MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Dacă sunt civili, ucide-i pe toți”
O nouă înregistrare audio dezvăluie discuții ale soldaților ruși despre atrocitățile pe care le comit în Ucraina n Zelenski evocă zeci de mii de morți la Mariupol, în vreme ce o militarii ucraineni din orașul port au trimis un mesaj de adio: „Unii dintre noi vom muri, alții vom fi luați prizonieri”
Oficialii ucraineni spun că forțele armate ale țării au interceptat conversații șocante între soldații ruși care vorbesc despre uciderea și violarea civililor, relatează Insider. Înregistrarea audio, care a fost obținută și publicată de jurnaliștii de la CNN, include ordine de a ucide civili și o discuție despre violarea unei fete de 16 ani de către militarii ruși.
Nu este clar unde au fost interceptate conversațiile însă oficialii ucraineni spun că acestea sunt între soldații ruși și comandanții lor. „A trecut o mașină pe lângă noi dar nu sunt sigur dacă era o mașină sau un vehicul militar. Dar din ea au ieșit doi oameni îmbrăcați în civil”, relatează unul dintre soldați prin radio. „Ucide-i pe toți, ce naiba”, răspunde o a doua voce. Primul soldat începe să protesteze, afirmând că localitatea este una civilă, la care a doua persoană răspunde: „Ce ai? Dacă sunt civili, ucide-i pe toți”.
Înregistrarea publicată de CNN conține de asemenea o discuție între un militar rus dintr-un regiment de tancuri spunându-i prin radio unei femei că 3 tanchiști au violat o fată de 16 ani. „Tanchiștii noștri?”, întreabă femeia. După ce acesta confirmă că „da”, ea răspunde: „La dracu'“.
Noua înregistrare a apărut după ce joia trecută cotidianul german Der Spiegel a scris că serviciile de informații ale Berlinului au interceptat conversații între soldații ruși aflați în Ucraina care sugerează că împușcarea civililor ar face parte din strategia de război a Rusiei. Un soldat povestește altuia, într-una dintre aceste interceptări, cum el și alți soldați au împușcat o persoană pe o bicicletă; într-o altă conversație interceptată de BND se aude un bărbat afirmând că „mai întâi civilii sunt interogați, apoi sunt împușcați”.
Duminică, administrația președintelui american Joe Biden a avertizat că noul comandant al forțelor de invazie rusești din Ucraina, generalul Alexander Dvornikov, „are un CV ce include brutalitatea contra civililor în alte teatre de război”.
Coreea de Sud refuză să ofere armament letal
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că se gândește la “zecile de mii” de oameni care au fost uciși în orașul portuar Mariupol, asediat de armata rusă, și a cerut Coreei de Sud un ajutor militar, într-un discurs, prin videoconferință, în Parlamentul sud-coreean. “Era un oraș cu o jumătate de milion de locuitori. Ocupanții l-au asediat și nu au permis să se trimtă apă și hrană. Rușii au distrus complet Mariupolul și l-au făcut cenușă. Cel puțin zeci de mii de cetățeni ai Mariupolului au fost uciși”, a declarat el.
Zelenski acuză Rusia de faptul că vrea să facă din Mariupol “un exemplu”
Forțe ruse încearcă să șteargă portul asediat “de pe suprafața pământului”, acuza săptămâna trecută un comandant militar de la Mariupol. “Aceasta este o catastrofă umanitară. Militarii implicați în ostilități (la Mariupol) sunt complet încercuiți. Sunt probleme de aprovizionare cu apă, mâncare, medicamente și furnituri generale. Este o situație foarte dificilă”, declara miercuri adjunctul comandantului Batalionului Marinei dn Mariupol, Serghii Volîna. Volodimir Zelenski a îndeamnat ieri Coreea de Sud să ajute Ucraina să lupte împotriva invaziei ruse furnizându-i echipament militar, “de la avioane la tancuri”, în pofda faptului că Ministerul sud-coreean al Apărării a respins anterior un astfel de ajutor. “Coreea de Sud poate ajuta Ucraina. Ea are diverse sisteme de apărare care pot apăra Ucraina de tancuri, nave și rachete rusești. V-am fi recunoscători dacă Coreea de Sud ne-ar ajuta să luptăm împotriva Rusiei. Dacă Ucraina poate primi aceste arme, ele nu doar că vor salva vieți ale oamenilor obișnuiți, dar ar salva Ucraina”, a pledat Zelenski în Parlament.
Ministerul sud-coreean al Apărării a respins o solictare ucraineană a unui sistem de apăare antiaeriană, a anunțat ieri dimineață, înainte de acest discurs, un purtător de cuvânt al ministerului, Boo Seung-chan. Seulul nu poate furniza armamant “letal”, având în vederea propria “situație a securității naționale și poziția cu privire la pregătirea militară”, a precizat el.
Coreea de Sud a furnizat luna trecută Ucrainei un ajutor militar “neletal” în valoare de 800.000 de dolari, constând în căști antiglonț, corturi, pături, așternuturi, mese gata de consumat, kituri de prim ajutor și medicamente.
Zelenski a evocat luni în apelul său ajutorul oferit de comunitatea internațională Coreei de Sud în Războiul Coreei (1950-1953).
„Să vă amintiți de noi”
Armata ucraineană a anunțat ieri că se pregătea de “o ultimă bătălie” în portul devastat Mariupol, un oraș asediat de către armata rusă de peste 40 de zile. “Azi (luni) va fi probabil ultima bătălie, pentru că ni se epuizează munițiile. Unii dintre noi vom muri, alții vom fi luați prizonieri”, a scris într-o postare pe Facebook a 36-a Brigadă a Marinei din cadrul forțelor armate ucrainene. “Suntem pe cale să dispărm lent”, se arată în acest comunicat. “Nu știm ce se va întâmpla, dar vă cerem să vă amintiți de noi cu un cuvânt bun”, le cere brigada ucrainenilor. “Timp de peste o lună, am luptat fără o reaprovizionare cu muniție, fără hrană, fără apă” și “am făcut posibilul și imposibilul”, afirmă brigada, care regretă lipsa de ajutor “de la Comandamentul armatei și de la președintele” Volodimir Zelenski. “Am primit o singură dată 50 de obuze, 20 de mine, rachete antitanc (de tip) NLAW”, deplânge brigada. “Nu ni s-a dat nimic altceva”, a subliniat brigada. “N-au fost decât promisiuni nerespectate”, au denunțat militarii.
Kievul anunță că ofensiva în estul țării va începe “foarte curând”
Armata ucraineană a anunțat ieri că se așteaptă la o ofensivă rusă “foarte curând” în estul Ucrainei, care a devenit ținta prioritară a Kremlinului în urma unei retrageri a trupelor ruse din nordul Ucrainei și din jurul capitalei ucrainene. “Potrivit informațiilor noastre, inamicul aproape și-a terminat pregătirea în vederea unui asalt în est. Atacul va avea loc foarte curând”, a avertizat într-o conferință de presă un purtător de cuvțnt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
Alegeri în Franța: Macron, favorit, dar finala se joacă
sondajele arată că actualul președinte va rămâne la Palatul Elysee, dar scorul din turul doi, unde o va întâlni din nou pe Marine Le Pen, va fi mult mai strâns decât în urmă cu cinci ani
Președintele francez în exercițiu, Emmanuel Macron, ar urma să câștige turul al doilea al prezidențialelor în fața candidatei de extremă dreapta Marine Le Pen, cu un scor cuprins între 54% și 51% contra 46%-49%, potrivit sondajelor efectuate după primul tur. Rezultatul ar fi astfel mult mai strâns decât în urmă cinci ani, când Emmanuel Macron a câștigat cu 66,1% din voturi contra 33,9% pentru Marine Le Pen.
Cei doi s-au calificat duminică în turul al doilea, cu aproximativ 27,8% din voturi pentru președintele în exercițiu și aproximativ 23,1% pentru Marine Le Pen.
În detaliu, aproximativ o treime (35%) dintre alegătorii candidatei de dreapta Valérie Pécresse (Les Républicains, LR) l-ar vota pe Emmanuel Macron și la fel pe Marine Le Pen, restul de 30% optând pentru un vot alb, nul sau abținere, potrivit Ifop.
În perspectiva turului al doilea, reportarea voturilor candidatului stângii radicale Jean-Luc Mélenchon - pe locul al treilea, este, de asemenea, foarte dispersată: 33% pentru Emmanuel Macron, 23% pentru Marine Le Pen și 44% alb, nul sau abținere.
Aproximativ 75% dintre alegătorii candidatului de extremă dreapta Eric Zemmour spun că doresc să voteze pentru candidata Rassemblement National, față de doar 4% pentru președintele în exercițiu.
Partidele tradiționale de stânga și de dreapta, nimicite
Partidele tradiționale de dreapta și de stânga erau deja în agonie de ani de zile în Franța, iar primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurate duminică le-a bătut un nou cui în sicriu, comentează AFP.
Candidata socialistă Anne Hidalgo a obținut un rezultat umilitor, fără precedent, în jur de 2%, iar cea a dreptei (Les Républicains, LR), Valérie Pécresse, o înfrângere istorică cu sub 5% din voturi.
La anunțul rezultatelor, sala pariziană unde avea loc reuniunea socialistă s-a scufundat în tăcere.
Căderea casei socialiste, subminată de diviziunile sale ideologice și de conflictele de egocentrism, s-a accelerat sub mandatul președintelui François Hollande (2012-2017) care a fost nevoit să renunțe la candidatura pentru un al doilea mandat în 2017. Dinamitat de un candidat venit, totuși, din rândurile sale, Emmanuel Macron, Partidul Socialist a înregistrat atunci un eșec istoric în primul tur, candidatul său Benoît Hamon câștigând doar 6,36% din voturi. Primarul Parisului, Anne Hidalgo, 62 de ani, înregistrează acum o înfrângere și mai amară.
Campania ei a fost marcată de propuneri descrise ca nerealiste sau demagogice, precum dublarea salariilor profesorilor, și de tergiversările privind organizarea unor primare cu scopul de a uni stânga.
Pentru politologul și fostul ales de dreapta Dominique Reynié, care situează începutul declinului PS la mijlocul anilor 1980, “stânga nu a reușit niciodată să-și regăsească clasele populare, pentru că, în loc să facă un fel de revoluție, a rămas un partid de aleși și funcționari publici. Nu este ilegitim, dar nu este suficient”, a spus el.
La dreapta, partidul de inspirație gaullistă, Les Républicains, nu și-a revenit niciodată cu adevărat după înfrângerea liderului său și președinte în exercițiu Nicolas Sarkozy, în 2012, și a luptat mult timp să-și găsească un lider. Președintele regiunii Ile-de-France (regiunea Paris), Valérie Pécresse, a creat pentru o vreme iluzia urcând în sondaje după numirea ei în urma unor primare a militanților. Ea ajunge însă în decor, cu un rezultat sub 5% din voturi, un scor fără precedent pentru formațiunea sa.
“Este o dezamăgire personală și colectivă”, a recunoscut Valérie Pécresse care, reamintind “angajamentul ei împotriva extremelor”, a anunțat imediat că va vota pentru Emmanuel Macron în turul doi. Valérie Pécresse nu a reușit să impună un discurs clar între radicalizarea unei părți a LR și afirmarea unei drepte republicane insensibile la ideile de extremă dreaptă.
“Problema de azi cu dreapta este că este sfâșiată între un electorat moderat trecut alături de Macron, care nu se regăsește în deriva lui autoritară, chiar xenofobă, și un electorat îmbătrânit, foarte conservator și tentat de discursul extremei drepte”, a explicat politologul Rémy Lefebvre.
“Se întâmplă pentru dreapta ce s-a întâmplat pentru PS” în 2017, blocat între Macron și liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon. “În prezent, dreapta se află prinsă între Macron și extrema dreaptă”, a subliniat el.
Socialiștii și republicanii deopotrivă vor avea acum privirile îndreptate spre alegerile legislative din iunie, care se anunță ca o ultimă luptă.
“Asistăm la o recompunere a vieții politice franceze cu această nouă bipolaritate între centriști și extrema dreaptă. Și cu partidele tradiționale de guvernământ, PS și Les Républicains, care împreună au mai puțin de 10% din voturi. Acest lucru spune multe despre evoluția politică a Franței”, a declarat politologul Gaspard Estrada.
Valérie Pécresse le cere francezilor să o ajute să-și plătească datoriile din campania electorală
Candidata Partidului Les Républicains Valérie Pécresse, care nu a trecut pragul de 5% în primul tur al alegerile prezidențiale de duminică, nu primește o rambursare a cheltuielilor de campanie.
Valérie Pécresse a anunțat luni, de la cartierul său general, că s-a îndatorat “personal cu cinci milioane de euro” și că le cere franezilor un “ajutor de urgență” pentru a “încheia finanțarea campaniei”.
“Situația financiară a campaniei mele este critică”, a subliniat ea.
Les Républicains nu se așteptau la un scor atât de slab și mizau pe o rambursare de la stat a celor opt milioane de euro cheltuiți, în vederea “închiderii bugetului”.
Valérie Pécresse anunță că partidul “nu poate face față acestor cheltuieli” și că este necesară lansarea unui “apel național la donații”.
Acest apel se adresează “tuturor celor care m-au votat, dar și tuturor celor care au preferat ieri (duminică) să voteze util, iar în fine tuturor francezilor care sunt atașați pluralismului politic și libertății de exprimare”, precizează ea.
“Am nevoie de ajutorul vostru de urgență până la 15 mai”, insistă ea și subliniază că “este vorba despre supraviețuirea Les Républicains și nu numai, este vorba despre supraviețuirea dreptei republicane”.
Experții chinezi, reticenți față de relaxarea restricțiilor anti-COVID: “Omicron nu este o gripă”
Recrudescența focarelor cu varianta Omicron a coronavirusului nu trebuie gestionate “ca focare de gripă”, potrivit șefului grupului de experți care conduce strategia Chinei pentru frânarea răspândirii COVID-19, Liang Wannian.
Potrivit expertului chinez, rata de mortalitate a variantei Omicron este “mai mare decât cea a gripei” și se “se multiplică cu o sută în cazul persoanelor de peste 80 de ani”. “Virusul suferă constant mutații. Nu știm dacă aceste mutații sunt mai dăunătoare pentru sănătate”, asigurat Liang într-un interviu acordat duminică.
Specialistul chinez este de părere că politica “zero COVID” - căreia autoritățile i-au adăugat adjectivul “dinamică” în ideea controlării “rapide” a transmiterii astfel încât focarele să aibă cât mai puține victime posibile - “rămâne cea mai bună opțiune” pentru țară.
Omicron a readus China la punctul de pornire în lupta împotriva noului coronavirus, cu impunerea de restricții asupra deplasărilor, închiderea frontierelor cu exteriorul și plasarea în lockdown a unor orașe întregi, precum metropola Shanghai.
În opinia lui Liang, această politică strictă “obține rezultate mai bune și la costuri mai mici”.
Shanghai a raportat duminică aproape 25.000 de cazuri de COVID-19 cu transmitere locală, în timp ce locuitorii orașului, cel mai populat din China, și-au exprimat nemulțumirile în legătură cu proviziile de alimente și produse de bază, iar îngrijorările au crescut cu privire la extinderea acestei situații și în alte localități ale țării.
Străzile centrului financiar cu 26 de milioane de locuitori, care se află în lockdown, au rămas goale în contextul menținerii politicii de “toleranță zero” la COVID-19, deplasarea fiind permisă doar lucrătorilor din domeniul sanitar, voluntarilor și personalului care livrează mărfuri, sau care au permisiune specială.
Numărul cazurilor noi de infectare din Shanghai este redus față de alte localități din alte țări, însă orașul se luptă cu cel mai grav focar de COVID-19 din China, de la apariția virusului în 2019 la Wuhan.
Putin continuă epurările în serviciul secret FSB
În jur de 150 de ofițeri ai serviciului secret de la Moscova, FSB, au fost concediați sau arestați, susține jurnalistul Christo Grozev de la site-ul de investigații Bellingcat. Printre aceștia se numără și generalul-colonel Serghei Beseda, șef al serviciului extern.
Vladimir Putin, fost agent KGB, a dispus epurări în serviciul secret în rândul celor care au furnizat Moscovei informații eronate în legătură cu realitatea de pe frontul din Ucraina. Informații în legătură cu aceste mișcări au început să apară încă de la începutul lunii martie, când jurnaliștii relatau că președintele rus a „decapitat” departamentul de informații externe al Serviciului Federal de Securitate și i-a pus în arest la domiciliu. “Serghei Beseda, șeful Serviciului, și adjunctul său Bolukh, au fost plasați în arest la domiciliu, potrivit surselor mele din interior”, preciza jurnalistul de investigații Andrei Soldatov.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
