MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ce așteaptă omenirea de la 2022
După încă un an afectat de COVID-19, oamenii așteaptă cu nerăbdare 2022, potrivit unui nou sondaj Ipsos Global Advisor realizat în 33 de țări din toată lumea. Spre deosebire răspunsurile oferite în ultimii doi ani, oamenii par să aibă de această dată o viziune mai optimistă asupra a ceea ce va aduce 2022. Cu toate acestea, persistă sau chiar s-au accentuat preocupările legate de mediu și de creșterea prețurilor. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți (47%) se așteaptă să apară o nouă tulpină mortală a virusului.
Mai mult de jumătate dintre oameni (56%) cred că mai mult de 80% din populația lumii va primi cel puțin o doză de vaccin COVID-19 în 2022. Europenii sunt mai sceptici cu privire la distribuția mai largă a vaccinurilor, unde cifrele scad la 42% în Franța, 38% în Elveția și 33% în Germania.
Majoritatea oamenilor din întreaga lume se așteaptă ca în 2022 să vedem mai multe consecințe ale schimbărilor climatice, 60% spunând că probabil vor fi mai multe fenomene meteorologice extreme în țara lor decât au fost în 2021. Cu multe țări europene afectate de inundații în 2021, nu este de mirare că aceste cifre se ridică la 72% în Olanda, 69% în Marea Britanie și 66% în Belgia. De asemenea, 45% se așteaptă să zboare mai puțin cu avionul decât au făcut-o în 2019.
Optimism privind piețele financiare, pesimism privind inflația
O majoritate clară (75%) se așteaptă ca prețurile din țările lor să crească mai repede decât veniturile. Totuși, doar o treime (35%) dintre respondenții la nivel global consideră că piețele de valori din întreaga lume se vor prăbuși în anul următor. La nivel global, oamenii au așteptări mai mari pentru stabilitatea pieței de valori în 2022 decât în 2021, când 40% au spus că principalele piețe de valori din întreaga lume ar putea să se prăbușească.
Mai mult de doi din trei oameni (71%) anticipează că centrele orașelor din țările lor vor deveni din nou ocupate pe măsură ce oamenii revin la lucru în birouri în mod regulat. Nouă din zece (87%) din China spun că acest lucru este probabil să se întâmple.
La nivel global, aproximativ trei din zece respondenți (28%) spun că este probabil ca oamenii din țara lor să devină mai toleranți unii față de ceilalți. Diferențele sunt însă majore între țări - 60% dintre indieni sunt atât de optimiști, în timp ce doar 9% dintre francezi cred că acest lucru se va întâmpla.
Viața în lumea virtuală și oprirea globală a internetului
Peste jumătate dintre cei consultați (57%) spun că tot mai mulți oameni își vor trăi viața într-o lume virtuală în următorul an. Această cifră crește la aproape opt din zece (77%) în Turcia, dar scade la 43% în Marea Britanie, 36% în Arabia Saudită și doar 18% în Japonia. Patru din zece (38%) respondenți cred că este probabil ca guvernele să introducă reguli stricte pentru marile companii de tehnologie în țara lor și 83% susțin că marile companii de social media au prea multă putere.
Patru din zece respondenți se așteaptă ca un dezastru natural să lovească un oraș important din țara lor. Procentul crește la 63% în SUA și 58% în Turcia. De asemenea, patru din 10 (38%) oameni spun că este probabil ca hackerii unui guvern străin să provoace o oprire globală a internetului în 2022.
Turcii așteaptă sfârșitul lumii, indienii așteaptă extratereștrii
Mai grav, nu sunt puțini cei ce cred într-un Armaghedon în următoarele 12 luni? La nivel global, unul din trei oameni (34%) consideră că armele nucleare vor fi folosite într-un conflict undeva în lume. Această cifră se ridică la peste jumătate (52%) în Turcia. Un procent relativ mare (14%) se așteaptă ca extratereștri să viziteze Pământul în 2022, și, ca în mai toate sondajele precedente, indienii sunt cei mai încrezători că vor întâlni vizitatori din spațiul cosmic.
Per total, trei sferturi din oameni (77%) se așteaptă la un an mai bun în 2022. Cei mai pesimiști sunt japonezii (54%), iar cei mai optimiști, chinezii (94%). De asemenea, 2021 pare să fi fost un an mai bun decât 2020 pentru majoritatea țărilor. Întrebați anul trecut, 90% au spus că 2020 a fost un an prost pentru țara lor. În acest an (2021), procentul a scăzut la 77% la nivel global.
Ca în majoritatea anilor, trei din patru oameni se “laudă” că vor lua niște hotărâri personale de a face anumite lucruri importante pentru ei înșiși sau pentru alții în 2022. Japonia (44%) și Suedia (23%) sunt singurele țări chestionate în care doar o minoritate își propune mari rezoluții pentru noul an. În general, există mai mult optimism cu privire la economia globală. Trei din cinci oameni din întreaga lume sunt de acord că economia globală va fi mai puternică anul viitor, comparativ cu 54% în 2020.
O inteligență artificială devine procuror în China
Cercetători chinezi au dezvoltat primul procuror care folosește o inteligență artificială (AI), testat într-un district din Shanghai, în măsură să identifice opt tipuri de infracțiuni de drept comun, între care frauda, conducere periculoasă, agresiune și obstrucționarea acțiuniiforțelor de ordine, potrivit South China Morning Post.
Această inteligență artificială are la bază un program - Sistemul 206 - folosit deja de către procurori chinezi în evaluarea “periculozității” și “riscului de recidivă” ale infractorilor. Însă această nouă versune merge mult mai departe. Ea este capabilă să identifice și să nu țină cont de date nepertinente ale unui caz, dar mai ales să propună o pedeapsă - de la amendă la închisoare - împotriva infractorilor, “cu o precizie de 97%”, dau asigurări cercetătorii chinezi, într-un articol publicat în “Management Review”.
Această perspectivă îngrijorează anumiți magistrați și avocați. “În pofida acestei precizii anunțate, riscul unei erori este în continuare posibil. Ce se întâmplă dacă AI trimite pe cineva la închisoare din greșeală? Cine își va asuma responsabilitatea? Magistratul, mașina sau cel care a conceput algoritmul?”, se întreabă un procuror, sub protecția anonimatului, în South China Morning Post.
Liderul suprem taliban ordonă trupelor “să nu pedepsească” foștii conducători afgani
Liderul suprem taliban, mollahul Hibatullah Akhundzada, a ordonat trupelor “să nu pedepsească” funcționarii fostului Guvern afgan, în contextul în care mai multe ONG-uri acuză regimul islamic de violențe și execuții sumare, relatează AFP.
“Respectați-mi amnistia și nu pedepsiți angajații precedentului regim din cauza crimelor lor din trecut”, a îndemnat el joi, citat pe Twitter de către un purtător de cuvânt taliban, Mohammad Naeem.
Potrivit lui Naeem, mollahul - care nu a fost văzut în public, fotografiat sau filmat de ani de zile - s-a exprimat miercuri seara în fața unor conducători afgani, la Kandahar (sud), un fief taliban.
Aceste declarații intervin după ce o înregistrare video, larg preluată pe rețele de socializare, surprinde un fost ofițer din armată bătut crunt într-o celulă de către doi combatanți talibani.
“Emiratul islamic”, numele dat de către talibani regimului lor, a anunțat miercuri că unul dintre combatanți urmează să fie sancționat.
La instalarea la putere, la jumătatea lui august, talibanii au decretat o amnistie generală și au dat asigurări că foști militari sau angajați ai fostului Guvern afgan nu sunt amenințați. În pofida acestor promisiuni, ONU și ONG-urile Amnesty International (AI) și Human Rights Watch (HRW) au evocat “acuzații credibile” cu privire la execuții sumare sau dispariții forțate ale peste 100 de foști agenți de poliție și din serviciile de incormații.
Hibatullah Akhundzada a îndemnat autoritățile locale și șefii de triburi, în discursul său, să facă în așa fel încât afganii să nu vrea să plece din țară și ca “onoarea să le fie protejată”. “Afganii nu sunt respectați în celelalate țări, așa că niciun afgan nu trebuie să plece din țară”, a declarat el, în contextul în care servciul de pașapoarte este luat cu asalt în rarele momente în care este deschis.
Europa a depășit pragul de 100 de milioane de cazuri de coronavirus
Europa a depășit pragul de 100 de milioane de cazuri de infectare cu Covid-19, ceea ce reprezintă mai mult de o treime din totalul contaminărilor de pe planetă, din decembrie 2019 până acum, relatează AFP. Peste 4,9 milioane de contaminări s-au înregistrat în ultimele șapate zile, cu 59 la sută mai mult față de săptămâna trecedentă. Primele zece țări cu incidența cea mai mare din lume sunt europene, în top 3 fiind Danemarca (2.045), Cipru (1.969) și Irlanda (1.964). În total, în Europa s-au înregistrat până acum 100.074.753 de infectări cu covid-19. Accelerarea numărului contaminărilor nu este însoțită și de o creștere a numărului deceselor. În ultimele șapte zile în Europa s-au înregistrat în medie 3.413 decese zilnic, cu 7 la sută mai puține decât săptămâna precedentă.
Populația europeană este vaccinată într-o proporție ușor mai mare decât media mondială. 65 la sută dintre europeni au făcut cel puțin o doză de vaccin, iar dintre ei 61 la sută sunt vaccinați cu schemă completă.
Papa Francisc: Violența împotriva femeilor este o insultă față de Dumnezeu
Papa Francisc a folosit mesajul său de Anul Nou, sâmbătă, pentru a transmite un mesaj ca să se pună capăt violenței împotriva femeilor, el spunând că aceasta este o insultă față de Dumnezeu, relatează Reuters.
“Și din moment ce mamele dau viață și femeile țin unită lumea, să facem cu toții eforturi mai mari pentru promovarea mamelor și protejarea femeilor. Există prea multă violență împotriva femeilor! Destul! Să rănești o femeie înseamnă să îl insulți pe Dumnezeu, care de la o femeie a preluat umanitatea noastră”, a spus Suveranul Pontif. Luna trecută, în timpul unei emisiuni televizate, Papa Francisc i-a spus unei femei care a fost bătută de fostul ei soț că bărbații care comit violențe împotriva femeilor se implică în ceva ce este “aproape satanic”.
Austria: Noua lege care permite sinuciderea asistată a intrat în vigoare
Noua lege care permite sinuciderea asistată a intrat în vigoare în Austria, sâmbătă. Conform legii, persoanele cu vârsta de peste 18 ani care suferă de boli terminale sau au afecțiuni permanente și debilitante pot opta pentru a fi ajutate să-și pună capăt zilelor, notează bbc.com. Parlamentul a aprobat legea în decembrie, după o decizie a Curții Constituționale cu privire la această problemă. Fiecare caz care va face obiectul legii va fi evaluat de doi doctori, dintre care unul trebuie să fie expert în medicină paliativă.
Ei stabilesc dacă pacientul este capabil să ia această decizie în mod independent. În plus, un termen de 12 săptămâni este necesar să treacă înaintea acordării accesului la sinuciderea asistată, pentru a asigura faptul că cererea nu este motivată de o criză temporară. Acest termen se reduce la două săptămâni în cazul pacienților “în fază terminală” a unei boli. Oficiali spun că guvernul a alocat fonduri pentru îngrijirile paliative astfel încât să se asigure că nimeni nu alege să moară când există alte opțiuni.
