MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Omicron se înmulțește în bronhii de 70 de ori mai rapid decât Delta
Vestea parțial bună e că virusul s-a dezvoltat de 10 ori mai greu în plămâni
Tulpina Omicron a coronavirusului SARS-CoV-2 se înmulțește de 70 de ori mai rapid în țesutul bronhiilor decât cea originală și decât Delta, arată un studiu care ar putea explica transmiterea noii variante. Studiul realizat de o echipă a Universității din Hong Kong a mai concluzionat că noua variantă s-a înmulțit de zece ori mai încet în țesutul pulmonar, fapt asociat de cercetători cu forma mai ușoară de boală dată de tulpină. Michael Chan Chi-wai, care a condus analiza, a spus că rezultatul trebuie interpretat cu prudență, pentru că gravitatea bolii este determinată nu doar de cât de rapid se înmulțește virusul, ci și de răspunsul imun al unei persoane și, în special, dacă sistemul imunitar devine suprasolicitat. „Este remarcat faptul că, prin infectarea mult mai multor oameni, un virus foarte contagios poate provoca o boală mult mai gravă și deces, chiar dacă virusul în sine ar putea fi mai puțin patogen. Astfel, laolaltă cu studiile noastre recente care arată că variantă Omicron poate evita imunitatea dată de vaccinuri și infecția trecută, amenințarea reprezentată de Omicron este probabil să fie foarte importantă”, a declarat el.
Jeremy Kamil, profesor de microbiologie la Louisiana State University, a subliniat că Delta, care s-a dovedit a fi mult mai patogenă, a prezentat un tipar similar de replicare mai înceată în plămâni. „Acești autori au descoperit că Omicron se înmulțește fantastic de bine - chiar mai rapid decât Delta și virusul original - în țesutul bronhiilor. Asta ar putea fi, într-un anumit mod, în beneficiul răspândirii/ transmiterii între oameni”, a spus el. „Desigur, o componentă importantă a transmisibilității Omicron în viața reală va fi reprezentată de abilitatea sa de a evita anticorpii neutralizanți care protejează în primul rând împotriva infecției. Este foarte posibil să se răspândească ușor chiar între persoanele vaccinate, mai ales în cazul celor care nu au primit recent o doză suplimentară”.
Datele inițiale, publicate online și fără evaluare a colegilor de breaslă, au rezultat din experimente în care au fost folosite mostre de țesut pulmonar prelevate de la pacienți în timpul operațiilor.
În 24 de ore, varianta Omicron s-a înmulțit de 70 de ori mai mult decât Delta și varianta originală a coronavirusului. Instalarea în bronhii permite, potrivit oamenilor de știință, să transmită virusul mai ușor.
Documente declasificate: Asasinul lui Kennedy a vorbit cu KGB
Administrația Biden a declasificat aproape 1.500 de documente legate de asasinarea fostului președinte John F. Kennedy în noiembrie 1963, iar probabil cea mai mare dezvăluire este că Lee Harvey Oswald a vorbit cu un ofițer KGB la ambasada sovietică din Ciudad de Mexico cu câteva săptămâni înainte de omorârea lui JFK. Un raport al CIA a precizat că vizita lui Oswald la ambasada sovietică a avut legătură strict cu o solicitare de pașaport sau cu o chestiune privind viza.
Asasinarea continuă să alimenteze teorii ale conspirației, în ciuda concluziei oficiale conform căreia JFK a fost ucis de Oswald.
Documentele declasificate mai arată că anchetatorii au înmulțit pistele de investigație, de la serviciile de informații sovietice la grupuri comuniste din Africa și chiar la mafia italiană, pentru a stabili dacă Oswald a avut complici în această crimă comisă la 22 noiembrie 1963 la Dallas.
Documentele relevă în special că SUA și-au intensificat activitățile de spionaj și de influență asupra regimului cubanez al lui Fidel Castro, cu care Oswald a avut contacte și pe care administrația Kennedy dorea să îl răstoarne. Cele 1.491 de documente au fost difuzate pe site-ul Arhivelor Naționale, care conțin deja zeci de mii de dosare legate de moartea lui Kennedy și de ancheta care a urmat.
Această nouă desecretizare de documente vine la două luni după ce președintele Joe Biden a amânat cu un an publicarea programată a tuturor materialelor legate de asasinarea lui JFK “pentru o protecție în fața unor daune identificabile aduse apărării militare, operațiunilor serviciilor de informații, aplicării legii sau derulării relațiilor externe, care ar fi de o asemenea gravitate încât ar cântări mai greu decât interesul public al unei desecretizări imediate”. Publicarea de miercuri va fi urmată de o analiză de securitate aprofundată a documentelor rămase clasificate, în număr de circa 10.000, însă nu există un calendar pentru definitivarea evaluării.
Casa Albă este sub presiune să facă publice și restul documentelor până la 15 decembrie 2022, cu excepția cazurilor în care există motive de a păstra secretul. Philip Shenon, specialist în asasinarea lui JFK, a declarat pentru revista Politico, miercuri, că unele documente nu vor fi niciodată desecretizate, din motive de securitate, și că acest lucru va alimenta teoriile conspirației. În opinia sa, mai sunt secretizate încă 15.000 de documente, majoritatea de la CIA și FBI.
NATO respinge solicitarea Moscovei de a renunța la aderarea Ucrainei
NATO a respins ieri solicitarea Moscovei ca Alianța să renunțe la aderarea Ucrainei și a insistat asupra importanței parteneriatului său cu Kievul.
“Nu vom face niciun compromis asupra dreptului Ucrainei de a-și alege propria cale, nu vom face niciun compromis asupra dreptului NATO de a-și proteja și apăra toți aliații și nu vom face niciun compromis asupra faptului că NATO are un parteneriat cu Ucraina”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la sediul Alianței din Bruxelles. “Din 2014, de la începutul războiului, Rusia a împins Ucraina spre NATO și astăzi este pe cale să paveze drumul dificil al aderării sale”, a declarat la rândul său președintele ucrainean.
Ucraina are dreptul de a se apăra, ca toate statele suverane, iar NATO îi va furniza sprijin practic, instruindu-i și consiliindu-i forțele armate, participând la exerciții comune și furnizându-i echipament, a mai spus Stoltenberg. El a ținut să sublinieze că Alianța este alături de Ucraina, dar că “sprijinul NATO nu este o amenințare pentru Rusia”. El și-a reiterat apelul către Rusia de a reveni la diplomație, de a face pași pentru detensionarea situației și de “a respecta suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei”. “Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe severe. Și ar avea un preț ridicat”, a atras atenția secretarul general al NATO.
Rusia este în prezent suspectată în Occident că pregătește o nouă invazie a Ucrainei și că desfășoară forțe considerabile la frontiera lor comună.
Rusia i-a transmis miercuri secretarului adjunct american pentru Europa, Karen Donfried, cu prilejul deplasării sale la Moscova, o listă de “propuneri” privind garanțiile juridice solicitate aliaților.
Aderarea a fost promisă Ucrainei și Georgiei în cadrul summitului NATO de la București din 2008, în pofida avertismentelor Franței și Germaniei. Însă aderarea unui nou membru trebuie să fie aprobată în unanimitate, a reamintit Jens Stoltenberg.
Alianță defensivă, NATO nu a intervenit când a avut loc campania militară a Rusiei în Georgia în 2008, nici când a avut loc anexarea Crimeei în 2014. Articolul 5 nu se aplică decât în cazul membrilor, nu și al țărilor partenere, explică aliații. Președintele ucrainean este conștient de această regulă. “Dacă armata noastră eșuează, asta va avea consecințe pentru toate statele membre NATO, pentru că Ucraina este un avanpost”, a subliniat el.
Volodimir Zelenski nu și-a ascuns decepția după ce s-a întâlnit miercuri cu liderii UE, dintre care 21 sunt membri ai NATO. “Mulți lideri europeni nu înțeleg în general ceea ce se întâmplă la frontierele noastre”, a spus el, după ce a solicitat în van adoptarea de sancțiuni preventive împotriva Moscovei.
Coreea de Nord încearcă să-și facă mai discrete execuțiile publice
Coreea de Nord continuă să comită execuții publice, însă depune eforturi să le facă “invizibile” lumii, potrivit unui organizații cu sediul la Seul, care afirmă că Phenianul își face mai mult griji cu privire la imaginea sa în străinătate. Această organizație, Transitional Justice Working Group (TJWG), a analizat imagini satelitare și a cules 42 de mărturii despre execuția prin împușcare sau spânzurare a 23 de persoane, în public, de la instalarea la putere a lui Kim Jong Un, în decembrie 2011.
Transfugi nord-coreeni au povestit că aceste execuții au avut loc în instalații strict supravegheate, iar autoritățile au făcut totul să împiedice ca orice informație să ajungă în afară. “În ultimii ani, Coreea de Nord pare că a ales în mod strategic instalații îndepărtate de zona de frontieră, pentru a organiza aceste execuții”, subliniază această organizație de apărarea drepturilor omului. “În plus, supravegherea și controlul spectatorilor la aceste evenimente sunt consolidate, pentru a evita ca informații despre execuții publice să fie difuzate în afara țării”, precizează organizația.
Phenianul este acuzat de mult timp că organizează execuții publice cu scopul de a-i supune pe nord-coreeni prin teroare. Kim Jong Un și-a trimis la moarte mai mulți consilieri apropiați, inclusiv pe puternicul său unchi Jang Song Thaek, în 2013.
Nordul neagă aceste acuzații, pe care le cataloghează drept minciuni răspândire de către transfugi și subliniază că respectă drepturile omului.
Phenianul nu publică nicio statistcă despre pedeapsa cu moartea. Dintre cele 23 de execuții raportate de TJWG, 21 au avut loc prin împușcare, iar celelalte două prin spânzurare. Ele au fost organizate adesea în fața a sute spectatori, iar familiile executaților au fost obligate să asiste.
Șapte dintre persoanele ucise au fost condamnate la moarte din cauză că au distribut sau s-au uitat la înregistrări video provenind din Coreea de Sud, strict interzise de către regimul lui Kim Jong Un.
Reporters sans frontières: 488 de jurnaliști sunt închiși în lume, un record
Cele cinci țări unde cel mai mare număr de jurnaliști erau deținuți anul acesta sunt China, Malaysia, Vietnam, Belarus și Arabia Saudită. Cu 488 de jurnaliști închiși în lume, „RSF nu a înregistrat vreodată un număr atât de ridicat de jurnaliști deținuți”, deplânge ONG-ul în bilanțul său anual, dezvăluind totodată că numărul celor uciși (46) în 2021 a atins cel mai scăzut nivel după 20 de ani.
Această creștere excepțională, de 20% într-un an (de la 1 ianuarie până la 1 decembrie 2021), „a fost înregistrată în trei țări”: Malaysia, Belarus și China. Cele cinci țări unde cel mai mare număr de jurnaliști au fost închiși la 1 decembrie sunt în China (127), Malaysia (53), Vietnam (43), Belarus (32) și Arabia Saudită (31). „RSF nu a mai înregistrat vreodată atât de multe femei jurnalist închise”, în total 60, adică o treime în plus față de 2020, deplânge asociația. Dacă bărbații reprezintă majoritatea jurnaliștilor deținuți în lume (87,7%), Belarus este țara care a închis cele mai multe femei jurnalist (17) în comparație cu bărbați (15).
Mexicul și Afganistanul rămân cele mai periculoase țări anul acesta pentru jurnaliști, cu 7, respectiv 6 reporteri uciși, urmate de Yemen și de India pe locul trei, cu 4 jurnaliști uciși în fiecare țară.
Patru copii morți în Australia, după ce vântul a luat pe sus un castel gonflabil
Patru copii au murit, iar mai mulți adulți au fost răniți ieri, în Australia, unde un castel gonflabil pe care se jucau a fost luat de o rafală de vânt, a anunțat poliția. Acest accident a avut loc în timpul unei petreceri, la încheierea trimestrului, la o școală prmară din Devonport, pe Insula Tasmania. Copiii au căzut de la aproximativ zece metri înălțime. Doi băieți și două fete în vârstă de aproximativ 11 ani au murit, iar alți cinci copii au fost grav răniți, a anunțat Poliția din Tasmania.
Premierul australian Scott Morrison a deplâns un accident “bulversant”.
“Copii mici ,care se amuzau afară cu familiile lor, iar asta se transformă într-o tragedie oribilă, în această perioadă a anului. Asta îți rupe sufletul”, a declarat el. Serviciile de meteorologie au anunțat “rafale ușoare de vânt” și soare la începutul acestei veri australe în regiunea respectivă.
Cel puțin 25 de morți în Turcia din cauza alcoolului contrafăcut
Cel puțin 25 de persoane au murit în decurs de câteva zile în Turcia, iar alte aproximativ 20 au fost spitalizate după ce au consumat alcool contrafăcut, în mai multe provincii din țară.
Morți din cauza consumului de alcool contrafăcut au loc frecvent în Turcia, unde producția clandestină s-a dezvoltat odată cu o “explozie” a taxelor impuse băuturilor alcoolice. “Raki”, o băutură alcoolică națională, costă în jur de 250 de lire turcești (15 euro) litrul, la supermarket, reprezentând aproape o zecime din salariul minim net lunar de 2.825 de lire turcești.
Alcoolul de contrabandă este uneori făcut cu metanol, puternic și folosit în industrie, în loc de etanol, folost de obicei în consumul uman.
La sfârșitul lui 2020, peste 40 de persoane au murit în mai puțin de o săptămână în Turcia din același motiv.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, acuzat cu regularitate de către opozanții săi de faptul că vrea să islamizeze societatea, a luat în mai multe rânduri poziție împotriva consumului de alcool sau tutun.
