Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Paradă a prizonierilor” de 9 mai?

Ziarul de Vrancea
4 mai 2022 1154 vizualizări

Civili ținuți acum în lagăre ar urma să „defileze” pe străzile orașului echipați în uniforme militare, susține Kievul n un opozant rus confirmă un scenariu asemănător și pentru parada din Piața Roșie

Ocupanții ruși vor să organizeze la 9 mai o “paradă a prizonierilor” ucraineni la Mariupol, oraș-port strategic la Marea Azov, și intenționează să îmbrace 2.000 de civili pe care îi rețin în prezent în lagăre de filtrare din zonă în uniforme ale armatei ucrainene, urmând ca imagini cu aceștia să fie difuzate de televiziunile ruse, a anunțat consilierul primarului ucrainean din Mariupol, Petro Andriușcenko. “Aproximativ 2.000 de bărbați, care au fost luați în urmă cu patru săptămâni de la Mariupol, au fost duși într-un lagăr de filtrare, ce seamănă mai mult cu o închisoare, situat în satele Bezîmennoie și Kazațkoe (regiunea Donețk). Acestor bărbați li s-a spus că vor fi îmbrăcați în uniforme ucrainene pentru a participa la așa-numita «paradă a prizonierilor» la Mariupol, întrucât nu există suficienți prizonieri reali pentru o participare în masă”, a declarat Andriușcenko într-o intervenție televizată.

Ocupanții, potrivit acestuia, se pregătesc intens la Mariupol de evenimentul de 9 mai, când în Rusia este celebrată Ziua Victoriei împotriva nazismului: cu ajutorul locuitorilor, care lucrează pentru hrană, orașul este curățat de moloz și cadavre, de proiectilele neexplodate. Ei au instalat chiar și efigia unei femei cu steagul sovietic în centru, iar „curatori de la Moscova” au venit să supravegheze aceste pregătiri, mai spune el.

Potrivit Serviciului de informații militare ucrainean (GUR), însuși șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse Serghei Kirienko s-a deplasat miercuri la Mariupol, în prezent practic în totalitate distrus, pentru a pregăti defilarea de 9 mai de aici.

De aceea, trupele ruse și-au intensificat asaltul asupra combinatului siderurgic Azovstal, ultima redută a rezistenței ucrainene în oraș, pentru a putea raporta înainte de 9 mai că întregul Mariupol se află sub controlul lor complet.

Primăria din Mariupol a anunțat că orașul Mariupol este distrus în proporție de 90% în urma asediului trupelor ruse și că 40% din infrastructura sa nu mai poate fi recuperată.

Activiști pentru drepturile omului din Rusia, printre care și Vladimir Osecikin, susțin totodată că autoritățile ruse ar avea de gând să organizeze o astfel de “paradă a prizonierilor” și la defilarea de 9 mai din Piața Roșie, denunțând o astfel de inițiativă macabră. Vladimir Osecikin, fondatorul portalului Gulag.net, care trăiește în prezent în Franța, dar care afirmă că are „surse în interiorul serviciilor” ruse, a indicat miercuri pe contul său de Telegram că Kremlinul nu a luat o decizie definitivă în această privință.

Ucraina ar putea lansa o contraofensivă în iunie

Ucraina este puțin probabil să lanseze o contraofensivă în războiul său împotriva Rusiei înainte de mijlocul lui iunie, când speră să fi primit mai multe arme de la aliații săi, a declarat ieri Oleksii Arestovici, consilier politic al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. De asemenea, Arestovici a spus că nu se așteaptă ca ofensiva Rusiei în Ucraina să aibă vreun “rezultat semnificativ” până pe 9 mai, când Rusia celebrează victoria asupra Germaniei naziste, în Al Doilea Război Mondial.

Consilierul politic a mai informat că luptele continuă la complexul siderurgic Azovstal, unde combatanți ucraineni și câțiva civili sunt baricadați în orașul port Mariupol, însă fără a da detalii.

La rândul său, șeful satului major al forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a declarat joi că țara sa are nevoie de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) pentru a se apăra împotriva rachetelor de croazieră rusești. El a spus că Rusia și-a reluat loviturile cu rachete de croazieră. “De aceea, problema furnizării Ucrainei de sisteme de rachete cu lansare multiplă precum M142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System) și de M270 MLRS este una crucială”, a subliniat Zalujnîi.

Lukașenko, surprins că “operațiunea” Rusiei nu s-a terminat

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat nu se aștepta ca “operațiunea” Rusiei în Ucraina să se prelungească atât de mult și a susținut că face “tot posibilul” pentru a opri conflictul, într-un interviu acordat, ieri, Associated Press. Liderul autoritar belarus a apărat invazia Rusiei în Ucraina, care a început pe 24 februarie. Cu toate acestea, el a spus că nu credea că se “va prelungi în acest fel”. “Dar nu sunt suficient de implicat în această chestiune încât să spun dacă se desfășoară (n.r. războiul) conform planului, așa cum spun rușii, sau așa cum simt eu. Vreau să subliniez încă o dată, simt că această operațiune a fost prelungită”, a spus Lukașenko. El a mai invocat că Ucraina “provocă Rusia” și a insistat că Belarus este pro-pace.

“În mod categoric, nu acceptăm niciun război. Am făcut și facem tot posibilul acum ca să nu existe un război. Sincer, datorită mie au început negocierile dintre Ucraina și Rusia”, a mai spus liderul belarus. “Dar de ce Ucraina, pe al cărei teritoriu se desfășoară un război, unde au loc acțiuni militare, mor oameni – de ce nu este Ucraina interesată de aceste negocieri?”, a argumentat Lukașenko.

Șeful statului belarus a mai afirmat că ar fi “inacceptabil” să fie folosite arme nucleare, dar nu a putut spune dacă Rusia are astfel de planuri. “Nu numai că folosirea armelor nucleare este inacceptabilă pentru că ar fi chiar lângă noi (n.r. Belarus), nu ne aflăm peste ocean ca Statele Unite. Este, de asemenea, inacceptabil, deoarece ar putea lovi globul terestru care ar zbura de pe orbită cine știe unde. Dacă Rusia este sau nu capabilă de acest lucru – aceasta este o întrebare pe care trebuie să o adresați leadershipul rus”, a mai explicat el.

Lukașenko a mai spus că Putin nu dorește un conflict direct cu NATO și a îndemnat Occidentul să se asigure că acest lucru nu se va întâmpla.

“Cel mai probabil nu vrea (n.r. Putin) o confruntare globală cu NATO. Faceți tot posibilul să împiedicați acest lucru. Altfel, chiar dacă Putin nu vrea, armata va reacționa”, a subliniat liderul belarus.

La începutul acestei săptămâni, Armata belarusă a anunțat pe neașteptate că au loc exerciții militare care au stârnit îngrijorări în Ucraina. Cu toate acestea, Lukașenko a asigurat, ieri, că exercițiile nu au amenințat pe nimeni. “Nu amenințăm pe nimeni și nu vom amenința pe nimeni. Mai mult decât atât, nu putem amenința - știm cine ni se opune, așa că a declanșa un fel de conflict, un fel de război, aici, nu este absolut deloc în interesul statului belarus. Așa că Occidentul poate sta liniști”, a conchis Lukașenko.

Rusia a simulat lovituri de rachete cu capacitate nucleară

Rusia a anunțat că forțele sale au simulat lovituri de rachete cu capacitate nucleară în enclava vestică Kaliningrad.

Anunțul a venit în cea de-a 70-a zi a intervenției militare a Moscovei în Ucraina. După ce a trimis trupe în Ucraina la sfârșitul lunii februarie, președintele rus Vladimir Putin a lansat amenințări, sugerând disponibilitatea de a desfășura armele nucleare tactice ale Rusiei.

În timpul manevrelor militare de miercuri, din enclava de la Marea Baltică situată între Polonia și Lituania, Rusia a simulat „lansări electronice” de sisteme de rachete balistice mobile Iskander cu capacitate nucleară, a anunțat ministerul Apărării într-un comunicat.

Forțele ruse au practicat lovituri simple și multiple asupra țintelor care imitau lansatoare de sisteme de rachete, aerodromuri, infrastructură protejată, echipamente militare și posturi de comandă ale unui inamic.

De asemenea, conform aceleiași surse, militarii au desfășurat acțiuni “ în condiții de radiație și contaminare chimică”.

Cum îi ajută americanii pe ucraineni să lichideze generali ruși

Statele Unite au furnizat informații referitoare la trupele ruse pe câmpul de luptă care le-au permis ucrainenilor să vizeze și să ucidă mulți dintre generalii ruși în războiul din Ucraina, potrivit unor înalți oficiali americani, relatează The New York Times.

Oficialii ucraineni au declarat că au ucis aproximativ 12 generali din prima linie, un număr care i-a uimit pe analiștii militari.

Ajutorul oferit de SUA face parte dintr-un efort secret al administrației Biden de a furniza informații în timp real pe câmpul de luptă Ucrainei. Aceste informații includ și mișcările de trupe rusești anticipate, obținute din evaluările recente ale americanilor ale planului secret de luptă al Moscovei referitor la luptele din regiunea Donbas, din estul Ucrainei, au spus oficialii. Ei au refuzat să precizeze câți generali au fost uciși ca urmare a asistenței oferite de SUA. Statele Unite s-au concentrat pe furnizarea locației și a altor detalii cu privire la cartierul general mobil al Armatei ruse, care se mută frecvent. Oficialii ucraineni au combinat aceste informații geografice cu propriile informații, inclusiv comunicații interceptate care alertează Armata ucraineană în legătură cu prezența unor ofițeri ruși de rang înalt, pentru a efectua atacuri de artilerie și alte atacuri care s-au soldat cu moartea ofițerilor ruși.

Oferirea informațiilor face parte dintr-un flux intensificat de asistență SUA, care include arme mai grele și ajutor de zeci de miliarde.

Oficialii americani nu au descris modul în care au obținut informațiile despre cartierul general al trupelor ruse, de teamă să nu pună în pericol metodele de colectare. Însă pe tot parcursul războiului, agențiile de informații din SUA au folosit o varietate de surse, inclusiv sateliți clasificați și comerciali, pentru a urmări mișcările trupelor rusești.

Întrebat despre informațiile furnizate ucrainenilor, John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a spus că “nu vom vorbi despre detaliile acestor informații”, însă a recunoscut că Statele Unite oferă “Ucrainei informații pe care le pot folosi pentru a se apăra”.

Nu toate atacurile au fost efectuate cu ajutorul informațiilor americane. Un atac care a avut loc la sfârșitul săptămânii în estul Ucrainei, care l-a vizitat pe generalul Valeri Gerasimov, un ofițer rus de rang înalt, nu a fost organizat cu ajutorul informațiilor americane, potrivit mai multor oficiali americani. Statele Unite interzic furnizarea informațiilor referitoare la cei mai importanți lideri ruși, au subliniat oficialii americani.

Alți aliați NATO oferă, de asemenea, informații în timp real armatei ucrainene.

Informațiile pe care Statele Unite le-au furnizat Ucrainei au fost într-adevăr valoroase, însă generalii ruși s-au expus adesea la interceptări electronice, vorbind la telefoane și radiouri, au declarat oficiali militari americani.

Tacticile militare rusești au contribuit, de asemenea, la vulnerabilitatea generalilor superiori, din cauza ierarhiei de comandă centralizată, de sus în jos, care oferă autoritate de luare a deciziilor doar la cele mai înalte niveluri. Astfel, generalii ruși sunt forțați să întreprindă călătorii riscante în primele linii pentru a rezolva probleme logistice și operaționale.

OMS: Aproximativ 15 milioane de decese de COVID-19 la nivel mondial

Pandemia de COVID-19 a provocat moartea a aproximativ 15 milioane de oameni în întreaga lume, estimează Organizația Mondială a Sănătății (OMS), adică cu 13% mai multe decese decât erau preconizate în mod normal în doi ani.

OMS consideră că multe țări au raportat mai puține persoane care au decedat din cauza COVID-ului decât cifra reală. Oficial, au fost raportate doar 5,4 milioane de decese.

În India, s-au înregistrat 4,7 milioane de decese cauzate de COVID-19, de 10 ori mai multe decât cifrele oficiale, și aproape o treime din numărul total de decese cauzate de COVID-19 la nivel global.

Guvernul indian a pus la îndoială cifrele, precizând că are “îngrijorări” cu privire la metodologie, dar alte studii au ajuns la concluzii similare cu privire la cifra deceselor în India.

Măsura folosită de OMS se numește “decese în exces”, respectiv cât de mulți oameni au murit comparativ cu cifra estimată în mod normal pe baza mortalității în aceeași zonă înainte de izbucnirea pandemiei.

Aceste calcule iau în considerare, de asemenea, decesele care nu au fost direct cauzate de COVID-19, ci au fost în schimb cauzate de efectele sale secundare, cum ar fi oamenii care nu pot accesa spitalele pentru serviciile medicale necesare. În același timp, calculele iau în considerare raportarea precară din unele regiuni și numărul scăzut de teste realizate la începutul pandemiei. Potrivit OMS, majoritatea celor 9,5 milioane de decese înregistrate pe lângă cele 5,4 milioane de decese raportate de COVID-19 au fost considerate decese cauzate direct de virus.

Alături de India, țările cu cel mai mare număr de decese sunt Rusia, Indonezia, SUA, Brazilia, Mexic și Peru. Cifrele din Rusia sunt de trei ori și jumătate mai mari față de decesele raportate în țară.

O activistă rusă și-a cusut gura în semn de protest față de războiul din Ucraina

Activista rusă Nadejda Saifutdinova, din orașul Ekaterinburg, din Urali, și-a cusut gura în semn de protest față de campania militară rusă în Ucraina, a anunțat miercuri organizația neguvernamentală OVD-Info, care contabilizează arestările ce au loc la manifestații ale opoziției ruse în țară.

Femeia a fost dusă la un comisariat de poliție după ce a participat de una singură la o pichetare, cu gura cusută, la care a afișat o pancartă cu îndemnuri împotriva războiului. “Nu putem să tăcem”, era unul dintre sloganurile înscrise pe pancarta sa. “Au chemat o ambulanță de la comisariat”, a declarat activista rusă pentru OVD-Info.

Studiu amplu: Omicron e la fel de severă ca și variantele anterioare COVID-19

Varianta Omicron a virusului SARS-CoV2 este intrinsec la fel de severă ca și variantele anterioare, se constată într-un studiu amplu realizat în Statele Unite, spre deosebire de ipotezele formulate de cercetări precedente potrivit cărora ar fi mai transmisibilă, dar mai puțin severă. “Am ajuns la concluzia că riscurile spitalizării și mortalității au fost aproape identice între perioade”, au precizat cei patru cercetători care au condus studiul realizat pe baza datelor provenite de la 130.000 de pacienți cu COVID-19 și referindu-se la perioadele din ultimii doi ani când diferite variante au fost dominante la nivel global.

Cercetarea, care se află în proces de evaluare peer review la Nature Portfolio și a fost publicată pe Research Square în data de 2 mai, a fost ajustată în funcție de factori de eroare precum criterii demografice, situația vaccinării și indexul de comorbidități Charlson care estimează riscul de deces la un an de la spitalizare pentru pacienții care prezintă condiții specifice de comorbiditate.

Studiile care au presupus că varianta Omicron este mai puțin severă au fost realizate în diferite regiuni, printre care Africa de Sud, Scoția, Anglia și Canada, au precizat autorii noului studiu, oameni de știință de la Massachusetts General Hospital, Universitatea Minerva și Harvard Medical School. Aceștia au spus că studiul lor ar putea avea mai multe limitări, printre care și posibilitatea de a fi subestimat numărul pacienților vaccinați în valuri COVID-19 mai recente, precum și numărul total de infectări, întrucât a exclus pacienții care au efectuat teste rapide la domiciliu.

China: O femeie captivă timp de șase zile sub dărâmăturile unui imobil prăbușit, găsită în viață

O femeie a fost salvată joi în orașul chinez Changsha (centrul țării) după ce a supraviețuit timp de șase zile sub dărâmăturile unei clădiri care s-a prăbușit pe 29 aprilie, potrivit mediilor oficiale citate de EFE.

Femeia, captivă sub dărâmături 132 de ore înainte de a fi salvată, este cea de-a zecea supraviețuitoare a dezastrului care s-a soldat până în prezent cu cinci morți, în timp ce alte zeci de persoane sunt date dispărute.

Echipa de salvare a detectat semne de viață prin metode tradiționale, lovind obiecte, strigând sau cu ajutorul câinilor dresați, utilizând totodată mijloace speciale de intervenție, precum drone sau detectori de semne vitale, a explicat Liang Buge, expert al echipei de intervenție.

Cel puțin nouă persoane au fost arestate în legătură cu prăbușirea imobilului, printre care proprietarul clădirii, acuzat de nerespectarea reglementărilor de construcție și de comiterea altor infracțiuni.

În imobilul de opt etaje, în care fuseseră efectuate modificări de structură, funcționau magazine, un restaurant, o cafenea, un hotel de familie și mai multe apartamente.

În ultimii ani s-au prăbușit mai multe imobile în China, precum hotelul din provincia Fujian din martie 2020, în care și-au pierdut viața 29 de persoane, sau o altă clădire din zona turistică Jiangsu, în care au murit 17 persoane, în iulie anul trecut.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.