MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Britanicii, îndemnați să se pregătească de un război masiv cu Rusia
Șeful Statului Major al armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a comparat situația actuală din Ucraina cu marile crize geopolitice din anii 1914 și 1937 și spune că e nevoie ca britanicii și europenii să se pregătească de un posibil război masiv cu Rusia, în condițiile în care regimul de la Kremlin devine tot mai agresiv, relatează Euronews.
Șeful militar al armatei britanice i-a avertizat pe cetățenii Regatului să fie pregătiți de un război la nivelul celor două mari conflicte din secolul XX. Generalul Patrick Sanders a făcut declarațiile la Expoziția Internațională de Vehicule Blindate de la Londra. El a mai spus că invazia rusească a Ucrainei este un semnal al lucrurilor care vor veni, avertizând că lecțiile războaielor trecute trebuie învățate înainte să fie prea târziu.
„Predecesorii noștri au eșuat în a înțelege implicațiile așa-zisei Crize din Iulie, din 1914 (n. red. – premergătoare Primului Război Mondial), și s-au împiedicat până au căzut într-unul dintre cele mai groaznice războaie. Nu ne permitem să facem aceeași greșeală și astăzi. Ucraina chiar contează”, a spus el. Generalul britanic a mai insistat și că scara potențială a acestui posibil conflcit cu Rusia nu trebuie subestimată. „Acest război nu este doar despre pământul negru din Donbas, sau doar despre reînființarea Imperiului Rus – este despre învingerea sistemului nostru (democratic – n. red.) și a modului nostru de viață politic, psihologic și simbolic. Felul în care răspundem, noi fiind o generație ante-belică, va avea implicații mari pentru istorie. Curajul ucrainenilor ne-a mai cumpărat niște timp, pentru moment”, a continuat generalul.
O armată a cetățenilor
Deși a vorbit despre o dublare a armatei britanice, Sanders spune că este nevoie ca inclusiv cetățenii de rând să fie pregătiți, nu pentru mobilizare militară, ci pentru un anume nivel de mobilizare civică nemaivăzut în Europa de după 1945. Generalul britanic spune că este nevoie de organizarea unor așa-zise „armate a cetățenilor”, care să fie pregătite de un război masiv cu Rusia și care să urmeze armata profesionistă în cazul conflictului. Ca răspuns la discursul său, guvernul britanic a făcut precizarea că nu se ia în calcul sub nicio formă mobilizarea. Purtătorul de cuvânt al premierului Sunak, Max Blain, a declarat că „guvernul nu are nicio intenție de a da vreun ordin de încorporare”. „Armata britanică are o veche tradiție ca forță profesionistă. Nu există niciun plan de schimbare a acestei stări de fapt”, a spus el.
Avertismentele generalului britanic vin în urma mai multor altora similare de la oficiali de țări NATO importante, în principal din Europa. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat că NATO trebuie să se pregătească pentru posibilul moment în care Rusia va ataca NATO, în următorii 5-8 ani. De asemenea, șeful apărării germane face demersuri pentru o reconfigurare serioasă a armatei germane. Documente făcute publice de ziarul german Bild arată că guvernul de la Berlin are planuri de contingență serioase legate de o posibilă invazie rusească a Europei, începând cu statele baltice. Planul, descris ca un „scenariu de exercițiu”, ia în calcul lansarea unui război hibrid de către Rusia în 2024, pentru ca regimul de la Kremlin să poată, apoi, avea un pretext pentru mutarea unui număr masiv de trupe la granița cu NATO. Conform predicțiilor, NATO ar muta la rândul său în jur de 300.000 de militari la granița sa estică, dar nu până la începutul lui 2025.
Cel mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece
Exercițiul militar „Steadfast Defender”, cea mai mare simulare de război organizată de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la sfârșitul Războiului Rece, a început miercuri la Norfolk, în Virginia, Statele Unite, odată cu plecarea USS Gunston Hall, o navă americană de transport și debarcare, care a părăsit portul pentru o traversare a Atlanticului către Europa, a anunțat alianța militară într-un comunicat.
USS Gunston Hall va fi urmată de o navă canadiană înainte de sfârșitul lunii, a precizat NATO. Exercițiul „Steadfast Defender 24”, care va implica până la 90.000 de soldați de pe ambele maluri ale Atlanticului, este menit, printre altele, să testeze capacitatea Alianței de a mobiliza și transporta rapid trupe americane pentru „a consolida apărarea Europei”, potrivit comunicatului NATO. Aceste manevre, care se vor întinde pe parcursul mai multor luni, până în mai, de la Atlantic până la flancul estic al NATO, vor lua forma unui scenariu de război împotriva unui „adversar de dimensiuni comparabile”, potrivit terminologiei Alianței, care se referă, fără să o numească, la Rusia. La exercițiu vor participa peste 50 de nave, de la portavioane la distrugătoare, precum și peste 80 de avioane de luptă, elicoptere și drone și cel puțin 1.100 de vehicule de luptă, inclusiv 133 de tancuri și 533 de vehicule de luptă de infanterie, menționează Reuters. Exercițiile vor fi un prilej pentru a repeta executarea de către NATO a planurilor sale regionale, primele planuri de apărare pe care alianța le-a elaborat în ultimele decenii, care detaliază modul în care ar răspunde la un atac rusesc. Chiar dacă NATO nu a menționat Rusia explicit, documentul său strategic de top identifică Rusia ca fiind cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității membrilor NATO.
Amploarea exercițiilor NATO Steadfast Defender 2024 marchează o „întoarcere irevocabilă” a alianței la manevrele din timpul Războiului Rece, a comentat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Aleksandr Grușko, pentru agenția de știri de stat RIA, în declarații publicate duminică.
Ucraina va cere o anchetă internațională în cazul avionului prăbușit în Belgorod
„Este evident că rușii se joacă cu viețile prizonierilor ucraineni, cu sentimentele familiilor lor și cu emoțiile societății noastre”, acuză Zelenski
Președintele Volodimir Zelenski nu are încă un răspuns pentru ceea ce s-a întâmplat miercuri cu avionul rusesc Il-76 doborât la Belgorod, la bordul căruia Moscova susține că erau 65 de prizonieri de război ucraineni. Președintele i-a asigurat pe compatrioți că a stat de vorbă cu toți responsabilii relevanți, cărora le-a cerut să afle adevărul. În același timp, Kievul va cere, în măsura posibilului, o anchetă internațională asupra incidentului care a intervenit în a 700-a zi de când Rusia și-a declanșat războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
„Cea de-a 700-a zi a acestui război este o zi foarte dificilă”, a recunoscut Zelenski. El a spus că i-a sunat pe ministrul apărării, Rustem Umerov, pe comandantul armatei, Valeri Zalujni, pe șeful Statului Major, Serhii Șaptala, și pe cei doi șefi ai serviciilor de spionaj, Kirilo Budanov (GUR) și Vasik Maliuk (SBU), pentru a-i raporta despre situația cu avionul și cu schimbul de prizonieri.
Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a doborât în mod deliberat un avion militar rusesc în regiunea rusă Belgorod, de la graniță, care ar fi transportat 65 de soldați ucraineni capturați, în ceea ce a numit un act barbar de terorism în care au fost ucise în total 74 de persoane. Serviciul de informații al armatei ucrainene a confirmat că urma să aibă loc un schimb de prizonieri miercuri, 24 ianuarie, dar susține că partea rusă a anulat acțiunea.
Inițial, publicația ucraineană Ukrainska Pravda a citat surse militare care au declarat că Kievul a doborât avionul, deoarece acesta transporta rachete S-300, dar ulterior a corectat articolul spunând că informația nu a fost confirmată de alte surse.
Moscova a acuzat Kievul că a doborât în mod deliberat avionul pentru a sabota schimbul de prizonieri. „Este evident că rușii se joacă cu viețile prizonierilor ucraineni, cu sentimentele familiilor lor și cu emoțiile societății noastre”, a comentat președintele Zelenski în alocuțiunea sa nocturnă. El a spus că trebuie stabilite toate faptele clar, pe cât posibil, având în vedere că avionul s-a prăbușit pe teritoriul rusesc.
În ceea ce privește situația de pe linia frontului, el a spus că „o atenție deosebită este acordată sectorului Avdiivka, dar și altor poziții din regiunea Donețk și direcției Kupiansk. „Facem totul pentru a ne întări soldații”, a promis președintele.
El a mai anunțat că a avut o convorbire cu cancelarul german, Olaf Scholz, Germania contribuind în prezent la apărarea antiaeriană a Ucrainei. „Germania a salvat deja mii de vieți ucrainene. De asemenea, pregătim noi măsuri comune. Bineînțeles, am vorbit și despre economie și despre cooperarea politică la nivelul întregii Uniuni Europene. În special, este vorba despre sectorul macrofinanciar”, a spus Zelenski mulțumind totodată cancelarului german pentru disponibilitatea de a negocia un acord bilateral prin care să furnizeze Ucrainei garanții de securitate, conform deciziei G7 de anul trecut de la Vilnius. „700 de zile de război în toată regula - războiul acestor bestii ruse împotriva Ucrainei și a vieții însăși. Ucraina a parcurs un drum lung. A supraviețuit. Și trebuie să se apere. Trebuie să își protejeze poporul și interesele statului nostru”, a conchis Zelenski.
Analiză: Rusia ar îndrăzni să folosească arme nucleare împotriva NATO
Moscova crede că SUA nu ar fi suficient de hotărâte să răspundă nuclear
Eșecurile militare din Ucraina au zdruncinat încrederea Moscovei în forțele sale convenționale, iar Kremlinul ar acorda o importanță sporită arsenalului său nuclear în timpul unei confruntări cu NATO, a declarat Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS). „Știind că Occidentul are o aversiune la pierderi și la riscuri, Rusia ar putea căuta să folosească suficiente arme nucleare non-strategice pentru a provoca daune care să prevină propria înfrângere, știind că SUA nu ar fi dispusă să treacă pragul nuclear ca represalii și ar putea fi dispusă să pună capăt conflictului mai devreme”, se arată în raportul IISS.
Armele nucleare non-strategice sunt focoase nucleare care sunt concepute pentru a fi folosite pe câmpul de luptă. Acestea au o rază de acțiune și o putere mai mică decât rachetele nucleare strategice, care pot rade orașe de pe fața pământului.
Unii oficiali și analiști occidentali au declarat că există un risc ridicat ca Rusia să atace un stat membru NATO dacă va ieși victorioasă în Ucraina. Forțele de la Kiev sunt supuse unei presiuni tot mai mari pe măsură ce livrările de arme americane se epuizează, pe fondul unei dispute în Congres cu privire la finanțarea suplimentară pentru Ucraina.
De la invazia Rusiei de acum aproape doi ani, președintele Putin și alți oficiali ruși au lansat o serie de amenințări nucleare. În prima zi a „operațiunii militare speciale”, Putin a avertizat că țările occidentale se vor confrunta cu „consecințe cu care nu v-ați confruntat niciodată în istoria voastră” dacă vor interveni. Anul trecut, Serghei Karaganov, unul dintre președinții Consiliului de politică externă și de apărare, care consiliază Kremlinul, a declarat că Rusia ar trebui să lanseze un atac preventiv asupra unuia dintre aliații europeni ai Ucrainei pentru a forța țările occidentale să renunțe la sprijinul militar acordat Kievului. „Aceasta este o alegere teribilă din punct de vedere moral – folosim armele lui Dumnezeu, condamnându-ne la pierderi spirituale grave”, a scris el. „Dar dacă nu se face acest lucru, nu numai Rusia poate pieri, ci, cel mai probabil, întreaga civilizație umană va lua sfârșit”. El a prezis, de asemenea, că Statele Unite nu vor fi dispuse să riposteze la loviturile nucleare rusești asupra Europei și „să sacrifice, să zicem, Boston pentru, să zicem, Poznan”.
“Cum previi logica de escaladare până la anihilare?”
Doctrina nucleară a Rusiei enumeră patru scenarii posibile în care guvernul său ar folosi arme nucleare împotriva unui adversar. Primele două sunt dacă Rusia este atacată cu rachete nucleare sau dacă Moscova crede că acestea au fost lansate împotriva țării. Al treilea este dacă un inamic efectuează atacuri asupra unor instalații militare sau de stat pentru a încerca să paralizeze forțele nucleare ale Rusiei. Al patrulea este dacă existența statului rus este amenințată, inclusiv prin utilizarea de arme convenționale. „Acest ultim scenariu implică faptul că, în cadrul unui conflict, dacă forțele convenționale ale Rusiei nu pot reține un atac de pe teritoriul său național, aceasta poate folosi arme nucleare pe câmpul de luptă pentru a atenua forțele adversarului și pentru a-și demonstra hotărârea”, se arată în raportul IISS. Având în vedere superioritatea copleșitoare a forțelor convenționale americane, orice conflict care implică SUA este probabil să fie văzut la Moscova ca un pericol pentru supraviețuirea Rusiei ca stat independent, a mai spus IISS.
Ca parte a sabotajului său nuclear, Kremlinul a declarat anul trecut că a desfășurat arme nucleare tactice în Belarusul vecin, cel mai mare aliat al său. Alexander Lukașenko, dictatorul bielorus, a declarat că țara sa a primit de atunci sisteme de rachete tactice Iskander de la Rusia. Acestea au o rază de acțiune de aproximativ 500 km.
William Alberque, autorul raportului IISS și fost oficial de rang înalt în domeniul controlului armelor la NATO, a declarat că o decizie a Rusiei de a folosi arme nucleare ar necesita ca Kremlinul să calculeze cu precizie „doza” de putere de foc atomică care ar convinge Occidentul să dea înapoi, în loc să declanșeze o escaladare rapidă într-un război nuclear global.
Problema modului de a răspunde la o eventuală utilizare de către Rusia a armelor nucleare tactice a fost ceva ce i-a ținut treji noaptea pe factorii de decizie politică din SUA, a declarat Alberque. „Odată ce cealaltă parte trece pragul nuclear, cum previi logica de escaladare până la anihilare? Cum o stăpânești, cum o reduci?”.
Incendiu devastator, cu cel puțin 39 de morți, în China
Zeci de oameni au murit într-un incendiu care a cuprins o clădire din China în care erau un magazin, un internet cafe, săli de cursuri și o pensiune. Pentru că nu mai aveau cum să fugă pe ușă, unii dintre cei dinăuntru au reușit să scape pe fereastră. Zeci de oameni erau în clădire în momentul izbucnirii incendiului. Focul a pornit la demisol și s-a extins rapid la parter și etaj. Bilanțul anunțat de autorități este de cel puțin 39 de morți și 9 răniți. Ieri, la prânz, presa chineză transmitea că încă mai erau persoane prinse înăuntru. China a avut mai multe incendii grave în ultimul an. Săptămâna trecută, 13 elevi au murit în internatul unei școli.
Orban își reafirmă susținerea față de aderarea Suediei la NATO
Premierul ungar Viktor Orban și-a reafirmat, într-o convorbire la telefon cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, ”susținerea” față de o aderare a Suediei la Alianța Nord-Atlantică, după ratificarea acestea în Parlamentul Turciei și după ce l-a invitat la Budapesta pe premierul suedez, relatează AFP.
”I-am spus din nou că Guvernul ungar susține candidatura suedeză” la NATO, a anunțat miercuri pe X Viktor Orban.
El a anunțat că ”va continua să îndemne Parlamentul să încheie ratificarea cu prima ocazie posibilă”.
”(Am purtat) o convorbire la telefon bună cu Viktor Orban”, a comentat la rândul său secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.
Jens Stoltenberg a salutat ”susținerea clară” a liderului ungar. ”Abia aștept ca ratificarea să aibă loc imediat ce Parlamentul își va relua activitatea”, a anunțat el.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
