MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Execuție în SUA: Și-a ucis soția și i-a violat fiica în timp ce femeia murea
Bărbatul și-a concediat avocații pentru că voia să fie executat cât mai repede
Statul american Mississippi a executat un condamnat, David Cox, în vârstă de 50 de ani, care a luptat în justiție ca pedeapsa capitală pronunțată împotriva sa, în 2012, să fie aplicată “cât mai rapid posibil”, relatează AFP.
David Cox a fost injectat cu o injecție letală în penitenciarul Parchman, o închisoare suprapopulată în acest stat conservator din Sudul Statelor Unite, și a fost declarat mort miercuri, la ora locală 18.12 (joi, 2.18, ora României), potrivit Centrului de informare despre pedeapsa cu moartea.
În 2009, soția sa, care avea o fiică dintr-o primă relație, l-a denunțat poliției după ce a aflat că viola copilul. El a ispășit mai multe luni de închisoare, după care a fost eliberat condiționat. Câteva săptămâni mai târziu, a cumpărat o armă pentru a se răzbuna pe fosta sa soție.
După ce a pătruns în domiciliul acesteia, a tras în ea și a lăsat-o să agonizeze timp de ore, în timp ce o agresa sexual în fața sa, pe fiica acesteia în vârstă de 12 ani. După ce a pledat vinovat de crimă, el a fost condamnat în 2012 la pedeapsa cu moartea.
În anii următori, avocații săi au formulat în zadar mai multe recursuri, în vederea anulării sentinței. În urmă cu trei ani, el a început să le scrie singur unor judecători pentru a le cere să-i concedieze avocații și să stabilească o dată a execuției sale “cât mai repede posibil”.
Într-o scrisoare, datată la 19 august 2018, el spune că vrea ca “corpul să-i fie executat pentru crime comise cu premeditare, furie și bucure”. El precizează că este amish. “Să am avocați este, așadar, contrar religei mele”, a dat el asigurări în această scrisoare scrisă de mână cu o ortografie aproximativă.
În urma mai multor expertize medicale, Curtea Supremă a statului Mississippi a stabilit că este apt să ia această dcizie și i-a stabilit execuția miercuri.
Dacid Cox a devenit astfel cel de-al zecelea executat în Statele Unite în 2021 și primul din 2012 în Mississippi, un stat care a întâmpinat dificultăți, în ultimul an, să-și procure substanțe letale necesare execuțiilor.
Laboratoarele farmaceutice - care nu vor să fie asocate pedepsei cu moartea - refuză să-și vândă produsele statelor americane care continuă să recurgă la ea. De obicei, fiecare execuție face obiectul unei intense bătălii judiciare, dusă în general până în ultimul moment, la Curtea Supremă a Statelor Unite.
Condamnații petrec în medie 19 ani pe culoarul morții, în America, potrivit Centrului de informare despre pedeapsa cu moartea.
Israel: „Servitor” al ministrului apărării, anchetat pentru spionaj
Israelul a pus ieri sub acuzare un membru al personalului de întreținere al locuinței ministrului apărării Benny Gantz pentru spionaj, după ce acesta s-a oferit să-l spioneze pe oficialul guvernamental în beneficiul unei “entități afiliate Iranului”, principalul dușman al țării.
Serviciile de securitate interne Shin Bet au anunțat că suspectul a corespondat cu o persoană neprecizată pe social media, furnizându-i fotografii făcute în casa ministrului drept dovadă că are acces și oferindu-se să instaleze malware pe computerul lui Gantz.
AFP relatează că numele suspectului este Omri Goren Gorochovsky și că este în vârstă de 37 de ani.
Tensiunile sunt mari între Iran și Israel din cauza programului nuclear al Teheranului și a ceea ce oficialii israelieni descriu drept sprijin pentru dușmanii Israelului în regiune. Shin Bet susține că suspectul, care s-a ocupat de curățenie și alte sarcini de întreținere în reședința lui Gantz, a fost pus sub acuzare de un tribunal din Lod, un oraș în apropiere de Tel Aviv. Acesta a fost arestat după o investigație care a avut loc mai devreme în cursul lunii. Nu este clar dacă el a pledat vinovat sau nevinovat la acuzațiile care i se aduc.
Potrivit actului de acuzare depus la tribunalul din Lod, acesta s-ar fi folosit de un nume fals și ar fi contactat hackerii din grupul Black Shadow prin intermediul mesageriei Telegram în jurul datei de 31 octombrie pentru a le propune obținerea contra cost de informații de la reședința lui Benny Gantz.
Mai precis, bărbatul ar fi propus “introducerea unui virus informatic”, printr-un stick USB, în computerul ministrului în schimbul unei “sume de bani”, subliniază actul de acuzare.
Grupul de hackeri Black Shadow a devenit de notorietate între 31 octombrie și 2 noiembrie după ce a sustras, iar apoi a difuzat, datele unui site israelian de dating al LGBTQ în cadrul unui atac cibernetic.
Biroul avocatului public, care a desemnat un apărător pentru suspect, a afirmat că acesta a acționat din cauza unei “constrângeri financiare” și că nu avea nicio intenție să provoace daune securității naționale.
Gal Wolf, avocatul care îl reprezintă, a spus la postul public de radio Kan că bărbatul a încercat să obțină bani fără a fi de fapt capabil de acțiuni de spionaj. “O persoană se poate lăuda că poate livra bunurile, dar declarația Shin Bet nu rezistă testului realității”, a spus el. În anunțul său, Shin Bet a precizat că deși suspectul reprezintă un potențial pericol pentru securitatea națională, el “nu a avut acces la material clasificat și în consecință nimic nu a ajuns de la el la elementele cu care a luat contact”.
Ucraina vrea să cumpere armament occidental împotriva “agresvității” rusești
Ucraina vrea să achiziționeze armament “defensiv” din Occident împotriva “agresivității” Rusiei la frontiere, a anunțat ieri șeful diplomației ucrainene Dmitro Kuleba. “Agresivitatea Rusiei a crescut considerabil în aceste ultime săptămâni”, a acuzat într-o conferință de presă ministrul ucrainean de Externe.
În acest context, Kievul a negociat cu Occidentul “încheierea unor acorduri privind livrări suplimentare de armament defensiv” Ucrainei, a anunțat el, fără să ofere detalii în acest sens. Ucrainenii și aliații lor americani și europeni sunt pe cale “să dezvolte un complex de măsuri în vederea reținerii Rusiei”, a spus Kuleba. Este vorba despre “presiuni politice și diplomatice, despre costuri dureroase economic în cazul unei lărgiri a agresiunii ruse” și despre o “consolidare a capacității de apărare a forțelor armate ucrainene”.
Negocieri ale diplomației ucrainene la Washington și Bruxelles, săptămâna trecută, au dat “rezultatele necesare”, a dat asigurări Kuleba.
Statele Unite, NATO, Uniunea Europeană (UE) și multe alte capitale occidentale și-au exprimat în ultimele săptămâni îngrijorarea puternică față de noi mișcări de trupe rusești în jurul Ucrainei.
Premierul britanic Boris Johnson a avertizat miercuri Moscova împotriva “greșelii tragice” pe care ar constitui-o un “aventurism militar” la frontierele Ucrainei și Poloniei, al cărui cost “va fi enorm”.
Situația în regiune s-a tensionat după anexarea de către Rusia, în 2014, a Peninsulei ucrainene Crimeea. De peste șapte ani, Ucrana se află în război cu separatiști proruși regiunea Donbas (est), de susținerea militară a cărora acuză Moscova.
Occidentul, care se teme de o escladare pe teren, a ezitat mult timp să vândă armament Kievului.
SUA: Biden cere o anchetă în legătură cu scumpirea benzinei
Confruntat cu o creștere accentuată a inflației, președintele american Joe Biden a cerut miercuri autorității care se ocupă de concurență să verifice comportamentul “eventual ilegal” al companiilor petroliere, al căror preț la benzina de la pompă este tot mai mare, relatează AFP. Casa Albă i-a cerut într-o scrisoare președintei Federal Trade Commission (FTC), Lina Khan, “să își îndrepte atenția spre semnele tot mai evidente de comportamente dăunătoare pentru consumatori din partea companiilor de petrol și gaz”.
“FTC are autoritatea să examineze dacă există acțiuni ilegale care afectează bugetele familiilor la pompă. Cred că ar trebuie să începeți imediat”, a scris Joe Biden. Administrația sa se confruntă cu nemulțumirea tot mai mare a americanilor față de inflație, determinată în special de creștere prețurilor la energie. Joe Biden subliniază că deși prețurile la benzina de la pompă au continuat să se majoreze, “costurile rafinăriilor și industriașilor din domeniul petrolier au scăzut, iar profiturile lor au crescut”.
El a denunțat “diferența inexplicabilă” între prețul la petrolul brut și prețul combustibilului la pompă. “Nu accept ca americanii care muncesc din greu să plătească mult pentru carburant din cauza unor comportamente care încalcă regulile de concurență sau care sunt eventual ilegale”, se mai arată în scrisoarea președintelui. “Prin urmare, cer Comisiei să examineze ce se întâmplă cu piețele de petrol și gaz”, a scris el.
Prețul unui galon de benzină la pompă (3,78 litri) a crescut cu mai mult de un dolar în ultimul an, situându-se la o medie de 3,41 dolari la nivel național, conform Asociației Auto Americane (AAA).
În această săptămână, în California au fost atinse recorduri din ultimii 20 de ani, prețul ajungând la 4,69 dolari.
Un tratament bazat pe imunoterapie a redus mortalitatea COVID-19
Un tratament bazat pe imunoterapie și administrarea intranazală a unui ser preparat din bacterii inactivate (numit MV130) este foarte eficace pentru a preveni mortalitatea provocată de coronavirusul SARS-CoV-2 și pentru a crește efectul vaccinurilor anti-COVID-19.
O echipă de cercetători spanioli a demonstrat prin aceste rezultate ale testelor, realizate deocamdată pe animale, că se poate ameliora eficacitatea și răspunsul imun al vaccinurilor, mai ales la acele categorii sensibile ale populației și împotriva variantelor acestui patogen ce pot reduce eficacitatea vaccinurilor, contribuind astfel la o mai bună protecție a populației împotriva COVID-19.
Rezultatele studiului - publicate joi în revista Frontiers in Inmunology - au relevat o concluzie științifică clară: mortalitatea în rândul cobailor infectați a fost semnificativ mai mică după ce au primit tratamentul MV130 înainte de contagiere.
O femeie a ars bancnote în valoare de circa 3.000 de euro de teama că ar putea contracta COVID-19
O femeie în vârstă de 74 de ani din Israel, care se temea că ar putea contracta COVID-19 de pe bani, a pus mai multe bancnote într-un vas cu înălbitor pe care l-a introdus în cuptorul cu microunde, a declarat joi Banca Națională, informează DPA. Bancnotele, în valoare de aproape 2.900 de euro, au luat foc.
Prin această procedură, femeia, care este administrator de proprietate, a vrut să dezinfecteze banii primiți de la chiriașii săi, a explicat ea într-o scrisoare trimisă băncii. “Mă simt foarte vinovată pentru că nu sunt banii mei, iar eu sunt un cetățean onest, care nu a distrus niciodată bani”, a precizat ea în scrisoare. Femeia a trimis băncii peste 70 de bancnote. Angajații băncii au examinat bancnotele și, după ce au constat că acestea erau reale, au decis să le înlocuiască.
Amir Spernovich de la Departamentul pentru numerar al băncii a explicat că “bancnotele din Israel conțin filamente de fier care pot lua foc în cuptorul cu microunde”. Potrivit experților în domeniul sanitar, probabilitatea de a contracta coronavirusul prin atingerea bancnotelor sau a monedelor este foarte redusă. Un purtător de cuvânt al băncii a declarat că instituția financiară înlocuiește în fiecare an mii de bancnote deteriorate. “Însă, până în prezent nu am avut un caz în care bancnotele să fie gătite”, a spus el.
Doi bărbați condamnați cu privire la asasinarea lui Malcolm X urmează să fie achitați
Doi bărbați condamnați în 1966 cu privire la asasinarea, cu un an mai înainte, la New York, a lui Malcolm X, un reprezentant al luptei pentru drepturi civice, urmează să fie achitați, a anunțat procuratura din Manhattan. “Acești bărbați nu au avut dreptul la justiția pe care o merită”, a declarat miercuri ziarului New York Times (NYT) procurorul Cyrus Vance Jr.
Biroul său a confirmat că urmează să anunțe “anularea unor condamnări nejustificate a două persoane cu privire la uciderea lui Malcolm X”.
Potrivit NYT, este vorba despre Muhammad A. Aziz, în vârstă de 83 de ani, care a ieșit din închisoare în 1985, și despre Khalil Islam, eliberat după ce și-a ispășit pedeapsa, în 1987, și care a murit în 2009.
Potrivit cotidianului newyorkez, o “anchetă de 22 de luni comună a biroului procurorului și avocaților celor doi bărbați a arătat că procuratura”, poliția federală (FBI) și Poliția din New York (NYPD) “au ascuns probe cruciale care, dacă ar fi fost cunoscute, probabil ar fi condus la achitarea celor doi bărbați”.
În februarie 2020, după difuzarea documentarului “Who Killed Malcolm X?” pe Netflix, Cyrus Vance le-a cerut echipelor sale o reexaminare a dosarului. “Ceea ce putem face este să recunoaștem această eroare, gravitatea acestei erori”, subliniază Cyrus Vance.
