MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ipoteză lansată în SUA: „divorț” între NATO și Turcia?
Tot mai mulți oficiali îl acuză pe liderul turc că joacă la două capete în relațiile cu Rusia și NATO n aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar fi o contrapondere la Turcia
Numărătoarea inversă pentru Summitul NATO programat pentru sfârșitul lunii (28-30 iunie), unde Recep Tayyip Erdogan va trebui să ia o poziție clară cu privire la aderarea Finlandei și a Suediei la Alianța Nord-Atlantică, a început. Unii estimează, sau vor să creadă,că Turcia va ceda în cele din urmă, deschizând calea pentru aderarea celor două țări, dar alți analiști au început să se gândească la ce s-ar putea întâmpla dacă Turcia nu își retrage în cele din urmă dreptul de veto. O astfel de evoluție ar veni într-un moment extrem de critic pentru relațiile NATO și ale Turciei cu Rusia, în contextul unui război precum cel din Ucraina care nu este exclus să dureze încă multe luni. Ankara cere compensații Suediei și Finlandei, inclusiv ca țările nordice să își schimbe legislația internă, pentru a da undă verde aderării lor la NATO, iar secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a preluat rolul de mediator.
Bazele unui „divorț”
În acest climat, și pe fondul șantajelor lansate de guvernul Erdogan, nu lipsesc vocile care propun un „divorț” între NATO și Turcia, întrucât diferențele dintre cele două părți sunt considerate a fi de nerezolvat. „Este Turcia de astăzi cu adevărat Turcia pe care NATO a atras-o ca partener în urmă cu 70 de ani?” întreabă Elizabeth Shackelford, fost diplomat american. Ea spune că a fost ușor să se treacă peste lipsurile Turciei după Al Doilea Război Mondial, când s-a format alianța pentru a opri expansiunea Uniunii Sovietice în condițiile în care „(Turcia) părea să se miște constant în direcția occidentală și să îmbrățișeze valorile liberale, democratice”. Cu toate acestea, următoarele decenii au fost marcate de tulburări. Odată cu alegerea lui Recep Tayyip Erdogan și a Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP) în 2002, Occidentul credea că acest lucru se va schimba. „Dar angajamentul față de democrație nu era încă real, iar Turcia a luat o întorsătură dură către un guvern autoritar”, mai spune Shackelford.
Ar putea NATO alege Finlanda și Suedia în detrimentul Turciei?
Potrivit fostului diplomat, „caracterul antidemocratic” al Turciei are un impact direct asupra imaginii NATO și subminează securitatea alianței. Președintele turc joacă la două capete în relațiile sale cu Rusia și NATO, iar achiziția de către Turcia a sistemelor rusești de apărare antirachetă S-400 ar putea „pune în pericol informații clasificate despre sistemele de arme NATO”. Finlanda și Suedia, ale căror cereri de aderare la NATO după invazia rusă în Ucraina sunt în prezent blocate de Turcia, „au armate capabile, profesioniste, și împărtășesc și valorile (NATO), precum democrația”, subliniază Shackelford, sugerând că alianța nu are nevoie de Turcia. Ideea îndepărtării Turciei a venit după ce oponenții guvernului turc au fost reprimați dur după tentativa de lovitură de stat eșuată în 2016 și apoi după invazia Turciei în nordul Siriei în 2019.
Cum ar putea fi Turcia exclusă din NATO
„Dar din moment ce NATO nu are niciun mecanism pentru a suspenda sau a expulza un aliat, calea de ieșire este neclară”, explică fostul diplomat american. Potrivit lui Elizabeth Shackelford, restul de 29 de membri NATO ar putea să-și retragă angajamentul față de articolul 5 din apărarea colectivă pentru Turcia, „suspendând în esență participarea și orice asistență pe care o primește din partea NATO”, dar acest lucru ar necesita o evaluare mai clară a cererilor Turciei și a pericolelor pe care le prezintă. Shackelford a cerut un compromis reciproc, susținând că NATO va trebui să decidă dacă Turcia „merită angajamentul oficial de apărare”, afirmând însă că alianța va trebui să „își analizeze opțiunile” dacă nu poate avea încrederea în Turcia. „(NATO) poate fi mai bună (fără Turcia) pe termen lung”, susține ea.
Probleme și la est de Rusia
Schimburi de focuri între două state aliate ale Moscovei: tensiuni în creștere la granița dintre Tadjikistan șu Kârgâzstan
Tadjikistanul a acuzat recent Kârgâzstanul că a provocat o ciocnire la graniță, ultima dintr-o serie de confruntări armate între cele două mici națiuni din Asia Centrală. Frontiera dintre cele două țări, ambele găzduind baze militare rusești și fiind strâns aliate Moscovei, este slab delimitată, relatează Reuters. Ministerul de Externe din Tadjikistan a declarat că, personalul militar din Kârgâzstan a trecut în mod deliberat și ilegal frontiera în apropierea satului Vorukh. Când gărzile de frontieră din Tadjikistan le-au spus să plece, trupele din Kârgâzstan au refuzat și au deschis focul. Gărzile din Tadjikistan au ripostat. Cele două tabere au ajuns mai apoi la un acord pentru încetarea focului, a precizat ministerul într-o declarație pe site-ul său. Este neclar numărul victimelor. Tadjikistanul a declarat că Kârgâzstanul a încălcat un acord de a nu trimite trupe regulate în zonele de frontieră. Acesta a declarat că a fost „un pas inacceptabil care a dus la o escaladare bruscă a situației de-a lungul frontierei”.
În aprilie, ambele națiuni au convenit să retragă unele forțe de la graniță după ce gărzile de frontieră au făcut schimb de focuri de două ori într-o zi.
Cel puțin 49 de persoane au fost ucise în luptele din aprilie 2021, care au escaladat în urma unei confruntări similare la frontieră.
Frontierele din statele din zonă sunt complexe și greu de delimitat. Liderii URSS le-au desenat în așa fel încât populațiile să fie amestecate pentru a evita formarea unor mișcări naționale. După ce statele și-au câștigat independța ca urmare a prăbușirii URSS, ele au moștinit și aceste granițe dificile.
UE: „Un alt atac rusesc cu rachete care contribuie la criza alimentară globală”
n înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate: „Forțele ruse au distrus al doilea cel mai mare terminal de cereale din Ucraina”
Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, condamnă, într-un mesaj pe Twitter, faptul că forțele ruse au distrus al doilea cel mai mare terminal de cereale din Ucraina, la Mykolaiv, afirmând că este un alt atac rusesc cu rachete care contribuie la criza alimentară globală și că dezinformarea răspândită de Putin devine din ce în ce mai cinică. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, a condamnat atacul cu rachetă al Federației Ruse, din acest week-end, care a distrus un mare terminal de depozitare a cerealelor în orașul-port Mykolaiv, din sud. „O altă lovitură cu rachete rusești care contribuie la criza alimentară globală. Forțele ruse au distrus al doilea cel mai mare terminal de cereale din #Ucraina, în Mykolaiv”, a spus Borrell într-un tweet luni.
Imaginile de pe rețelele de socializare, duminică, au arătat că terminalul este cuprins de flăcări. Mykolaiv se află într-o regiune producătoare de cereale din Ucraina, transmite CNN. Borrell a spus că lovitura este în contradicție cu promisiunile recente ale președintelui rus Vladimir Putin de a oferi o trecere în siguranță prin Marea Neagră, din porturile ucrainene, pentru transportul comercial. „În lumina unor astfel de rapoarte, dezinformarea răspândită de Putin care deturnează vina devine din ce în ce mai cinică”, a mai scris el pe Twitter.
Engleza: declarată prin lege a doua limbă a Ucrainei?
Guvernul ucrainean este în curs de elaborare a unei legi menite să desemneze limba engleza drept limbă de comunicare în afaceri, a declarat premierul ucrainean Denîs Șmîhal luni, relatează Reuters. „Limba engleză este în prezent folosită în comunicarea de afaceri în întreaga lume civilizată, așadar, acordarea unui astfel de statut în Ucraina va promova dezvoltarea afacerilor, va atrage investiții și va accelera integrarea europeană a Ucrainei”, a scris premierul Denîs Șmîhal pe contul său de Telegram, fără a detalia ce presupune legea. Ucraineana este singura limbă oficială a țării. Aproximativ jumătate din populație vorbește majoritar sau doar ucraineană și aproximativ 30% din populație vorbește majoritar sau doar limba rusă, potrivit unui sondaj din 2019 al Institutului Internațional de Sociologie de la Kiev. Cunoașterea limbii engleze s-a îmbunătățit în Ucraina, care înainte de invazia rusă din 24 februarie avea o populație de 44 de milioane de locuitori, dar statul ucrainean încă se află în urma altor state est-europene.
Potrivit companiei suedeze specializate în educație internațională EF Education First, cunoașterea limbii engleze în Ucraina este doar „moderată”.
În 2021, țara s-a situat pe locul 30 din 35 de țări chestionate din Europa, rămânând în urma Poloniei și Belarusului. Rusa joacă un rol important în afaceri și mass-media și încă este vorbită pe scară largă în multe orașe, inclusiv Kiev, deși folosirea limbii ruse este din ce în ce mai restricționată. Legislația obligă întreprinderile și alte instituții să folosească ucraineana drept limbă oficială.
China susține că avionul militar australian interceptat în Marea Chinei de Sud îi amenință „suveranitatea și securitatea”
China a anunțat, marți, că armata sa a identificat avioane militare australiene și le-a avertizat să plece, deoarece îi „amenință grav suveranitatea și securitatea”. Australia a anunțat, duminică, că aeronava chineză de vânătoare a interceptat unul dintre avioanele sale militare de supraveghere în Marea Chinei de Sud, relatează Reuters. Tan Kefei, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării, a declarat că avioanele militare australiene „amenință grav suveranitatea și securitatea Chinei”, iar contramăsurile luate de armata chineză sunt rezonabile și legale. O aeronavă de luptă chineză a interceptat în mod periculos un avion australian de supraveghere militară în regiunea Mării Chinei de Sud în luna mai, a anunțat, duminică, departamentul de apărare al Australiei.
Fotbalistă din Rusia: Putin ne-a luat totul, ne-a luat viitorul
Fotbalista Nadejda Karpova, componentă a echipei Espanol Barcelona și a naționalei Rusiei, a declarat într-un interviu pentru bbc.com că propaganda de la Moscova încearcă să îi convingă pe ruși că lumea este împotriva lor și a misiunii lor în Ucraina. Ea a subliniat că Vladimir Putin a “luat viitorul” rușilor, însă și cu acordul lor tacit, astfel că ar trebui ca mai mulți oameni din Rusia să ia atitudine. “Nu pot să văd toată cruzimea și să tac. Nu știu ce s-ar întâmpla dacă aș fi fost în Rusia, nu în Spania, dar simt că am o responsabilitate specială să vorbesc. Propaganda rusă încearcă să îi convingă pe ruși că suntem o națiune foarte specială și că toată lumea este împotriva noastră și a ‘misiunii noastre unice’. Ce ‘misiune unică’? Nu cred că rușii sunt speciali. În același timp, nu îmi este rușine că sunt rusoaică, pentru că Rusia nu este guvernul și Vladimir Putin. Putin ne-a luat totul, ne-a luat viitorul. În același timp, a făcut asta cu acordul nostru tacit. Ei (guvernanții) nu au întâmpinat o rezistență puternică. Majoritatea oamenilor au ignorat nedreptatea, gândindu-se că nu este treaba lor”, a spus Karpova.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
