MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Oficiali de la Moscova, despre războiul lui Putin: „O greșeală catastrofală”
O parte dintre sursele consultate sub protecția anonimatului de Bloomberg se tem tot mai mult că președintele rus ar putea folosi arma nucleară n un alt oligarh rus a denunțat „masacrul” din Ucraina
Au trecut aproape două luni de când Vladimir Putin a declanșat războiul în Ucraina, iar Rusia a înregistrat pierderi militare considerabile și este tot mai izolată pe plan internațional. Scurta operațiune militară specială s-a transformat într-un război de durată, rușii fiind surprinși de rezistența Ucrainei și de unitatea aliaților care o sprijină. În acest context, scrie Bloomberg, un număr restrâns de oficiali ai Kremlinului pun tot mai mult sub semnul întrebării decizia lui Putin de a porni acest război.
Înalți oficiali din guvern sau din zona companiilor controlate de stat consideră că războiul a fost „o greșeală catastrofală” care va arunca Rusia cu ani în urmă, scrie Bloomberg pe baza discuției cu 10 surse care au dorit să își păstreze anonimatul. Nimeni nu are curajul să își exprime criticile în mod public.
Până acum, niciuna dintre cele 10 surse nu întrevede vreo șansă ca președintele rus să își schimbe poziția sau să fie contestat pe plan intern. Bazându-se tot mai mult pe un cerc extrem de restrâns de consilieri, Putin a parat orice tentativă a unor oficiali de a-l avertiza asupra dezastrului economic sau a costurilor politice pe care le va avea războiul.
„Stabilitate suprarealistă”
Unii spun că împărtășesc din ce în ce mai mult temerile exprimate de serviciile de informații americane privind posibilitatea ca Putin să recurgă la utilizarea limitată a armelor nucleare, în cazul în care campania militară din Ucraina se va îndrepta către un eșec al Moscovei.
Putin are însă sprijinul masiv al publicului, și al elitei ruse care îmbrățișează linia oficială a propagandei de la Kremlin, subliniază totuși Bloomberg. Elita crede că ciocnirea cu Occidentul era inevitabilă, iar economia se va adapta sancțiunilor impuse de SUA și aliați. Și masele îl susțin pe Putin. După șocul inițial cauzat de sancțiuni, un soi de „stabilitate suprarealistă” s-a instalat în Rusia. În același timp însă, numărul celor care au dubii cu privire la strategia liderului rus este în creștere, doar că nu au curajul de a ieși public cu astfel de mesaje. Câțiva oligarhi au făcut unele declarații mai nuanțate în care atrăgeau atenția asupra consecințelor nefaste ale războiului. Alții au fost mai tranșanți, vorbind despre „războiul nebunesc” al lui Putin.
Oligarh rus, despre generalii ruși: „Și-au dat seama că au o armată de rahat”
Magnatul rus Oleg Tincov a denunțat “masacrul” organizat de Moscova în Ucraina și a cerut Occidentului să ajute la încheierea acestui “război nebunesc”. Lansând una dintre cele mai vehemente critici la adresa acțiunii militare a Kremlinului, Tinkov a susținut că 90% dintre ruși sunt împotriva războiului. Tinkov este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din Rusia și a fondat Tinkoff Bank în 2006. El a locuit în afara Rusiei în ultimii ani.
„Trezindu-se cu mahmureală, generalii și-au dat seama că au o armată de rahat. Și cum să fie bună armata dacă orice altceva în țară este rahat și îngropat în nepotism și servilism?”, a scris pe Instagram Tinkov, în vârstă de 54 de ani. Omul de afaceri, care a fost vizat de sancțiunile occidentale, a adăugat: “Nu văd un singur beneficiar al acestui război nebunesc! Oameni nevinovați și soldați mor”.
El cere Occidentului să oprească masacrul și să fie mai rațional și uman.
Oficiali americani: Rusia nu a înregistrat câștiguri teritoriale majore în est
După începutul ofensivei extinse a Rusiei în Donbas, SUA apreciază că nu au existat câștiguri teritoriale majore pentru Moscova, afirmă doi oficiali americani de rang înalt citați de CNN. SUA au observat unele atacuri noi ale forțelor ruse, care par a fi atacuri de sondare pentru a testa apărarea ucraineană, a declarat unul dintre oficiali. Cu toate acestea, liniile de front rămân statice, fără ca vreun teritoriu major să treacă sub controlul rușilor.
Pentru a ajuta la pregătirea forțelor ucrainene pentru bătăliile care vor urma, noul pachet de sprijin militar în valoare de 800 de milioane de dolari se va concentra pe artilerie, în special obuziere de 155 mm și muniție, potrivit unui oficial american de rang înalt și unei surse din Congres.
SUA au cerut „multor” aliați NATO să contribuie cu artilerie la acest nou transport de arme planificat, a declarat un oficial american de rang înalt pentru CNN.
Ucrainenii, îndemnați să sărbătorească Paștele online
Șeful administrației militare regionale Lugansk din estul Ucrainei, Serhii Haidai, a avertizat, ieri, cu privire la posibile atacuri ale forțelor ruse în timpul viitoarelor slujbe de Paște și a cerut locuitorilor regiunii să participe la slujbe în format online. “Rușii vor încerca” să atace, așa că “e mai bine să stați acasă, să nu vă riscați viața. Să sărbătorim Paștele online”, a afirmat el.
“Rușii vor organiza provocări în Duminica Paștelui. Salvați-vă viața, stați acasă! Fac un apel către locuitorii din Lugansk care rămân în regiune și care au fost deja evacuați. În regiunea Lugansk nu a mai rămas aproape nicio biserică în picioare; au fost distruse de Rusia. Bisericile care erau subordonate Patriarhiei Moscovei (a Bisericii Ortodoxe) au fost atacate de «lumea rus㻓, a afirmat guvernatorul regional Serhii Haidai.
“Dacă li se va ordona să atace bisericile de Paște, nu se vor opri. Rușii vor încerca, sunt sigur. Așa că e mai bine să stați acasă, să nu vă riscați viața”, a mai precizat Haidai.
La începutul acestei săptămâni, șeful administrației militare regionale Sumî, din nordul Ucrainei, i-a îndemnat pe localnici să participe la slujbele virtuale de Paște în urma unor avertismente similare.
Nalvalîi apel către votanții lui Le Pen să îl voteze pe Macron
„Ți-ar plăcea ca un politician francez să obțină un împrumut de la Cosa Nostra?”, îi întreabă opozantul rus pe susținătorii candidatei de extrema dreaptă
Opozantul rus Alexei Nalvalîi a făcut apel ieri la francezi să voteze pentru Emmanuel Macron în turul doi al alegerilor prezeidențiale, acuzând partidului rivalei sale, Marine Le Pen, că a făcut un compromis cu Vladimir Putin. „Fără nicio ezitare fac apel la francezi să-l voteze pe Emmanuel Macron pe 24 aprilie, dar aș vrea să mă adresez celor care nu exclud să voteze pentru Marine Le Pen”, a scris activistul într-o serie de tweet-uri. Închis în Rusia din ianuarie 2021, Navalnîi s-a declarat „șocat” de împrumutul de 9 milioane de euro luat în 2014 de fostul partid Frontul Național (acum Adunarea Națională) de la o bancă rusă. „Este coruție. Și-a vândut influența politică lui Putin”, a denunțat opozantul.
Partidul lui Le Pen continuă să ramburseze acest împrumut care a fost contractat inițial în 2014 de la o bancă rusă, First Ceh-Russian Bank (FCBR), închisă în 2016. Datoria a fost cedată unei companii ruse de închirieri de mașini, Conti, apoi cedată către Aviazaptchast, o firmă condusă de foști militari ruși. “Această bancă (FCBR) este o cunoscută agenție de spălare a banilor care a fost creată la instigarea lui Putin. Ți-ar plăcea ca un politician francez să obțină un împrumut de la Cosa Nostra?” a scris Navalnîi, care și-a construit notorietatea cu investigațiile sale privind corupția elitei ruse.
Pentru a justifica că a apelat la o instituție financiară rusă, FN a spus că băncile franceze că nu i-au acordat împrumuturi.
Zelenski o îndeamnă pe Le Pen să recunoască “că s-a înșelat”
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndeamnat-o joi pe Marine Le Pen, acuzată de o apropiere față de Rusia, să recunoască faptul că s-a înșelat. “Dacă doamna candidată înțelege că s-a înșelat, relația noastră s-ar putea schimba”, a declarat la postul francez BFMTV șeful statului ucrainean într-un interviu de la Kiev. Însă, a adăugat el, “nu sunt convins că am dreptul, azi, să influențez ceea ce se întâmplă la voi”. “Vreau să spun că, evident, am relații cu Emmanuel Macron și nu aș vrea să le pierd”, a declarat Zelenski.
Lui Marine Le Pen i s-a interzis intrarea pe teritoriul Ucrainei în ianuarie 2017, după ce a apărat anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014, considerată ilegală de către comunitatea internațională.
Candidata Rassemblement National (RN, extremă dreapta) a condamnat invazia Ucrainei de către Rusia, însă a pledat din nou, săptămâna trecută, în favoarea unei “apropieri strategice între NATO și Rusia” după încheierea războiului rus în Ucraina.
Cazuri de hepatită necunoscută la copii, descoperite în Europa și SUA
Cazuri de hepatită la copii - de o origine necunoscută - identificate mai întâi în Regatul Unit au fost descoperite la copii în alte patru țări din Europa - și anume în Danemarca, Irlanda, Olanda și Spania -, anunță Centrul European de Control și Prevenirea Bolilor (ECDC).
Alte nouă cazuri suspecte au fost identificate la copii cu vârste cuprinse între unul și șase ani în Alabama, în Statele Unite.
“Investigațiile continuă în toate țările care raportează cazuri. În prezent, cauza exactă a hepatitei rămâne necunoscută”, anunță ECDC, însă anchetatori britanici “consideră că o cauză infecțioasă este cea mai probabilă, din cauza caracteristicilor clinice și epidemiologice ale cazurilor”.
Cazurile de hepatită acută cu o etiologie nedeterminată la copii nu sunt rare, subliniază agenția de presă AFP.
Nicio moarte nu s-a înregistrat, însă unele cazuri din Regatul Unit au necesitat un transplant de ficat. “Investigații în laborator ale cazurilor au exclus hepatite virale de tip A, B, C, D și E în toate cazurile”, potrivit ECDC.
Multe dintre cazurile britanice au prezentat icter, potrivit Centrului. “Unele cazuri prezentau simptome gastro-intestinale, inclusiv dureri abdominale, diaree și vomă în săptămânile precedente”, arată ECDC.
Mihail Saakașvili, aflat în detenție, este victima “torturii”
Fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, este victima “torturii”, fiindu-i refuzat accesul la îngrijiri medicale de care el are nevoie în închisoare, a acuzat miercuri avocatul său. “Din punct de vedere al dreptului internațional, eșecul în a acorda îngrijiri medicale adecvate lui (Mihail) Saakașvili este o formă de tortură continuă”, a declarat avocatul Nika Gvaramia, în timpul unei audieri la un tribunal din Tbilisi.
Saakașvili, care a condus această țară din Caucaz din 2004 până în 2013, a fost arestat și apoi plasat în detenție în 2021, pentru a ispăși o condamnare pentru abuz de putere, pe care el o califică drept politică.
Fostul președinte pro-occidental, în vârstă de 54 de ani, a intrat de două ori în greva foamei pentru a protesta împotriva încarcerării sale și a denunța relele tratamente la care, potrivit lui, este supus în închisoare.
Un consiliu de medici independent a subliniat în decembrie că Saakașvili suferă de grave probleme neurologice, consecințe, potrivit lor, a relelor tratamente în detenție.
Mihail Saakașvili este judecat în prezent pentru că a intrat ilegal în Georgia, țară pe care o părăsise pentru a se exila în străinătate, în Ucraina, înainte de a se întoarce în secret anul trecut. El riscă cinci ani de închisoare.
Miercuri, când a compărut la tribunal, Saakașvili arăta slăbit. În timpul audierii, el a cerut să primească asistență medicală și a fost nevoit să iasă pentru scurt timp din sală, susținut de agenți de securitate.
“Duminică, nu-mi mai simțeam picioarele și nu puteam merge”, a declarat Saakașvili, afirmând că a slăbit 12 kilograme în câteva zile.
Arestarea lui Saakașvili a exacerbat o criză politică în Georgia, care a izbucnit după alegerile legislative din 2020, câștigate cu scor strâns de partidul puterii Visul Georgian și pe care opoziția le-a calificat drept fraudate.
Dmitro Kuleba cere, la Sofia, ajutor militar unei Bulgarii reticente
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a îndemnat ieri Bulgaria, în cursul unei vizite la Sofia, să furnizeze cât mai rapid o asistență militară Ucrainei, criticându-i pe membrii Guvernului bulgar care nu vor să-i livreze echipament. Autoritățile bulgare “știu perfect care ne sunt cererile”, a spus presei șeful diplomației ucrainene, care a sosit în capitala bulagră luni seara, după 20 de ore de drum cu mașina. “Atunci când ești în război, ai nevoie de tot, de la gloanțe la avioane de luptă”, a subliniat el.
Bulgaria produce muniție, rachete, armament ușor și deține avioane de tip MiG-29 de concepție sovietică. Însă Partidul Socialist Bulgar (PSB), care face parte din coaliția aflată la putere în această țară apropiată tradițional Rusiei, se opune ferm oricărui ajutor militar Ucrainei.
Președinta PSB Kornelia Ninova, totodată ministru al Economiei, care controlează autorizațiile exportului de armament, a anunțat în mai multe rânduri că atât cât se află ea în Guvern “nici măcar un cui” nu va fi trmis în Ucraina.
“Noi respectăm situația politică în Bulgaria și lăsăm Parlamentul și Guvernul să decidă cum și când să ajute Ucraina”, a subliniat Dmitro Kuleba. “Însă repet că toți cei care sunt reticenți, care se opun furnizării de armament și diverse echipamente militare Ucrainei susțin, în realitate, agresiunea rusă și uciderea cetățenilor noștri”, a denunțat el.
Șeful dplomației ucrainene a fost primit de către președintele bulgar Rumen Radev - el însuși sceptic cu privire la ajutarea Ucrainei - și de către premierul Kiril Petkov.
Justiția britanică autorizează extrădarea lui Julian Assange în SUA
Justiția britanică a autorizat în mod oficial, ieri, extrădarea fondatorului WikiLeaks Julian Assange în Statele Unite, care vor să-l judece cu privire la spionaj, după o înfruntare judiciară dură de ani de zile. Tribunalul Westminster Magistrates de la Londra a pronunțat în mod oficial o ordonanță de extrădare, iar ministrului britanic de Interne Priti Patel îi revine sarcina să o aprobe.
Avocații apărării pot, însă, să facă apel împotriva acestei ordonanțe la Înalta Curte.
Australianul, în vârstă de 50 de ani, care se află în centrul unei luni saga judiciare, este căutat de justiția americană, care vrea să-l judece cu privire la difuzarea, începând din 2010, a peste 700.000 de documente clasificate despre activități militare și diplomatice americane, mai ales în Irak și Afganistan. Julian Assange, inculpat în virtutea legislației împotriva spionajului, riscă să fie condamnat la 175 de ani de închsioare, într-un dosar denunțat de organizații de apărarea drepturilor omului drept o încălcare gravă a libertății presei.
La 14 martie, Assange și-a pierdut ultima speranță de a evita extrădarea în Statele Unite, după ce Curtea Supremă britanică a refuzat să-i examineze un recurs.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
