MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Țările UE au aruncat vaccinuri COVID de 4 miliarde de euro
Între timp, statele sunt obligate să cumpere noi doze
Cel puțin 215 milioane de doze de vaccinuri COVID-19 achiziționate de țările UE în perioada de vârf a pandemiei au fost aruncate, costul lor fiind estimat la 4 miliarde de euro, arată o analiză realizată de Politico pe baza datelor culese inegal, pentru că unele țări au refuzat să le facă publice. Calculele bazate pe datele disponibile arată că țările UE au aruncat în medie 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populației lor. Clasamentul este deschis de Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania, care a aruncat și cel mai mare volum brut de fiole, scrie Politico.
Analiza arată că peste 200 de milioane de vaccinuri nedorite au fost aruncate la gunoi, dar acest volum este aproape sigur o subestimare. Calculele Politico se bazează pe cifrele din 19 țări europene - 15 țări, între care România, au furnizat cifre direct, iar în cazul a patru, volumele au fost raportate de presa locală. Unele cifre datează chiar din această lună, dar cele mai vechi datează din decembrie 2022, arată Politico. Estonia și Germania deschid topul țărilor care au aruncat cele mai multe doze de vaccin anti-COVID
De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva coronavirusului, la sfârșitul anului 2020, țările UE au primit în mod colectiv 1,5 miliarde de doze (mai mult de trei pentru fiecare persoană din Europa). Multe dintre acestea zac acum în depozitele de deșeuri de pe continent.
Calculele bazate pe datele disponibile arată că țările UE au aruncat, în medie, 0,7 vaccinuri pentru fiecare membru al populației lor. În fruntea clasamentului se află Estonia, care a aruncat la gunoi mai mult de o doză (1,10) pe cap de locuitor, urmată îndeaproape de Germania (0,98), care a aruncat și cel mai mare volum brut de fiole.
În acest clasament, România este sub media europeană, pe locul al 13-lea, cu 0,51 de doze de vaccin aruncate raportat la cap de locuitor, iar ultimul loc (din cele 19 posibile) este ocupat de Irlanda, cu 0,16 doze. Dacă această rată medie de risipă ar fi proiectată în restul UE, aceasta ar însemna peste 312 milioane de vaccinuri distruse, notează Politico.
Numărul de vaccinuri irosite tinde să corespundă cu mărimea țărilor, ca cifre absolute Germania având 83 de milioane de doze aruncate, iar Luxemburg puțin sub jumătate de milion. În clasamentul întocmit după acest criteriu, România este pe locul al cincilea, cu 9.777.126 de doze aruncate, dar Polonia și Franța, de exemplu, țări mai mari decât România, au refuzat să comunice datele.
Nu este ușor de descoperit câte vaccinuri au fost aruncate. Unele guverne, inclusiv Franța, a doua cea mai populată țară din UE, sunt reticente în a dezvălui amploarea risipei. Iar pe măsură ce trece timpul, cifrele pe care le-am primit sunt învechite, numărul real de vaccinuri aruncate fiind probabil mult mai mare, menționează Politico. Germania, de exemplu, a furnizat cifrele sale privind vaccinurile sale aruncate în iunie - la momentul respectiv, avea alte 120 de milioane de vaccinuri care stăteau în depozit. De asemenea, producătorii de vaccinuri au introdus de atunci versiuni mai noi, adaptate la cele mai recente variante de coronavirus, ceea ce face ca vaccinurile mai vechi să fie depășite și să aibă mai multe șanse de a fi aruncate, explică publicația de la Bruxelles.
Cât reprezintă contravaloarea vaccinurilor aruncate
Politico estimează valoarea celor 215 milioane de vaccinuri irosite la peste 4 miliarde de euro, pe baza prețurilor vaccinurilor raportate în mass-media (acestea nu au fost făcute publice). Pentru țările care au raportat doar numărul total de vaccinuri distruse, fără a le defalca pe tipuri de vaccinuri, Politico a folosit un preț mediu ponderat de 19,39 euro, calculat pe baza datelor furnizate de țările care au oferit o defalcare. Din nou, această cifră este aproape sigur un minim. Dar chiar și 4 miliarde de euro reprezintă o sumă considerabilă, egală cu un proiect mare de infrastructură sau cu cheltuielile anuale de sănătate ale Croației, notează Politico.
Multe dintre vaccinurile în cauză au fost achiziționate în perioada de apogeu a pandemiei, în 2021, când UE, SUA și Regatul Unit se străduiau să asigure un număr limitat de doze. În acea perioadă de frenezie, UE a încheiat cel mai mare contract de achiziționare a 1,1 miliarde de doze de la Pfizer și BioNTech, remintește publicația. Este ușor să uităm cât de nesigure erau lucrurile în 2021, iar acordul UE a fost lăudat la vremea respectivă. Dar atât mărimea, cât și momentul acordului s-au dovedit a fi problematice. Țările au fost blocate în cumpărarea de doze chiar și atunci când pandemia s-a diminuat, în timp ce eforturile de a dona injecțiile în exces țărilor terțe au fost zădărnicite de scăderea cererii și de problemele logistice, punctează Politico.
Consecințe, inclusiv în România
Repercusiunile sunt mai mult decât financiare. Întrebările legate de modul în care a fost negociat marele contract cu Pfizer o urmăresc pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, încă de când The New York Times a relatat că șefa UE a avut un schimb de mesaje cu directorul general al Pfizer în perioada premergătoare încheierii contractului.
Contractul a fost deja renegociat de către Comisia Europeană sub presiunea țărilor UE care suferă din cauza excesului de vaccinuri. Atât Polonia, cât și Ungaria au încetat să mai accepte vaccinuri și sunt date în judecată de Pfizer pentru neplata acestora. În România, procurorii au cerut să se ridice imunitatea fostului prim-ministru și a doi foști miniștri ai Sănătății, susținând că achizițiile excesive de vaccinuri au cauzat statului daune de peste 1 miliard de euro, arată Politico.
Într-un clasament întocmit de publicație (pe baza datelor de la ECDC disponibile până la 5 octombrie) cu numărul de vaccinuri pe care țările le-au raportat ca fiind irosite, în comparație cu numărul de vaccinuri care le-au fost distribuite, România figurează pe locul al treilea, fiind devansată de Lituania și Slovacia, în timp ce ultimul loc este ocupat de Irlanda. Iar între timp, vaccinurile vor continua să vină, contractul revizuit cu Pfizer obligând țările europene să cumpere vaccinuri cel puțin până în 2027, adaugă publicația.
Un fost ofițer Wagner va depune mărturie în fața Curții Penale Internaționale
Igor Salikov, un fost ofițer din grupul Wagner, va da o declarație în fața Curții Penale Internaționale de la Haga cu privire la "atrocitățile comise împotriva civililor în Ucraina", ceea ce constituie o premieră majoră.
Bărbatul în vârstă de 60 de ani, care se află deja în Olanda, a explicat într-un interviu la televiziune că a lucrat ca militar timp de 25 de ani. A început în armata oficială rusă, înainte de a se alătura grupului Wagner. În special, el a activat în Ucraina de la anexarea Crimeei, în 2014. "I-am sprijinit pe așa-numiții separatiști de acolo și am fost martor la o campanie de propagandă bine gândită", a declarat el. "Am asistat la atrocități comise împotriva civililor", a mărturisit Igor Salikov. "Și știu de unde vin ordinele. Aceste atrocități includ, de exemplu, răpirea copiilor și ducerea lor în Belarus. Alte crime au vizat prizonierii de război. Potrivit fostului ofițer, aceștia au fost maltratați și executați. De atunci, el "și-a pierdut încrederea în cauza rusă".
Salikov urma să fie judecat de Curtea Marțială din Rusia, după ce a refuzat să execute ucraineni anul trecut. El a depus deja o declarație scrisă la Haga. În ea, a explicat că ordinele au venit fie de la Ministerul Apărării de la Moscova, fie direct de la cabinetul lui Vladimir Putin. El vorbește și despre Crimeea: "Am participat fără să știm la o lovitură de stat în Ucraina, condusă de Rusia. Am crezut că în Ucraina a avut loc o renaștere naționalistă cu aspect fascist. Mormintele bunicilor noștri ar fi fost vandalizate cu svastici. Dar, după doi ani acolo, mi-am dat seama că nimic din toate acestea nu era adevărat", mărturisește rusul.
Acum Salikov vrea să facă și o depoziție verbală despre ceea ce a văzut în Ucraina. El speră că mărturia sa va oferi Curții Penale Internaționale cea mai bună înțelegere posibilă a modului în care funcționează lanțul de comandă rusesc.
În ceea ce privește riscul pe care și-l asumă prin mărturie, Igor Salikov este conștient că își pune viața în pericol. "Dar este ceea ce am făcut toată viața mea", a spus bărbatul care a fugit din Rusia.
Explozie la un depozit de carburant în Guineea: Cel puțin 14 morți
Bilanțul incendiului care a avut loc luni în centrul Conakry, capitala Guineei, după explozia principalului depozit de carburant din această țară, a urcat la cel puțin 14 morți și 190 de răniți. Incendiul a izbucnit în noaptea de duminică spre luni, în jurul miezului nopții, în principalul depozit de hidrocarburi al societății publice de petrol din Guineea, în Kaloum, cartierul administrativ și de afaceri din Conakry.
Numărul de decese a urcat la 14 persoane, de cetățenie guineeană și străină. De asemenea, 190 de răniți au fost preluați de echipele de salvare și de spitalele din Conakry, dintre care 113 s-au întors apoi în familiile lor.
Pompierii au luptat toată noaptea și o bună parte din zi pentru a stinge flăcările și incendiul a putut fi controlat luni după-amiaza, potrivit guvernului. Guvernul Guineei a anunțat închiderea școlilor și le-a cerut angajaților din sectorul public și privat să rămână acasă, în regiunea mare Conakry, ce include capitala și împrejurimil
Vaticanul autorizează binecuvântările pentru cuplurile de același sex în anumite condiții
Vaticanul a anunțat luni, într-o hotărâre istorică aprobată de Papa Francisc, că preoții romano-catolici pot oficia binecuvântări ale cuplurilor de același sex, atât timp cât aceste binecuvântări nu fac parte dintre ritualurile sau liturghiile obișnuite ale Bisericii. Un document publicat de Biroul doctrinal de la Vatican precizează că astfel de binecuvântări nu ar legitima situațiile neregulate, ci ar fi un semn că Dumnezeu îi iubește pe toți.
Conform noului document, preoții catolici ar trebui să decidă de la caz la caz și "nu ar trebui să împiedice sau să interzică apropierea Bisericii de oameni în orice situație în care aceștia ar putea căuta ajutorul lui Dumnezeu printr-o simplă binecuvântare".
Papa Francisc a dat de înțeles în luna octombrie că se pregătea o schimbare oficială, ca răspuns la întrebările adresate de cinci cardinali conservatori la începutul unui sinod al episcopilor de la Vatican.
În timp ce răspunsul din octombrie a fost mai nuanțat, documentul de luni, redactat pe opt pagini și intitulat "Despre semnificația pastorală a binecuvântării", a explicat situații specifice. O secțiune de 11 pagini a fost numită "Binecuvântarea cuplurilor aflate în situații neregulate și a cuplurilor de același sex".
Biserica Catolică consideră că atracția față de persoanele de același sex nu reprezintă un păcat, dar actele homosexuale sunt un păcat. De la alegerea sa, în 2013, papa Francisc a încercat să facă Biserica Catolică, ce are 1,3 miliarde de credincioși, să devină mai primitoare față de persoanele LGBT, dar fără a schimba doctrina morală privind activitățile homosexuale.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
