MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Analiză: Ce se poate întâmpla în Transnistria
Deciziile separatiștilor urmăresc să ofere Kremlinului justificări pentru o gamă largă de posibile acțiuni de escaladare împotriva Moldovei n Tiraspolul a folosit un cuvânt-cheie în solicitarea sa către Moscova
Regiunea separatistă moldovenească pro-rusă Transnistria a organizat miercuri cel de-al șaptelea Congres al aleșilor transnistreni și a adoptat o serie de decizii care, probabil, urmăresc să ofere Kremlinului justificări pentru o gamă largă de posibile acțiuni de escaladare împotriva Moldovei, acțiuni pe care Kremlinul le poate întreprinde atât imediat, cât și pe termen lung, se arată într-o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington.
Congresul aleșilor transnistreni a adoptat șapte decizii, inclusiv o solicitare adresată Dumei de Stat a Rusiei și Consiliului Federației (cele două camere ale parlamentului rus) pentru "apărarea" rusă a Transnistriei ca răspuns la presupuse presiuni tot mai mari din partea Moldovei. Oficialii transnistreni au folosit în mod specific cuvântul "zașcita", un cuvânt care înseamnă atât "apărare", cât și "protecție", în cererea lor, probabil pentru a crea condiții pentru ca Kremlinul să interpreteze "apărarea" într-un sens militar, dacă dorește acest lucru, notează ISW.
În pledoaria lor pentru "apărare" rusă, oficialii transnistreni au invocat obligațiile "misiunii ruse de menținere a păcii" din Transnistria și pe cei aproximativ 220.000 de cetățeni ruși despre care susțin că locuiesc în Transnistria. Oficialii transnistreni urmăresc probabil ca aceste apeluri să servească drept bază pentru orice potențială intervenție rusă în Transnistria și în Republica Moldova pe termen scurt sau lung, deoarece acestea se potrivesc cu justificările rusești pentru intervențiile anterioare, mai ales invaziile sale în Ucraina, atrage atenția ISW.
Kremlinul a promovat din ce în ce mai mult retorica despre "compatrioții Rusiei din străinătate", care includ etnici ruși și vorbitori de limbă rusă, pentru a justifica în continuare războiul său din Ucraina și pentru a stabili probabil condițiile informaționale pentru provocări în țările în care trăiesc "compatrioți" ruși. Kremlinul a folosit, de asemenea, ideea protejării "compatrioților din străinătate" pentru a justifica faptul că trupele rusești au ocupat Transnistria din 1992, iar oficialii transnistreni au invocat probabil prezența rezidenților transnistreni cu cetățenie rusă pentru a stabili noi condiții informaționale pentru ca Kremlinul să intensifice activitățile rusești în Transnistria și în Moldova. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat la 14 februarie că Rusia este "îngrijorată" în legătură cu cetățenii ruși din Transnistria și "nu va permite ca aceștia să devină victimele unei alte aventuri occidentale", reamintește ISW.
Legitimitate internațională
De asemenea, Congresul aleșilor transnistreni a cerut în mod expres Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Parlamentului European să pună capăt presupuselor încălcări ale drepturilor și libertăților transnistrene de către Republica Moldova.
Oficialii transnistreni au cerut, de asemenea, participanților să revină la procesul de negociere în formatul 5Â2 pentru conflictul transnistrean, care include Rusia, Ucraina, Transnistria, Moldova și OSCE în calitate de mediatori, iar Uniunea Europeană (UE) și SUA în calitate de observatori. Aceste apeluri la organizațiile multilaterale și la formatele de negociere urmăresc să legitimeze Transnistria ca entitate suverană separată de Republica Moldova, fără a insista asupra revendicărilor de independență, oferind în același timp Kremlinului justificări pregătite pentru escaladare și intervenție în numele îndeplinirii obligațiilor internaționale atât ale Rusiei, cât și ale altora, arată ISW.
Apelul Congresului aleșilor transnistreni către CSI ar putea fi interpretat, cu precădere, ca permițând CSI să "prevină escaladarea" atât în Moldova, cât și în Transnistria, deoarece nu specifică o parte a Nistrului.
Accentul pus de apeluri pe protejarea drepturilor și libertăților transnistrene urmărește probabil să creeze condiții pentru ca Kremlinul să aplice o narațiune similară cu privire la prevenirea "discriminării" și a "genocidului" împotriva "rușilor" din Moldova, așa cum a făcut Kremlinul înainte și în timpul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Propagandă cu bătaie lungă
Oficialii și portavocile Kremlinului continuă să stabilească condiții de propagandă pentru a folosi Transnistria și regiunea autonomă moldovenească pro-rusă Găgăuzia pentru a destabiliza Moldova, dar încă nu au indicat cum și în ce scop specific intenționează să valorifice aceste condiții de propagandă.
Aceste apeluri referitoare la Transnistria, în special, nu solicită forțelor rusești să întreprindă acțiuni specifice și probabil că au o sferă largă de acțiune pentru a oferi Kremlinului cel mai larg set posibil de direcții de acțiune pentru escaladări și intervenții menite să destabilizeze Moldova. Aceste apeluri transnistrene nu sunt, de asemenea, delimitate în timp și permit Kremlinului să vină în întâmpinarea diverselor apeluri ori de câte ori consideră necesar sau oportun. Apelurile transnistrene stabilesc justificări pe termen lung pentru ca Kremlinul să continue escaladările și intervențiile împotriva Moldovei, indiferent de rezultatul războiului său din Ucraina.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a afirmat miercuri, ca răspuns la apelul Congresului deputaților transnistreni, că protejarea intereselor locuitorilor transnistreni și ale "compatrioților" Rusiei este una dintre prioritățile Rusiei și a promis să "analizeze cu atenție" solicitările transnistrene.
În orice caz, ar fi dificil pentru Rusia să acorde asistență militară concretă pentru Transnistria, deoarece aceasta este fără ieșire la mare și se învecinează cu Ucraina pe de o parte și cu Moldova (și, dincolo de aceasta, cu România) pe de altă parte, notează ISW.
Ce urmărește Kremlinul
Kremlinul poate folosi rezultatele Congresului deputaților transnistreni pentru a justifica o serie de posibile direcții de acțiune care nu se exclud reciproc. Cea mai probabilă cale de acțiune este ca Kremlinul să se folosească de solicitarea Congresului ca de o trambulină pentru a intensifica operațiunile hibride care vizează destabilizarea și polarizarea suplimentară a societății în Republicii Moldova înaintea negocierilor de aderare a acesteia la Uniunea Europeană și a viitoarelor alegeri din iunie și, respectiv, noiembrie 2024, scrie ISW.
Cel mai periculos curs de acțiune ar fi ca Kremlinul să decidă să anexeze formal Transnistria în viitor pentru a justifica o intervenție militară împotriva Moldovei pe termen lung, arată think tank-ul american.
Scenarii. Kremlinul ar putea decide să nu ia nicio măsură imediat și să permită continuarea statu quo-ului între Transnistria și Moldova. Dacă Putin are în vedere un anumit interval de timp pentru elaborarea unei intervenției rusești în Moldova, iar autoritățile transnistrene încearcă să grăbească acest interval de timp prin solicitările lor, atunci Putin poate decide că nu este dispus să exploateze solicitările transnistrene și să refuze să ia măsuri sau chiar să refuze să recunoască solicitările în viitorul imediat. Cu toate acestea, Putin ar putea decide să se ocupe de cererile transnistrenilor la o dată ulterioară.
O a doua posiiblitate ar fi ca Kremlinul să exercite o presiune diplomatică sporită asupra Republicii Moldova pentru a revoca recentul său Cod Vamal care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Oficialii transnistreni au identificat în mod constant noile reglementări vamale ale Republicii Moldova ca fiind punctul central al plângerilor lor recente împotriva autorităților moldovenești și continuă să identifice noile reglementări vamale ca parte a "războiului economic" al Republicii Moldova împotriva Transnistriei. De asemenea, Kremlinul ar putea alege să ofere sprijin economic suplimentar Transnistriei prin intermediul ajutorului umanitar, al ajutorului financiar sau al unor noi acorduri comerciale, ca parte a eforturilor sale de a exercita presiuni suplimentare asupra economiei Republicii Moldova.
Într-un al treila scenariu, Kremlinul ar putea, de asemenea, să încerce să trimită asistență militară suplimentară forțelor transnistrene în viitor, deși, în prezent, nu este clar cum speră Kremlinul să transporte echipament militar sau personal în Transnistria. În cazul în care Kremlinul alege să interpreteze "apărarea" solicitată de Tiraspol într-un sens militar, Rusia ar putea trimite asistență militară sub forma unor "pacificatori" (soldați de menținere a păcii) ruși suplimentari sau a unor echipamente și arme în Transnistria. Nu este însă clar cum ar putea Rusia să transporte acest material în Transnistria, având în vedere că Rusia ar trebui probabil să zboare cu materialul prin spațiul aerian ucrainean sau românesc (NATO) sau să încerce o operațiune terestră la scară largă prin regiunea Odesa.
Kremlinul ar putea intensifica operațiunile hibride menite să destabilizeze și să polarizeze și mai mult politica și societatea moldovenească înainte de negocierile de aderare la Uniunea Europeană din iunie 2024 și de alegerile prezidențiale moldovenești din noiembrie 2024, pentru a submina și întârzia viitoarea aderare a Moldovei la UE.
De asemena, Kremlinul ar putea decide să anexeze formal Transnistria în viitor pentru a justifica o intervenție militară împotriva Moldovei pe termen lung. Kremlinul a folosit anterior justificări similare, în special protecția cetățenilor ruși și a "compatrioților" din străinătate, pentru a justifica intervenția militară împotriva Georgiei și Ucrainei.
ISW subliniază că nu a observat niciun indiciu clar al unor pregătiri militare rusești pentru a interveni în Transnistria sau în Moldova. Intervenția militară rusă ar fi o provocare pentru Rusia, deoarece Moldova (și Transnistria) nu are ieșire la mare și este accesibilă doar prin România sau Ucraina.
Putin afirmă că forțele nucleare strategice sunt gata de utilizare
După ce în 2023 Vladimir Putin a anunțat că Moscova își suspendă participarea la Tratatul New START, în discursul anual din 2024 liderul de la Kremlin a spus ieri că nu va discuta despre stabilitate strategică cu Statele Unite fără a ține cont de interesele naționale ruse.
SUA oferă Rusiei un dialog privind stabilitatea strategică, în timp ce încearcă să-i aplice o "înfrângere strategică pe câmpul de luptă", ceea ce este o ipocrizie, a spus el.
Forțele nucleare strategice ale Rusiei sunt în stare de pregătire deplină pentru utilizare, în timp ce complexele hipersonice Avangard și Peresvet sunt în misiune de luptă, a declarat liderul rus în discursul său în fața Adunării Federale. Potrivit acestuia, tot ceea ce s-a planificat în sfera armamentului a fost realizat sau lucrările sunt în curs de finalizare.
"Sistemul de rachete hipersonice Kinjal nu numai că a fost pus în funcțiune, dar este folosit cu mare eficiență pentru a lovi ținte deosebit de importante în timpul unei operațiunii militare speciale", a declarat Putin, referindu-se la războiul din Ucraina. "Blocurile hipersonice Avangard cu rază de acțiune intercontinentală și sistemele laser Peresvet sunt în serviciu de luptă", a adăugat liderul rus.
Interfax arată că potrivit datelor oficiale, Kinjal este un sistem de aeronave cu o rachetă aerobalistică hipersonică de mare precizie, bazat pe avionul de vânătoare-interceptor cu rază lungă de acțiune MiG-31 modernizat. Potrivit armatei ruse, acesta este capabil să lovească ținte la o distanță de peste 2.000 km, garantând în același timp depășirea tuturor sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă existente și în curs de dezvoltare.
Forțele nucleare strategice ale Rusiei sunt "într-o stare de pregătire deplină pentru o utilizare garantată", a menționat Putin. El a acuzat țările occidentale că încearcă să atragă Rusia într-o cursă a înarmării - "pentru a repeta trucul pe care l-au reușit în anii '80 cu Uniunea Sovietică".
Google, dată în judecată pentru 2,1 miliarde de euro de 32 de grupuri media
Google, parte a grupului Alphabet, este dată în judecată pentru de 2,1 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) de către 32 de grupuri media, inclusiv Axel Springer și Schibsted, acestea susținând că au suferit pierderi din cauza practicilor companiei în publicitatea digitală.
Inițiativa grupului - care include companii editoriale din Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Ungaria, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Spania și Suedia - vine în timp ce autoritățile de reglementare antitrust iau măsuri împotriva afacerii Google cu publicitate digitală.
”Companiile media implicate au suferit pierderi din cauza unei piețe mai puțin competitive, ceea ce este un rezultat direct al comportamentului greșit al Google”, se arată într-un comunicat emis de avocații lor, Geradin Partners și Stek.
”Fără folosirea abuzivă a poziției dominante de către Google, companiile media ar fi primit venituri semnificativ mai mari din publicitate și ar fi plătit tarife mai mici pentru serviciile de tehnologie publicitară. În mod crucial, aceste fonduri ar fi putut fi reinvestite în consolidarea peisajului media european”, au spus avocații.
Aceștia au citat amenda de 220 de milioane de euro a autorității franceze de concurență împotriva Google pentru afacerea sa de tehnologie publicitară în 2021, precum și acuzațiile Comisiei Europene de anul trecut, pentru a susține acuzațiile grupului de companii.
Într-o declarație, un purtător de cuvânt al Google a spus că aceasta se opune procesului, adăugând că este ”speculativ și oportunist”. ”Google lucrează în mod constructiv cu editorii din Europa... (instrumentele noastre de publicitate) se adaptează și evoluează în parteneriat cu aceiași editori”, a arătat acesta.
Google a declarat anul trecut că nu este de acord cu acuzațiile antitrust ale UE împotriva afacerii sale de publicitate digitală, unde este implicată atât în partea de cumpărare, cât și în cea de vânzare a lanțului de aprovizionare.
Editorii din întreaga lume au deplâns în ultimii ani dominația în creștere a companiilor Big Tech în publicitate, pe măsură ce cota lor din venituri a scăzut.
Google este platforma de publicitate digitală dominantă în lume, potrivit analiștilor.
Grupul a declarat că a intentat procesul în fața unui tribunal olandez din cauza reputației țării ca jurisdicție cheie pentru cererile de despăgubire antitrust în Europa și pentru a evita mai multe cereri în diferite țări europene. Alte companii din grup includ Krone din Austria, grupurile belgiene DPG Media și Mediahuis, TV2 Danmark A/S din Danemarca, Sanoma din Finlanda, Agora din Polonia, Prensa Iberica din Spania și Ringier din Elveția.
Raport: Democrația a înregistrat un regres semnificativ în 2023 în întreaga lume
Democrația a suferit înfrângeri semnificative și generalizate în 2023 în întreaga lume, iar o serie de alegeri au fost marcate de violență și manipulare, a anunțat joi organizația americană de promovare a democrației Freedom House.
În raportul său anual, grupul de cercetare finanțat de Washington a modificat clasamentul pentru două țări: Ecuadorul a trecut de la statutul de "țară liberă" la cel de "țară parțial liberă", iar Thailanda a trecut de la "țară non-liberă" la "țară parțial liberă".
Pe plan global, drepturile politice și libertățile civile au regresat în 52 de state și doar 21 au cunoscut o ameliorare, ceea ce reprezintă al 18-lea an consecutiv de regres al libertății în lume. "Toate regiunile au înregistrat un declin", a subliniat Yana Gorokhovskaia, co-redactoare a raportului. "Deteriorarea este destul de generalizată", a adăugat ea.
Raportul evidențiază eforturile liderilor aflați la putere în Cambodgia, Turcia și Zimbabwe, precum și - fără succes - în Guatemala și Polonia, de "a controla concurența electorală, a-i jena pe adversarii lor politici sau a-i împiedica să acceadă la putere".
Ecuadorul a fost declasat din cauza perturbării alegerilor de către grupuri criminale violente, în special prin asasinarea candidatului prezidențial anticorupție Fernando Villavicencio după un discurs de campanie.
Thailanda și-a văzut statutul îmbunătățit datorită unor alegeri competitive, chiar dacă forțele puterii l-au împiedicat pe tânărul progresist Pita Limjaroenrat, a cărui formațiune progresistă Move Forward a câștigat cel mai mare număr de mandate, să devină prim-ministru. "Nu este vorba, aș spune, de o victorie totală a democrației, a libertății și a Thailandei", a declarat Gorokhovskaia.
Cel mai mare progres pe scara de 100 de puncte a Freedom House a fost înregistrat de Fiji, care a avansat șapte puncte procentuale.
O judecătoare din Illinois îl exclude pe Trump de pe buletinele de vot
O judecătoare din Illinois a decis miercuri că Donald Trump nu este eligibil din cauza acțiunilor sale din timpul asaltului asupra Capitoliului și a ordonat eliminarea buletinelor de vot pe numele său în alegerile primare republicane din acest stat. Decizia, similară cu cele din Maine și Colorado, vine în contextul în care Curtea Supremă cu majoritate conservatoare, vârful sistemului judiciar american, urmează să stabilească dacă acțiunile lui Donald Trump din timpul asaltului asupra Capitoliului de la 6 ianuarie 2021 îl fac neeligibil.
Șansele ca Curtea Supremă să se pronunțe împotriva fostului președinte sunt reduse, judecătorii dorind să evite cu orice preț să precipite suspiciunile de ingerință electorală.
Cu toate acestea, judecătoarea democrată Tracie Porter, din Illinois, a declarat miercuri că fostul președinte trebuie să fie eliminat de pe buletinul de vot în cadrul alegerilor primare republicane din Illinois, care vor avea loc la 19 martie, "sau să fie suprimate voturile exprimate în favoarea sa". Decizia se bazează pe cel de-al 14-lea Amendament la Constituție. Acesta exclude de la cele mai înalte funcții publice pe oricine care s-a angajat în acte de "rebeliune" după ce a depus jurământul de a apăra Constituția. Adoptat în 1868, amendamentul viza susținătorii Confederației Sudiste înfrânte în Războiul Civil American (1861-1865).
"Ceața cerebrală" din cauza Covid lung are un impact măsurabil
Persoanele care se confruntă cu Covid-ul lung au deficiențe de memorie și cognitive măsurabile echivalente cu o diferență de aproximativ șase puncte de IQ, sugerează un studiu, scrie The Guardian.Studiul, care a evaluat peste 140.000 de persoane în vara anului 2022, a arătat că Covid-19 poate avea un impact asupra abilităților cognitive și de memorie care durează un an sau mai mult după infecție. Persoanele cu simptome nerezolvate care au persistat mai mult de 12 săptămâni au avut deficiențe mai semnificative în performanța sarcinilor care implică memoria, raționamentul și funcția executivă. Oamenii de știință au spus că acest lucru a arătat că „ceața creierului” a avut un impact cuantificabil.
Profesorul Adam Hampshire, cercetător în neuroștiințe cognitive la Imperial College London și primul autor al studiului, a declarat: "Nu a fost deloc clar ce este de fapt ceața cerebrală. Ca simptom, a fost raportată destul de mult, dar ceea ce arată studiul nostru este că ceața cerebrală poate fi corelată cu deficiențe măsurabile în mod obiectiv. Aceasta este o constatare destul de importantă".
Anul trecut, Oficiul Național de Statistică a estimat că aproximativ 2 milioane de persoane din Regatul Unit se confruntă cu un Covid lung autodeclarat. O analiză anterioară a Imperial College a constatat că zeci de mii de persoane din Anglia ar putea avea simptome care au durat un an sau mai mult după infectare.
Cel mai recent studiu a recrutat mai mult de 140.000 de participanți.
Aproximativ 3,5% din eșantion au avut simptome care au persistat după 12 săptămâni, iar dintre aceștia aproximativ două treimi încă mai aveau simptome la momentul evaluării.
S-a constatat că acei pacienți cu simptome nerezolvate, care persistau de mai mult de 12 săptămâni, aveau un deficit mai mare, echivalent cu șase puncte de IQ.
Dr. Maxime Taquet, psihiatru și cercetător la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: "Chiar dacă deficiențele cognitive după Covid-19 sunt în medie de mică amploare, o minoritate substanțială de persoane prezintă deficiențe mai semnificative, care sunt susceptibile de a le afecta capacitatea de a lucra și de a funcționa. Având în vedere amploarea pandemiei și numărul de persoane afectate, acest lucru este deosebit de îngrijorător".
Mai încurajator este faptul că cei care au avut simptome de durată mai lungă care s-au rezolvat au prezentat deficiențe comparabile cu cele ale celor care au avut o boală ușoară, de scurtă durată.
Șeful armatei ucrainene: Respingem atacurile rusești, dar situația este dificilă
Forțele ucrainene au îndepărtat trupele rusești din satul Orlivka, la vest de Avdiivka, dar situația pe frontul de est rămâne dificilă, a declarat joi șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski. Orlivka se află la mai puțin de 2 kilometri nord-vest de Lastochkyne, care a fost ocupat recent de forțele rusești.
Forțele rusești au capturat săptămâna trecută orașul strategic Avdiivka din estul Ucrainei, după un asalt care a durat luni de zile, și fac presiuni asupra altor câteva zone de-a lungul liniei frontului, spun autoritățile ucrainene.
Armata ucraineană a anunțat săptămâna aceasta că s-a retras din alte două sate din apropierea Avdiivka, pierzând astfel și mai mult teritoriu, în timp ce sprijinul aliaților săi occidentali se diminuează. „Inamicul continuă acțiunile ofensive active în multe zone de pe linia frontului. Situația este deosebit de tensionată în sectoarele Avdiivka și Zaporojie", a afirmat Sîrski pe aplicația de mesagerie Telegram.
El a precizat că unitățile de asalt rusești încearcă să străpungă apărarea ucraineană și să captureze așezările Tonenke, Orlivka, Semenivka, Berdychi și Krasnohorivka. Sîrski, care a vizitat trupele de pe frontul de est, a declarat că unii comandanți au dezvăluit anumite deficiențe în ceea ce privește „cunoașterea situației și evaluarea inamicului", ceea ce a afectat în mod direct sustenabilitatea apărării în anumite zone. „Am luat toate măsurile pentru a remedia situația de pe teren, cu alocarea de muniții și resurse materiale suplimentare, precum și a rezervelor necesare", a declarat Sîrski.
