MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Moldova, printre „țările anului 2023”
Ucraina, dar și Republica Moldova au fost luate din nou în calcul de revista The Economist pentru a fi desemnate "țara anului 2023" într-un an marcat de războaie și derive autoritariste, însă în cele din urmă, alegerea jurnaliștilor s-a oprit asupra unei țări care a dovedit că se pot câștiga alegeri și fără demersuri populiste, ba chiar cu reforme economice dure și sensibile.
„Istoricii nu vor privi înapoi la 2023 ca la un an fericit pentru omenire. Au izbucnit războaie, au fost instaurate regimuri autocratice, iar în multe țări oamenii puternici au încălcat legile și au îngrădit libertățile. Acesta este fundalul sumbru al premiului nostru anual "țara anului". Dacă premiul nostru ar fi fost pentru rezistența oamenilor obișnuiți în fața ororii, ar fi existat o mulțime de candidați, de la palestinienii și israelienii în conflictul lor acerb până la sudanezii care fug în timp ce țara lor face implozie. Cu toate acestea, de când am început să desemnăm țara anului, în 2013, am căutat să recunoaștem ceva diferit: locul care s-a îmbunătățit cel mai mult”, explică The Economist.
„Căutarea unui punct luminos într-o lume sumbră i-a determinat pe unii dintre membrii personalului nostru să dispere și să propună Barbie Land, utopia roz fictivă a unui blockbuster de la Hollywood”, notează publicația, cu umor. „Dar, în viața reală, există două seturi de țări care merită să fie recunoscute în 2023”, arată The Economist.
Moldova și Ucraina au rezistat intimidărilor
Prima categorie se referă la „locuri care au rezistat intimidărilor din partea vecinilor autocrați” și aici publicația include Ucraina - țara premiată anul trecut - și Moldova, care fusese desemnată „țara anului” în 2021. „Nu se poate spune că viața în Ucraina s-a îmbunătățit, dar țara și-a continuat cu curaj lupta sa împotriva mașinăriei de război a lui Vladimir Putin, în ciuda unei ezitări din partea susținătorilor săi occidentali. Moldova a rezistat intimidării rusești. Finlanda s-a alăturat alianței NATO și Suedia o va urma în curând. În Asia, o serie de țări și-au păstrat cumpătul în fața agresiunii chineze, adesea în colaborare cu America. Filipine și-a apărat granițele maritime și legea mării împotriva unor nave chinezești mult mai mari. În august, Japonia și Coreea de Sud au lăsat deoparte nemulțumirile lor istorice pentru a-și aprofunda cooperarea. Statul insular Tuvalu, cu o populație de 11.000 de locuitori, tocmai a semnat un tratat cu Australia care îi asigură populația împotriva schimbărilor climatice și include o garanție de securitate pentru a preveni căderea sub controlul Chinei” - menționează The Economist.
Țări care și-au apărat democrația acasă
Cel de-al doilea grup de țări luat în calcul sunt cele care au apărat democrația sau valorile liberale la ele acasă, iar aici The Economist menționează „Liberia, o țară fragilă și marcată de război, care a reușit un transfer pașnic de putere. La fel a făcut și Timorul de Est, care și-a menținut reputația de a respecta drepturile omului și o presă liberă. În unele țări de dimensiuni medii, cum ar fi Thailanda și Turcia, speranța a pâlpâit în timp ce opoziția a făcut presiuni puternice pentru a alunga regimurile autocratice, dar aceste regimuri au rezistat în urma unor alegeri înclinate în favoarea lor”.
De asemenea, scrie The Economist, trei țări se remarcă prin faptul că s-au întors la moderație după ce au încercat latura extremistă. Brazilia a învestit un președinte de centru-stânga, Luiz Inácio Lula da Silva, după patru ani de populism mincinos sub conducerea lui Jair Bolsonaro, care a răspândit teorii ale conspirației ce au provocat diviziuni, a răsfățat polițiștii care apasă ușor pe trăgaci, a sprijinit fermierii care torpilează pădurile tropicale, a refuzat să accepte înfrângerea electorală și și-a încurajat adepții să încerce o insurecție. „Totuși, recordul impresionant al Braziliei a fost umbrit de obiceiul lui Lula de a se apropia de Putin și de despotul Venezuelei, Nicolás Maduro. Ca urmare, Brazilia a ratat premiul”, notează The Economist.
Un candidat puternic pentru anul viitor
Și Polonia a avut un an 2023 remarcabil, arată publicația. „Economia sa a rezistat șocului războiului din vecinătate; a continuat să găzduiască aproape 1 milion de refugiați ucraineni; iar pentru a descuraja Rusia, și-a majorat cheltuielile pentru apărare la peste 3% din PIB, oferind colegilor săi zgârciți din NATO un exemplu de urmat. Cea mai mare problemă a țării a fost dominația partidului populist-naționalist Lege și Justiție (PiS), care a condus guvernul în ultimii opt ani, erodând independența instanțelor, umplând mass-media de stat cu lachei și alimentând capitalismul de cumetrie. În octombrie, alegătorii au renunțat la PiS în favoarea unei serii de partide de opoziție. Este încă devreme pentru noul guvern de coaliție, condus de Donald Tusk, un centrist veteran, dar dacă acesta va reuși să repare daunele provocate de PiS instituțiilor democratice, Polonia va fi un candidat puternic pentru premiul nostru de anul viitor”, promite The Economist.
Și câștigătorul este...
În final, publicația dezvăluie și argumentează câștigătorul premiului „țara anului” în 2023: Grecia. În urmă cu zece ani, era paralizată de o criză a datoriilor și ridiculizată pe Wall Street. Veniturile scăzuseră, contractul social se rupea, iar partidele extremiste de stânga și de dreapta făceau ravagii. Guvernul a devenit atât de disperat, încât s-a apropiat de China și, mai târziu, a vândut principalul său port, Pireu, unei firme chineze. Astăzi, Grecia este departe de a fi perfectă. Un accident feroviar din februarie a scos la iveală corupția și infrastructura de proastă calitate; un scandal privind interceptările telefonice și maltratarea migranților au sugerat că libertățile civile pot fi îmbunătățite, reamintește The Economist. „Dar, după ani de restructurare dureroasă, Grecia a ajuns în fruntea clasamentului nostru anual al economiilor din lumea bogată în 2023. Guvernul său de centru-dreapta a fost reales în iunie. Politica sa externă este pro-americană, pro-UE și prudentă față de Rusia. Grecia arată că, din pragul colapsului, este posibil să se adopte reforme economice dure și sensibile, să se reconstruiască contractul social, să se dea dovadă de patriotism reținut - și totuși să se câștige alegerile”, arată The Economist. „În condițiile în care jumătate din lume urmează să voteze în 2024, democrații de pretutindeni ar trebui să fie atenți”, conchide prestigioasa revistă economică.
Trump jură că nu a citit niciodată "Mein Kampf" al lui Hitler
Extrem de criticat pentru că a afirmat că migranții "otrăvesc sângele" Statelor Unite, Donald Trump a respins orice comparație cu Adolf Hitler, asigurând că "nu a citit niciodată Mein Kampf". "Este adevărat că ei distrug sângele țării noastre, asta fac și ne distrug țara", a declarat fostul președinte, care candidează pentru realegerea sa în 2024, la un eveniment de campanie în Iowa, marți seară.
Donald Trump făcuse deja declarații similare despre migranți la sfârșitul săptămânii trecute, provocând reacții de indignare, unii considerându-le o aluzie la comentariile lui Adolf Hitler din cartea antisemită "Mein Kampf".
"Nu le place când spun asta", a comentat miliardarul în fața susținătorilor săi. "Ei spun "Oh, Hitler a spus asta", dar într-un mod foarte diferit", s-a apărat el.
Și a respins: "Nu am citit niciodată Mein Kampf". Cu toate acestea, un cont afiliat echipei de campanie a lui Joe Biden a publicat miercuri după-amiază un montaj care compară trei citate ale lui Donald Trump cu cele ale dictatorului nazist. "Nu este o coincidență", a opinat tabăra lui Biden.
Retorica din ce în ce mai violentă a lui Donald Trump, care se află cu mult în față în sondajele pentru alegerile primare republicane, îi pune pe liderii partidului său într-o situație extrem de incomodă.
Începând cu liderul republican al Senatului, Mitch McConnell, care a denunțat public marți declarațiile fostului președinte. La jumătatea lunii noiembrie, Donald Trump îi comparase și el pe adversarii săi politici cu "paraziți". Echipa de campanie a lui Joe Biden l-a acuzat pe acesta că "imită limbajul autocratic al lui Adolf Hitler și Benito Mussolini".
În timpul primei sale campanii pentru președinție, în 2015, Donald Trump șocase deja cu comentariile sale despre migranții ilegali ca fiind "violatori".
La acea vreme, el a promis să construiască un zid uriaș de-a lungul celor 3.000 de kilometri de frontieră care separă Mexicul de Statele Unite pentru a împiedica migranții să intre pe teritoriul american. Un proiect care nu s-a concretizat niciodată.
Xi Jinping i-a spus lui Joe Biden că intenționează să ocupe Taiwanul
Președintele chinez Xi Jinping i-a spus direct omologului său american Joe Biden în timpul întâlnirii lor recente din San Francisco că Taiwanul va fi „reunificat” cu China, dar că încă nu a sosit momentul potrivit, anunță televiziunea NBC News, citând trei surse separate familiare cu discuția.
Potrivit surselor NBC News, foști și actuali oficiali din administrația Statelor Unite, Xi i-a spus lui Biden într-o întâlnire de grup la care au participat peste 10 membri ai delegațiilor chineze și americane că Beijingul preferă să ocupe Taiwanul pașnic și să evite folosirea forței.
Sursele citate afirmă de asemenea că Xi a adus în discuție inclusiv prognozele publice făcute de lideri militari americani care estimau că China intenționează să ocupe Taiwanul până în 2025 sau 2027. Președintele chinez i-a spus însă lui Biden că aceste estimări sunt greșite deoarece el nu a stabilit deocamdată niciun calendar pentru „reunificare”.
NBC News notează de asemenea că delegația chineză a cerut înainte de întâlnire ca Biden să facă un comentariu public după întrevederea cu omologul său chinez în ceea ce privește susținerea sa pentru obiectivul Chinei de reunificare pe cale pașnică a Taiwanului și că nu susține independența țării insulare. Casa Albă a refuzat cererea respectivă.
Biden și Xi s-au întâlnit la jumătatea lunii noiembrie la San Francisco în contextul unei tentative mai largi de dezescaladare a tensiunilor dintre Washington și Beijing, care au crescut constant în ultimii ani pe fondul mai multor dosare, de la războiul comercial declanșat de fostul președinte Donald Trump, la reprimarea uigurilor din regiunea Xianjing și, cel mai recent, sprijinul tacit acordat de regimul chinez invaziei ruse din Ucraina.
Pentru Xi aceasta a fost prima vizită în Statele Unite după 2017.
Un fost pușcaș marin, încarcerat în Rusia, se simte abandonat de SUA
Fostul pușcaș marin american Paul Whelan, care a fost condamnat pentru spionaj în Rusia, a declarat că se simte abandonat de Statele Unite, care nu au venit cu propuneri suficient de acceptabile pentru ca rușii să accepte un schimb de deținuți.
Paul Whelan, care neagă acuzațiile, a fost arestat de Serviciul Federal de Securitate (FSB) într-o cameră din hotelul Metropol din Moscova la 28 decembrie 2018. Anchetatorii au declarat că a fost prins în flagrant delict cu un stick USB care conținea informații sensibile.
Statele Unite, la rândul lor, au negat în repetate rânduri că Whelan este spion și au cerut în mod repetat eliberarea sa, propunând mai multe soluții de înțelegere pentru a-l aduce pe Whelan acasă. Washingtonul l-a declarat "deținut pe nedrept", statut care permite un schimb de deținuți.
Whelan a declarat pentru BBC că se simte "abandonat" de Statele Unite și a spus că un schimb anterior, care l-a lăsat în Rusia - dar a permis, în urmă cu un an, eliberarea baschetbalistei Brittney Griner - a fost o "trădare gravă". "Știu că Statele Unite au tot felul de propuneri, dar nu este ceea ce vor rușii. Așa că tot încearcă, una-alta, ca și cum ar arunca spaghete pe pereți ca să vadă ce se lipește", a declarat acesta. "Problema este că viața mea se scurge în timp ce ei fac asta. Au trecut cinci ani", a adăugat Whelan.
Statele Unite le-au spus în repetate rânduri cetățenilor să părăsească imediat Rusia și avertizează că cei care rămân riscă serios să fie arestați arbitrar sau hărțuiți de agențiile rusești de aplicare a legii. În decembrie anul trecut, vedeta americană de baschet Brittney Griner a fost eliberată dintr-o colonie penală rusă în cadrul unui schimb de deținuți cu Rusia prin care l-au eliberat, la rândul lor, pe traficanul de arme rus Viktor Bout. Whelan nu a fost eliberat în cadrul acelui schimb, deși americanii așa doreau, dar rușii nu au fost de acord.
Președintele Vladimir Putin, când a fost întrebat luna aceasta despre un posibil schimb de deținuți pentru a fi puși în libertate reporterul de la Wall Street Journal Evan Gershkovich și Paul Whelan, a declarat că speră că se va ajunge la un acord, dar că SUA trebuie să asculte condițiile Rusiei.
O activistă rusă anti-război candidează împotriva lui Putin
Fosta jurnalistă de televiziune Ekaterina Dunțova și-a depus miercuri candidatura pentru alegerile prezidențiale din Rusia, din martie anul viitor, pe care aproape sigur Vladimir Putin o să le câștige cu o majoritate covârșitoare.
În vârstă de 40 de ani, Ekaterina Dunțova a cerut luna trecută, într-un interviu acordat Reuters, încetarea conflictului din Ucraina și eliberarea deținuților politici, inclusiv a liderului opoziției Aleksei Navalnîi.
Ea a prezentat oficialilor de la Comisia Electorală Centrală documentele necesare pentru a se înscrie în mod oficial în alegerile în care victoria lui Putin este anticipată atât de susținători, cât și de opozanți. Dunțova se confruntă acum cu un obstacol major, acela de a obține 300.000 de semnături de susținere a candidaturii sale, de pe întreg teritoriul Rusiei, până la 31 ianuarie.
Întrebată dacă ea crede că autoritățile îi vor permite de fapt să candideze, Dunțova a replicat: "De ce vorbim despre permisiune, dacă acesta este dreptul meu conform legii și am această posibilitate și am calitățile necesare pentru a mă prezenta?". "Noi doar ne deplasăm conform formulei prevăzute de legea federală și pentru asta nu avem nevoie de permisiunea nimănui", a adăugat ea.
Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, se află la putere - ca președinte sau ca prim-ministru - din 1999 și candidează pentru a cincea oară pentru un nou mandat de șase ani. În condițiile în care Navalnîi ispășește condamnări la închisoare care totalizează peste 30 de ani, iar alți critici importanți ai Kremlinului se află fie în spatele gratiilor, fie în afara țării din cauza riscului de arestare, nu există nicio figură consacrată din opoziție care să-l provoace.
Susținătorii lui Navalnîi spun că alegerile sunt o farsă, iar Kremlinul, prin intermediul Comisiei Electorale, controlează cine poate candida și poate manipula cu ușurință votul, dacă este nevoie, cu ajutorul unui sistem electronic de vot opac. Kremlinul spune că Putin va câștiga deoarece se bucură de un sprijin public covârșitor, cu o popularitate de 80% în sondajele de opinie.
Putin a anunțat la începutul acestei luni că va candida ca independent, având susținerea partidului Rusia Unită, dar niciun alt candidat nu și-a depus oficial candidatura până în prezent. Cei susținuți de un partid politic au nevoie doar de 100.000 de semnături.
Ucraina își cheamă bărbații din străinătate să se alăture războiului
În căutarea de soldați suplimentari, ministrul ucrainean al Apărării Rustem Umerov dorește să îi cheme acasă anul viitor pe bărbații ucraineni care locuiesc în străinătate.
Bărbaților ucraineni cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani din Germania și altele țări, care sunt apți pentru serviciul militar, urmează să le fie solicitat să se prezinte la centrele de recrutare ale forțelor armate, a spus Umerov în comentarii publicat miercuri seara în mass-media germane, inclusiv în Bild, Welt TV și Politico.
Ministrul ucrainean a spus că adresează "o invitație" și a ținut să fie clar că nu vor exista sancțiuni dacă cineva nu va da curs cererii. "Încă discutăm despre ce ar trebui să se întâmple dacă nu vin în mod voluntar", a adăugat el.
Armata ucraineană ar dori să mobilizeze încă 450.000 până la 500.000 de soldați pentru a putea face față invaziei ruse. Cu toate acestea, condițiile-cadru financiare și politice încă nu au fost clarificate, iar președintele Volodimir Zelenski consideră că mobilizarea este o "chestiune sensibilă".
În pofida interdicției, mulți bărbați ucraineni au plecat în străinătate pentru a evita să fie mobilizați pentru a lupta pe front.
Un penitenciar din Brazilia este păzit de “agenți gâște”
Un cârd de gâște, care și-au depășit prin eficiență predecesorii canini, patrulează în jurul unui penitenciar din statul Santa Catarina, situat în sudul Braziliei, cu misiunea de a se asigura că deținuții nu evadează.
Între pauzele petrecute în iazul de pe domeniu, păsările, supranumite "agenți gâște", patrulează pe un spațiu verde situat între gardul interior al închisorii și zidul exterior principal.
Personalul penitenciarului susține că vigilența gâștelor le face să fie niște "animale de pază" excelente, mai eficiente decât câinii.
"Avem supraveghere electronică, supraveghere în persoană... și, în cele din urmă, supraveghere cu gâște, care au înlocuit câinii", a declarat directorul penitenciarului, Marcos Roberto de Souza.
Gâscanul Piu-Piu conduce micul cârd, în fruntea păsărilor care asigură supravegherea zonei. Când ofițerii îl strigă pe nume, el scoate un sunet distinctiv.
Souza a declarat că îngrijirea cârdului de gâște este mai accesibilă comparativ cu cea a câinilor, precizând că zona liniștită în care este situat penitenciarul face ca această opțiune să fie viabilă pentru instituția pe care o conduce.
"În cursul nopții este foarte liniște. Chiar și în timpul zilei, după cum puteți observa locul este foarte liniștit, iar noaptea cu atât mai mult. Spațiul favorizează acest tip de securitate, cu gâște", a spus directorul penitenciarului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
