MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Martie, a zecea lună consecutivă care a bătut recordul de temperatură
Luna martie a anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, fiind totodată a zecea lună consecutivă care bate recordurile de temperatură, a anunțat marți serviciul de monitorizare a schimbărilor climatice al Uniunii Europene.
Temperatura medie a lunii martie a fost cu 0,1 grade Celsius mai mare decât recordul anterior pentru această lună, stabilit în 2016, și cu 1,68 grade Celsius mai mare decât media din perioada preindustrială, arată datele publicate marți de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice. În plus, fiecare din ultimele zece luni a devenit cea mai caldă lună înregistrată vreodată, au arătat măsurătorile.
De asemenea, cele 12 luni care s-au încheiat cu luna martie reprezintă cea mai fierbinte perioadă de 12 luni înregistrată vreodată pe planetă, a precizat aceeași sursă. În perioada aprilie 2023 - martie 2024, temperatura medie globală a fost cu 1,58 grade Celsius peste media din perioada preindustrială, adică 1850-1900.
Cercetătorii se întreabă acum dacă efectul fenomenului El Nino are legătură cu această perioadă deosebit de caldă și se declară îngrijorați de tendința pe termen lung. „Tendința pe termen lung, cu valori excepționale, este cea care ne îngrijorează foarte mult", a declarat pentru Reuters directoarea adjunctă a Serviciului Copernicus, Samantha Burgess. „Aceste recorduri - lună de lună - ne arată cu adevărat că clima noastră se schimbă, se schimbă rapid”, a adăugat ea.
Principalul motor al încălzirii
Anul 2023 a fost deja cel mai fierbinte an al planetei, potrivit înregistrărilor globale, care merg până în 1850. Iar vremea extremă și temperaturile excepționale au făcut deja ravagii în acest an.
Seceta provocată de schimbările climatice în regiunea pădurii amazoniene a declanșat un număr record de incendii de vegetație în Venezuela în perioada ianuarie-martie, în timp ce seceta din Africa de Sud a distrus recoltele, milioane de oameni confruntându-se în prezent cu riscul de foamete. Cauza principală a căldurii excepționale a fost reprezentată de emisiile de gaze cu efect de seră provocate de om, a declarat Serviciul Copernicus. Un factor care a determinat creșterea temperaturoilor este El Nino, modelul meteorologic care încălzește apele de suprafață din estul Oceanului Pacific. El Nino a atins punctul maxim în decembrie-ianuarie și acum slăbește, ceea ce ar putea contribui la întreruperea perioadei de caniculă spre sfârșitul anului. Dar, în ciuda faptului că El Nino s-a atenuat în martie, temperatura medie a suprafeței mării la nivel mondial a atins un nivel record, pentru orice lună înregistrată, iar temperaturile aerului marin au rămas neobișnuit de ridicate, potrivit Serviciului Copernicus.
„Principalul motor al încălzirii este reprezentat de emisiile de combustibili fosili”, a declarat și Friederike Otto, climatolog la Institutul Grantham de la Imperial College din Londra. În cazul în care aceste emisii nu vor fi reduse, planeta va continua să se încălzească, ceea ce va duce la secetă mai intensă, incendii, perioade de caniculă și ploi abundente, a spus Otto.
Virusurile hepatice provoacă în continuare 3.500 de decese pe zi, avertizează OMS
Virusurile hepatice provoacă în continuare 3.500 de decese pe zi, cifră care este în creştere, potrivit unui raport publicat marţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a cerut "acţiuni rapide". Noi date din 187 de ţări arată că numărul estimat al deceselor cauzate de hepatitele virale a crescut de la 1,1 milioane în 2019 la 1,3 milioane în 2022, potrivit raportului, publicat cu ocazia Summitului mondial privind hepatita, potrivit AFP.
Acestea sunt "tendinţe alarmante", a declarat Meg Doherty, director al Departamentului HIV, hepatită şi infecţii cu transmitere sexuală (ITS) al OMS, în cadrul unei conferinţe de presă. În fiecare zi, un total de 3.500 de persoane mor în întreaga lume ca urmare a infecţiei cu hepatită: 83% din cauza hepatitei B şi 17% din cauza hepatitei C.
Estimările actualizate ale OMS indică faptul că, în 2022, 254 de milioane de persoane trăiau cu hepatita B şi 50 de milioane cu hepatita C. În toate regiunile, doar 3% dintre persoanele care trăiesc cu infecţie cronică cu hepatita B au primit tratament antiviral la sfârşitul anului 2022. În ceea ce priveşte hepatita C, 20% au primit tratament curativ. Aceste rezultate sunt departe de obiectivul global de a trata 80% din persoanele care trăiesc cu hepatita cronică B şi C până în 2030", a subliniat Meg Doherty.
Cu toate acestea, cele mai recente date arată o uşoară îmbunătăţire faţă de cifrele din 2019.
Dar "în pofida progreselor înregistrate la nivel mondial în materie de prevenire, numărul deceselor este în creştere deoarece prea puţine persoane cu hepatită sunt diagnosticate şi tratate", a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Africa reprezintă 63% din noile infecţii cu hepatita B, dar doar 18% dintre nou-născuţii din regiune primesc o doză de vaccin împotriva hepatitei B la naştere.
În pofida disponibilităţii unor medicamente generice la preţuri accesibile pentru hepatita virală, multe ţări nu reuşesc să le obţină, regretă OMS, care cere "măsuri rapide" pentru a inversa această tendinţă, cum ar fi un acces mai larg la teste şi diagnostice.
Cotidian elvețian: România, printre primele țări care s-ar implica în războiul din Ucraina
În aprecierea unei importante publicaţii elveţiene, după Franţa, România, şi Polonia s-ar implica printre primele în războiul din Ucraina, potrivit Rador Radio România.
Cotidianul Neue Zürcher Zeitung a atras atenţia asupra pericolului de escaladare a războiului. Autorul materialului a schiţat diferite scenarii pentru eventualitatea unei extinderi a conflictului actual şi asupra celorlalte ţări europene. Această situaţie s-ar putea crea în cazul în care preşedintele francez Emmanuel Macron va trimite soldaţi în Ucraina, afirmă publicația elvețiană.
Prima posibilitate constă în desfăşurarea unui contingent în partea nordică a Kievului, situaţia în care unităţile AFU s-ar muta pe frontul estic şi cel sudic. O a doua variantă posibilă ar putea fi ca forţele Parisului să apară în Zaporijia ca rezervă şi să încerce împiedicarea pătrunderii forţelor ruse. Potrivit cotidianului elveţian, la misiune ar mai lua parte Polonia şi România, iar Republica Moldova ar putea fi folosită chiar drept bază.
La sfârșitul lunii februarie, președintele Franței, Emmanuel Macron, declara că nu poate fi exclusă ideea de a trimite trupe occidentale în Ucraina. El le-ar fi spus liderilor partidelor franceze că ar fi pregătit să trimită trupe pe front dacă luptele vor ajunge la Odesa sau în preajma Kievului.
Europenii care nu sunt de acord cu acest plan se tem că Vladimir Putin îşi va respecta promisiunea şi va declanşa cel de-al treilea război mondial. Mai ales că preşedintele rus a atenţionat Occidentul în repetate rânduri că în cazul în care va trimite soldaţi în Ucraina, acest gest ar însemna acelaşi lucru, se mai arată în articol.
Dosarul "Rust": Alec Baldwin "a minţit în mod flagrant"
Alec Baldwin a "minţit în mod flagrant" pentru a se disculpa de împuşcăturile fatale în urma cărora a murit directoarea de imagine la filmul său western "Rust", iar neglijenţa sa a compromis siguranţa filmărilor, potrivit procurorilor însărcinaţi cu acest caz. Filmările pentru acest film au devenit tragice în octombrie 2021 la o fermă din New Mexico, în sud-vestul Statelor Unite. Actorul a îndreptat o armă care trebuia să conţină doar gloanţe oarbe, dar un glonţ foarte real a ucis-o pe Halyna Hutchins şi l-a rănit pe regizorul Joel Souza.
Acuzat de omor prin imprudenţă, actorul riscă până la 18 luni de închisoare. El susţine că a fost asigurat că arma sa era inofensivă, iar avocaţii săi cer anularea procesului, programată pentru luna iulie. De asemenea, el neagă că ar fi apăsat pe trăgaci, ceea ce este "absurd la prima vedere", insistă procurorii însărcinaţi cu cazul, în documentele publicate luni, cerând menţinerea procesului. Un raport de expertiză al FBI a concluzionat că arma ţinută de actor nu ar fi putut să tragă fără ca trăgaciul să fi fost apăsat. Actorul "a minţit în legătură cu comportamentul său" pe platoul de filmare, schimbându-şi povestea pentru a evita responsabilitatea, au continuat procurorii. La prima confruntare cu poliţia, actorul nu a susţinut că arma s-a descărcat de la sine sau că Halyna Hutchins i-a spus să îndrepte arma spre ea. Aceste elemente fac parte din "povestea" sa, care a fost dezvoltată ulterior în presa americană, subliniază ei.
Armuriera filmului, Hannah Gutierrez-Reed, a fost găsită vinovată de omor prin imprudenţă la începutul lunii martie. Potrivit acuzării, neglijenţa ei repetată a permis introducerea de muniţie reală pe platoul de filmare, sfidând toate regulile industriei cinematografice. "Combinaţia dintre neglijenţa şi lipsa de experienţă a lui Hannah Gutierrez şi lipsa totală de preocupare a lui Alec Baldwin pentru siguranţa celor din jurul său s-a dovedit fatală", au acuzat procurorii. Acest incident rar a şocat Hollywood-ul şi a determinat apeluri pentru interzicerea armelor de foc pe platourile de filmare. Procurorii au criticat atitudinea actorului, care a fost şi producător la "Rust". Potrivit martorilor, "el striga în mod regulat" la toată lumea şi dorea să termine filmul mai repede. "Presiunea exercitată de domnul Baldwin asupra echipei de pe platou a compromis în mod regulat siguranţa", a precizat acuzarea, criticând "un om care nu-şi controla emoţiile".
Filmările la "Rust" au fost reluate câteva luni mai târziu şi s-au încheiat în Montana, cu Matthew, soţul Halynei Hutchins, în calitate de producător executiv. La sfârşitul anului 2022, Hutchins a renunţat la procesul său civil împotriva lui Alec Baldwin printr-o înţelegere nedivulgată.
Rusia: Sute de ruşi au protestat în urma unor inundaţii catastrofale
Sute de persoane au protestat luni în regiunea Orenburg, la frontiera cu Kazahstanul, din cauza lipsei de măsuri din partea autorităţilor locale în urma celor mai grave inundaţii din ultimele decenii în această zonă.
"Putin, ajutor!" sau "Ruşine!", au scandat cei adunaţi în faţa clădirii primăriei din oraşul Orsk, cel mai afectat de dezastrul natural, potrivit portalului (pro-putere) Ural56. Manifestanţii au cerut compensaţii băneşti după ce şi-au pierdut casele după revărsarea mai multor râuri în urma topirii zăpezilor în această regiune la sud de Munţii Ural. Primarul a încercat, în zadar, să calmeze mulţimea, după care un grup de reprezentanţi ai protestatarilor a intrat în clădirea administraţiei locale pentru a ajunge la un acord. Guvernatorul Denis Pasler le-a promis sinistraţilor că 16.000 de persoane vor primi compensaţii în numerar în această săptămână, afirmând că circa 600 de persoane ar fi primit deja astfel de plăţi.
Cei afectaţi s-au adunat în centrul oraşului Orsk, în ciuda avertismentelor procuraturii regionale de a nu încălca legea în timpul stării de urgenţă.
Numai în Orsk, un oraş cu aproape 200.000 de locuitori, unde autorităţile au calificat duminică situaţia drept "critică", aproape 6.700 de case au fost inundate, inclusiv 133 de clădiri rezidenţiale, 25 de şcoli şi grădiniţe şi nouă centre medicale.
Revărsarea fluviului Ural a provocat ruperea unui baraj, iar apa a inundat partea veche a oraşului Orsk, ceea ce a determinat autorităţile să declare starea de urgenţă regională în 4 aprilie, care a fost extinsă duminică la nivel federal.
Autorităţile avertizează că vârful inundaţiilor nu a fost încă depăşit, iar normalizarea nivelului apei fluviului este aşteptată abia spre sfârşitul lunii.
Toate cele trei regiuni ruse se învecinează cu Kazahstanul, afectat de asemenea inundaţii. Preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaiev a calificat sâmbătă inundaţiile ce afectează partea de vest a ţării sale sa drept cel mai grav dezastru natural din ultimii 80 de ani.
