MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile”
Aprecierea îi aparține șefului NATO, care susține că Putin nu a renunțat la ideea de a ocupa “întreaga Ucraină”
NATO nu a văzut “niciun indiciu” că obiectivul președintelui rus Vladimir Putin de a controla întreaga Ucraină s-a schimbat, deși Rusia își concentrează în prezent asaltul asupra teritoriului din estul țării, a declarat, ieri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Adresându-se reporterilor înainte de summitul de la Bruxelles al miniștrilor de Externe ai aliaților NATO, Stoltenberg a avertizat, de asemenea, că războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile. “Nu am văzut niciun indiciu că președintele Putin și-a schimbat ambiția de a controla întreaga Ucraină și, de asemenea, de a rescrie ordinea internațională, așa că trebuie să fim pregătiți pe termen lung”, a spus el. “Trebuie să fim realiști și să ne dăm seama că acest lucru poate dura mult timp, multe luni sau chiar ani”, a mai subliniat Stoltenberg.
Miniștrii de Externe ai statelor NATO se reunesc miercuri și joi pentru a discuta despre suplimentarea sprijinului oferit Ucrainei. Kievul a cerut tancuri și avioane de luptă pe lângă sistemele de apărare deja furnizate de Occident. “Nu voi intra în toate detaliile despre exact ce tip de echipament de armament furnizează aliații, dar pot spune că totalitatea acțiunilor este semnificativă și include unele sisteme mai grele combinate cu sisteme mai ușoare”, a continuat Stoltenberg.
El a avertizat că războiul din Ucraina va avea implicații de securitate pe termen lung pentru Europa, indiferent de momentul în care se va termina.
“Am văzut dorința președintelui Putin de a folosi forța militară pentru a-și atinge obiectivele. Și asta a schimbat realitatea securității în Europa pentru mulți, mulți ani”, a mai explicat șeful NATO.
Rușii ar fi adus un crematoriu mobil în Mariupol pentru arde mii de victime
Un crematoriu mobil adus de trupele rusești ar fi început să fie folosit ieri în Mariupol pentru a șterge urmele crimelor de război, a declarat primarul portului Vadim Boychenko citat de Nexta. Potrivit acestuia, este posibil ca zeci de mii de oameni să fi murit în Mariupol și să fie incinerați pentru a șterge urmele crimelor comise de sodalții ruși.
Numărul mare de victime ar fi motivul pentru care Rusia nu este de acord cu un plan umanitar de evacuare, în condițiile în care Turcia s-a oferit să recupereze oamenii captivi pe cale maritimă. Afirmațiile primarului din Mariupol vin după ce lumea întreagă a fost zguduită în aceste zile de mascarul de la Bucea, în vreme ce Rusia a negat crimele de război, susținând că ar fi vorba despre o înscenare a armatei ucrainene. Peste 300 de civili ar fi fost uciși în Bucea, din informațiile disponibile la acest moment.
Oficial ucrainean: 25 de fete și femei, violate de militari ruși la Bucea
Douăzeci și cinci de fete și femei cu vârsta cuprinsă între 14 și 24 de ani au declarat că au fost violate de soldații ruși la Bucea, potrivit Liudmilei Denisova, însărcinat cu drepturile omului în Parlamentul ucrainean.
Acestea au apelat o linie telefonică de asistență și sprijin. Denisova a spus că Ucraina are dovezi ale “genocidului poporului ucrainean” și ale crimelor militare, adăugând că violul este “noua armă” a forțelor ruse. Violurile s-au petrecut în decurs de o lună. “Vom continua să documentăm aceste crime teribile, din păcate, și fiecare criminal va fi pedepsit”, a mai subliniat Denisova.
Papa Francisc denunță “masacrul de la Bucea”
Papa Francisc a denunțat ieri o “cruzime tot mai oribilă” în Ucraina, “inclusiv vizând civili” și evocă “masacrul de la Bucea”. “Vești recente din Războiul din Ucraina (...) atestă noi atrocități, precum masacrul de la Bucea, o cruzime tot mai oribilă, comisă de asemenea împotriva unor civili, femei și copii”, a spus Papa la finalul audienței generale. “Acestea sunt victime al căror sânge nevinovat strigă la cer și imploră să se pună capăt acestui război! Fie ca armele să tacă! Fie ca moartea și distrugerea să înceteze!”, a afirmat Suveranul Pontif. Papa a desfășurat, câteva minute mai târziu un steag ucrainean în fața a mii de credincioși adunați în sala Paul al VI-lea. “Acest steag vine din război, din acest oraș martirizat Bucea”, a declarat el, în prezența unor copii ucraneni, după care a sărutat steagul vizibil înegrit în luptă. Aceasta este prima declarație a Papei după descoperirea a zeci de cadavre la Bucea.
China face referire la imagini „profund tulburătoare”, fără să incrimineze Rusia
China a făcut referire ieri la imagini “profund tulburătoare” după descoperirea cadavrelor în orașul Bucea, refuzând în același timp să incrimineze Rusia. În timp ce imaginile cu orașul eliberat de sub ocupația rusă au atras condamnarea generală a Moscovei și apeluri la sancțiuni internaționale mai dure, Beijingul s-a abținut să dea vina pe aliatul său rus.
“Informațiile și imaginile cu civili morți la Bucea sunt profund tulburătoare”, a recunoscut în fața presei un purtător de cuvânt al diplomației chineze, Zhao Lijian. Dar “orice acuzație trebuie să se bazeze pe fapte” și nu ar trebui “să se amestece situația umanitară cu politica”, a adăugat el. “Înainte de a fi publicate rezultatele investigației, toate părțile ar trebui să dea dovadă de reținere și să evite acuzațiile nefondate”, a reacționat Zhao Lijian.
Împărtășind cu Rusia o puternică ostilitate față de Statele Unite, regimul comunist chinez s-a abținut până acum să condamne războiul din Ucraina și să-l numească o invazie.
Putinismul a pierdut un pilon major
ultranaționalistul Vladimir Jirinovski a fost răpus de COVID-19 n pe 27 decembrie, el a prezis că 2022 “nu va fi un an pașnic, va fi anul în care Rusia va redeveni o putere” și a îndemnat “să așteptăm 22 februarie” n două zile mai târziu, Putin a dat ordinul de invazie a Ucrainei
Veteranul ultranaționalist al vieții politice ruse Vladimir Jirinovski a murit la vârsta de 75 de ani, a anunțat ieri președintele Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin. “Personalitatea sa este atât de uriașă, încât este dificil să ne imaginăm dezvoltarea sistemului politic al Rusiei moderne fără el”, a scris într-o postare pe Telegram Volodin.
Jirinovski a avut mereu grijă să nu i se opună președintelui rus Vladimir Putin. “El înțelegea profund cum funcționează lumea și a prezis multe lucruri”, a precizat șeful Dumei. Deputații ruși i-au adus un omagiu printr-un moment de reculegere în Duma de Stat acestei personalități explozive.
Jirinovski se afla în agonie de mai multe săptămâni, după ce s-a îmbolnăvit de COVID-19.
Moartea sa “este o lovitură aplicată Rusiei, armatei susținătorilor săi”, a afirmat Partidul Liberal Democrat (LDPR), pe care Jirinovski l-a condus timp de 30 de ani.
„Tineretul pleacă în România. Ce dracu este asta?”
Vladimir Jrinovski - clasat drept de extremă dreapta - a candidat în aproape toate alegerile prezidențiale din Rusia modernă, iar partidul a fost reprezentat mereu în instanțe locale și naționale, în care a jucat rolul opozantului gălăgios, dar nu rebel.
Ultima sa ispravă a avut loc 27 decembrie, când a prezis că 2022 “nu va fi un an pașnic, va fi anul în care Rusia va redeveni o putere” și a îndemnat “să așteptăm 22 februarie”. O coincidență calendaristică sau nu, Vladimir Putin a recunoscut la 21 februarie independența separatiștilor proruși din Donbas, în estul Ucranei, după care trupele ruse invadau Ucraina trei zile mai târziu.
Cunoscut ca un populist care a promis că vodca va fi gratuită dacă este ales președinte, Jirinovski s-a remarcat prin declarațiile extrem de agresive împotriva statelor vecine ale Rusiei și nu numai, atât în perioada în care a ocupat funcția de vicepreședinte al Dumei, cât și în anii care au urmat.
El și-a exprimat dorința ca fostele state sovietice din „vecinătatea imediată a Rusiei” și nu numai să fie ocupate, visând la o zi „în care soldații ruși își pot înmuia bocancii în apele Oceanului Indian”. Jirinovski este cunoscut și pentru îndemnurile la folosirea armelor nucleare împotriva adversarilor Rusiei.
În decembrie 2020, după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinteal Republicii Moldova, Jirinovski a declarat la o televiziune rusă că dacă autoritățile de la Chișinău vor încerca să pună în aplicare retragerea trupelor ruse din Transnistria, contingentul rusesc nu va fi retras, ci se va dubla sau chiar tripla. „Dacă numai un singur soldat va fi ucis, vă veți scălda într-o baie de sânge, nici nu veți reuși să ajungeți la aeroportul din Chișinău, vă vom ajunge pe toți”, a declarat acesta.
Anterior, el și-a exprimat nemulțumirea vizavi de politicile Kremlinului față de Transnistria. „Nu oferim nici bani Transnistriei, nici nu-i permitem să facă studii. Tineretul pleacă în România. Ce dracu este asta?”, a întrebat el în timpul unei ședințe a Dumei de Stat din 2019.
Ungaria spune că înțelegerea sa cu Gazprom „nu este treaba nimănui”
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat miercuri că Uniunea Europeană nu are niciun rol în contractele sale cu Gazprom prin care Moscova furnizează gaze naturale țării și că Budapesta lucrează la o soluție pentru a putea face plățile, relatează Reuters. Președintele Vladimir Putin a anunțat pe 31 martie că „țările neprietenoase” față de Rusia vor trebui să plătească gazele naturale rusești în ruble, un plan respins la unison de liderii europeni. Anunțul lui Putin a venit la o săptămână după ce acesta a ordonat Gazprom, cea mai mare companie energetică din Rusia, să convertească în ruble contractele semnate pentru livrarea de gaze naturale. Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a precizat la sfârșitul lunii martie că UE va continua să plătească gazele naturale rusești în euro, după cum prevăd contractele încheiate cu Moscova.
Însă Peter Szijjarto a declarat miercuri că gazele naturale pe care le cumpără din Rusia sunt pe baza unui contract bilateral încheiat între compania de stat MVM și Gazprom și că în prezent guvernul de la Budapesta lucrează la o soluție de a face o plată scadentă în luna mai. Întrebat direct dacă Ungaria va plăti în ruble importurile de gaze naturale rusești, șeful diplomației ungare a răspuns: „Prima noastră obligație de plată este scadentă la sfârșitul lui mai. Există o soluție tehnică care să ne permită să plătim gazul pe care l-am folosit deja și în prezent se pun la punct detaliile tehnice ale acestei soluții”.
Szijjarto a refuzat să ofere clarificări suplimentare.
Ungaria, care se bazează pe importurile din Rusia pentru aproximativ 70% din consumul său energetic, a semnat anul trecut un contract pe termen lung cu Rusia. „În ceea ce privește intenția Comisiei Europene că ar trebui să existe vreun fel de răspuns comun pentru țările care importă gaz rusesc, nu credem că acest lucru este necesar”, a mai spus miercuri Peter Szijjarto. El a explicat că țările membre au semnat contracte bilaterale cu Rusia și că „modul în care toată lumea își modifică contractele nu este treaba nimănui... la fel cum nimeni nu are vreun cuvânt de spus despre cum ne modificăm noi propriul contract”. În data de 3 decembrie a anului trecut, la aproximativ o lună după ce Rusia a început iar să maseze trupe la granița cu Ucraina, lui Szijjartoi-a fost conferit la Moscova medalia Ordinului Prieteniei, cea mai înaltă onoare de stat a Rusiei pentru un străin.
China a depășit pentru prima oară pragul de 20.000 de infectări într-o zi
China a anunțat ieri un număr record de peste 20.000 de cazuri de COVID-19 confirmate în ultimele 24 de ore, cele mai multe fiind detectate în metropola Shanghai, unde autoritățile locale se pregătesc să deschidă un spital de campanie cu 40.000 de locuri.
China, țara în care noul coronavirus a fost detectat pentru prima oară la sfârșitul anului 2019, a reușit până în martie 2022 să controleze în mare parte epidemia de COVID-19 prin măsuri foarte stricte, reunite sub sintagma “strategie zero COVID”.
Însă varianta Omicron a busculat serios această strategie, cauzând bilanțuri de infectări zilnice mai mari decât statisticile oficiale anunțate în timpul primului val epidemiologic din Wuhan.
China, țara cu cea mai mare populație din lume, a anunțat miercuri 20.472 de cazuri pozitive în ultimele 24 de ore, un număr mult mai mic în raport cu bilanțurile raportate în multe țări, însă foarte mare pe plan local, unde statisticile zilnice abia depășeau pragul de 100 de cazuri în luna februarie.
Pragul de 10.000 de infectări confirmate în 24 de ore a fost depășit abia duminica trecută. Niciun deces nou nu a fost înregistrat, a precizat Ministerul Sănătății. Ultimele două decese asociate COVID-19 au fost raportate în această țară la jumătatea lunii martie.Peste 80% din noile cazuri pozitive au fost raportate în Shanghai, cel mai mare oraș al Chinei, plasat într-un lockdown aproape total începând de săptămâna trecută.Deși majoritatea covârșitoare a cazurilor de COVID-19 detectate în Shanghai sunt asimptomatice, toate persoanele testate pozitiv, inclusiv copiii, sunt plasate în izolare în centre special amenajate. Această politică a fost contestată pe rețelele de socializare, întrucât copiii - inclusiv bebelușii - sunt separați de părinții lor dacă prezintă un rezultat pozitiv la un test anti-COVID-19 chiar și atunci când rezultatele părinților lor sunt negative.
Olanda imobilizează 14 iahturi ale unor ruși
Autoritățile vamale olandeze au imobilizat 14 iahturi în șantiere navale - 12 în contrucție și două la întreținere - vizate de sancțiuni impuse Rusiei, a anunțat miercuri ministrul olandez de Externe Wopke Hoekstra. “Ținând cont de măsurile actuale, aceste nave nu pot fi livrate, transferate sau exportate, pentru moment”, a spusWopke Hoekstra Parlamentul olandez într-o scrisoare.
Între cele 12 nave aflate în construcție se află nave de lux de peste 35 de metri lungime. Acestea sunt construite în cinci șantiere navale pentru “beneficiari efectivi ruși”. “Aceste persoane nu figurează ca atare pe liste europene de sancțiuni, însă ținând cont de măsurile actuale, aceste nave nu pot fi furnizate, transferate sau exportate, pentru moment”, precizează ministrul. “Structurile de proprietate ale acestor iahturi fac obiectul unei anchete aprofundate”, anunță el.Mai multe țări europene au anunțat recent confiscarea unor iahturi vizate de sancțiuni de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie.Active în valoare de 516 milioane de euro și tranzacții în valoare de 155 de milioane de euro au fost blocate până acum în Olanda.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
