arabia Saudită a înregistrat cea mai puternică rată de creștere din ultimii zece ani în primul trimestru, cu o majorare a produsului său intern brut (PIB) cu 9,6% față de anul precedent. Și asta, datorită sectorului petrolier.
Pentru Walid Koudmani, analist la XTB, acesta este “un stimulent economic semnificativ pentru a nu crește producția”. Mai ales că țara pare să fie aproape de capacitatea maximă de producție.
“Regatul a făcut ce a putut”, a declarat în mai ministrul de externe al Arabiei Saudite, prințul Faisal bin Farhan, la Forumul Economic Mondial, spunând că este vorba despre creșterea capacității de rafinare mai mult decât de a aduce noi barili pe piață.
Rămâne un alt punct de dispută majoră între cele două națiuni rămâne: Iranul, un inamic de multă vreme al Arabiei Saudite. Riadul se află în fruntea unei coaliții militare în Yemen care susține din 2015 puterea împotriva rebelilor houthi, sprijiniți de Iran. Washingtonul este angajat în negocieri cu Teheranul pentru a se alătura acordului nuclear iranian, care rămâne deocamdată la punct mort.
Potrivit lui Walid Koudmani, acordul “va fi probabil abandonat de Statele Unite dacă vor primi asigurări din partea Arabiei Saudite după vizita președintelui Biden”.
Și pentru Stephen Innes, pare imposibil ca relațiile cu Riadul să se destindă dacă administrația Biden încearcă să continue discuțiile cu Iranul.
Prima imagine a telescopului James Webb arată Universul la începuturile sale
După ani de așteptare, prima imagine științifică de la telescopul James Webb a fost dezvăluită lumii luni, o imagine a Universului nostru cu cel mai mare grad de profunzime obținut vreodată arătând galaxiile formate la scurt timp după Big Bang, cu peste 13 miliarde de ani în urmă.
Această primă imagine științifică și în culori a telescopului James Webb marchează o zi „istorică”, a salutat președintele american, Joe Biden, în cursul acestui eveniment desfășurat la Casa Albă, la șase luni după lansarea pe orbită a acestui telescop spațial, celui mai puternic conceput vreodată.
Această fotografie este „cea mai profundă și mai clară imagine în infraroșu făcută vreodată a Universului până în prezent”, a declarat NASA. Lumina se descompune în lungimi de undă diferite, inclusiv în infraroșu, pe care ochiul uman nu o poate percepe, spre deosebire de James Webb. Fotografia care ilustrează timpurile îndepărtate ale Cosmosului este primul „câmp adânc” al lui James Webb, adică o imagine realizată cu un timp de expunere lung pentru a detecta cele mai slabe semnale luminoase.
A vizat clusterul de galaxii SMACS 0723 care, acționând ca o lupă, a dezvăluit și obiecte cosmice foarte îndepărtate în spatele său, un efect numit lentilă gravitațională. Imaginea arată astfel mii de galaxii.
Telescopul James Webb, o veritabilă bijuterie de inginerie, a costat 10 miliarde de dolari. Acest telescop a fost lansat în decembrie, iar în prezent se află la o distanță de 1,5 milioane de kilometri față de Terra.
El va permite în primul rând observarea primelor galaxii, formate la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang, precum și a exoplanetelor. Deși numele primelor cinci ținte cerești ale lui James Webb au fost anunțate de săptămâna trecută, imaginile au fost păstrate în mare secret, pentru a crea suspans.
Unul din cinci adulți din Germania are un tatuaj
Unul din cinci adulți din Germania susține că are un tatuaj, potrivit unui sondaj realizat recent de compania de studii de piață YouGov la comanda agenției DPA.
Potrivit acestuia, 21% dintre participanții la sondaj au declarat că au un tatuaj, iar 76% că nu au. Restul nu au specificat. 27% dintre respondenți au mărturisit că prezența unui tatuaj li se pare “foarte frumoasă” sau “frumoasă”. În schimb, 20% consideră că tatuajele “nu sunt deloc frumoase”, iar 12% că “nu atât de frumoase”. De asemenea, 36% au răspuns că uneori le place să vadă tatuaje, iar alteori nu, în timp ce restul nu au oferit un răspuns.
Femeile consideră într-un procent de 32% că tatuajele sunt frumoase. Doar 21% dintre bărbați sunt de aceeași părere. Adulții tineri sunt în mod special adepții tatuajelor, 43% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani fiind de părere că tatuajele sunt foarte frumoase sau destul de frumoase.
Datele au la bază un sondaj online realizat de YouGov Deutschland GmbH, la care au luat parte 2.042 de persoane în perioada 14-16 iunie 2022. Rezultatele au fost ponderate și sunt reprezentative pentru populația Germaniei cu vârste peste 18 ani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
