MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cum gândește „Generația Putin”, tinerii care n-au cunoscut alt lider al țării
La alegerile din 15-17 martie, Vladimir Putin va câștiga un nou mandat de șase ani de președinte, care - dacă îl va duce la bun sfârșit - îi va permite să îl depășească pe Iosif Stalin și să devină cel mai longeviv lider al Rusiei de peste 200 de ani, relatează Reuters.
Zaurbek, în vârstă de 27 de ani, îl vede pe președintele Vladimir Putin drept garantul stabilității Rusiei. Egor, în vârstă de 18 ani, spune fără menajamente că liderii Rusiei sunt "jalnici". Ceea ce au în comun amândoi este faptul că niciunul dintre ei nu-și poate aminti o perioadă în care Putin, la putere din ultima zi a anului 1999, nu a fost la conducerea Rusiei în calitate de președinte sau prim-ministru. "Noi suntem Generația Putin. Într-un sens, este corect să spunem că nu am văzut nimic altceva", recunoaște Zaurbek într-un interviu acordat Reuters în orașul Vladikavkaz din sudul țării.
Putin se bucură de cote de aprobare care depășesc cu mult 80%, potrivit sondajelor de opinie, deși fiabilitatea datelor poate fi pusă la îndoială într-o țară aflată în război, care a reprimat dur disidența. Totuși, tinerii sunt ceva mai critici decât populația generală în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă țara.
Un sondaj realizat în februarie de cel mai cunoscut institut de sondaje din Rusia, Centrul Levada, a arătat că 72% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani credeau că lucrurile merg în direcția corectă - o cifră care a scăzut la 64% în rândul rușilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani. Pentru întreaga populație, proporția a fost de 74%. În interviurile televizate acordate Reuters, tineri ruși din cinci orașe diferite au vorbit despre Putin și despre speranțele lor pentru viitor:
"Ce îmi doresc? În primul rând, vreau siguranță”
Burnațev locuiește în regiunea Caucazului de Nord din Rusia care, în anii care au urmat prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991, a cunoscut războaie, luări de ostatici și bombardamente.
El are o amintire deosebit de vie din copilărie. Într-o zi, în timp ce se întorcea acasă de la școală, mama sa a sunat panicată pentru a afla unde se află - avusese loc un "act terorist" într-o piață locală. Astăzi, lucrurile sunt mai stabile și vrea să rămână așa. "Ce îmi doresc? În primul rând, vreau siguranță și perspective pentru viitor, dezvoltare și oportunități. Ceea ce observ acum - din ceea ce îmi amintesc și ceea ce avem acum, lucrurile s-au îmbunătățit. Să sperăm că se va îmbunătăți și mai mult. Doamne ferește ca lucrurile să se înrăutățească", a declarat tânărul într-un interviu realizat la sediul de campanie electorală al lui Putin din Vladikavkaz, unde lucrează ca voluntar, precizează Reuters. "Să spunem că îl susțin pe președintele în exercițiu. Voi participa la viitoarele alegeri și cel mai probabil voi vota pentru el", mărturisește tânărul.
"De ce aș pleca?”
Lvov critică autoritățile, dar se dezice de ideea că s-ar putea gândi să părăsească țara, așa cum au făcut sute de mii de alte persoane de la începutul războiului.
"De ce aș pleca? Oameni jalnici au preluat puterea în țara mea și au pus stăpânire pe ea în ultimii 25 de ani. De ce trebuie să plec eu și nu ei? Cred că este timpul ca ei să plece sau să meargă la închisoare", spune Lvov. La începutul acestui an, el a sprijinit campania electorală a lui Boris Nadejdin, un posibil adversar al lui Putin care s-a pronunțat împotriva războiului din Ucraina. Nadejdin a fost descalificat din motive tehnice, dar Lvov spune că a fost remarcabil faptul că această campanie a avut loc și că "nimeni nu a încercat să ne bată cu un par în cap". El are în vedere legile introduse de la începutul a ceea ce Putin numește "operațiunea militară specială" în Ucraina, în baza cărora oamenii pot merge la închisoare pentru "discreditarea" forțelor armate sau pentru răspândirea de informații false despre acestea. "Ei bine, eu respect legea, indiferent de atitudinea mea față de ea. Este represivă, este greșită și nedreaptă. Dar dacă nu o respect, m-aș împușca în picior", afirmă Lvov.
El spune că opiniile sale au devenit mai dogmatice. "Înțeleg că nu am cum să comunic cu o persoană care susține operațiunea militară specială și îl susține pe Putin. Acest lucru se datorează faptului că Putin și OMS sunt acum unul și același lucru."
"Lucrurile sunt rele în Occident, dar pentru noi s-au îmbunătățit”
Kolenov, în vârstă de 25 de ani, este student la agricultură și, la fel ca și alții din familia sa înaintea lui, este cazac - un descendent al călăreților războinici care apărau frontierele Imperiului Rus. Figura sa corpolentă poartă o uniformă închisă la culoare, cu epoleți și nasturi de argint. Ambiția sa este să obțină o slujbă bună în sectorul agricol și să ajungă la rangul de lider cazac sau ataman. "Lucrurile sunt rele în Occident, dar pentru noi s-au îmbunătățit. Am început să mâncăm pâine cu unt și caviar roșu. Nu era cazul înainte. Vorbesc foarte serios", spune el. "Da, voi merge să votez la alegeri. Îl susținem pe Vladimir Vladimirovici Putin. Nu există alte persoane care ar putea conduce țara, pentru că în acest moment este în curs de dezvoltare la scară largă a statului", spune Artiom.
Kazanțeva, în vârstă de 21 de ani, este studentă la sport și politici pentru tineret și activistă a partidului liberal Iabloko din orașul Ekaterinburg din Urali. Luna trecută, ea și o prietenă au fost reținute și amendate după ce au depus flori la un memorial de război în timpul a ceea ce autoritățile au considerat a fi un eveniment neautorizat organizat de soțiile soldaților ruși care servesc în Ucraina.
"Noi doar am depus flori și am fost reținute, deși nu am scandat nimic, nu aveam afișe sau ceva de genul acesta", a povestit Kazanțeva. "Doar pentru că am depus flori. Așadar, există o teamă că, dacă autoritățile reacționează astfel, simpla respirație sau expirație greșită ar putea fi un declanșator pentru ele", explică tânăra.
Kazanțeva spune că ea și părinții ei împărtășesc această viziune despre politică. Dar cu bunicile ei, care își iau opiniile de la televiziunea de stat, este diferit. "Pur și simplu nu înțeleg cum este posibil să nu ne idolatrizăm autoritățile și să vorbim altfel, nu așa cum o fac ele", mărturisește Kazanțeva. Ea vrea să fie "o persoană bună, care să nu fie în închisoare și să poată spune ceea ce gândește cu adevărat". Privind în viitor, ea vede "multe probleme" pentru Rusia în următorii 10 ani. "Este nevoie să se rezolve conflictul politic extern (cu Ucraina) într-un fel sau altul. Este nevoie să se găsească o cale de ieșire, ceea ce nu va fi ușor. Dar cred că Rusia va fi capabilă să îndure acest calvar și va deveni în cele din urmă un stat liber și democratic", spune tânăra.
“Continuăm să trăim fără Apple Pay și fără iPhone-uri"
Golomareev, în vârstă de 25 de ani, este student la universitate și un pasionat de dans popular și modern. Reflectând asupra evenimentelor din ultimii doi ani, el se concentrează asupra artei, nu asupra războiului sau politicii. "Bineînțeles, am crescut ca dansator, am crescut în abilitățile de performanță", spune el.
Întrebat ce s-a mai schimbat, el face aluzie la impactul sancțiunilor occidentale asupra Rusiei. "iPhone-urile nu funcționează cum trebuie, nici Apple Pay. Și ce dacă? Continuăm să trăim fără Apple Pay și fără iPhone-uri", adaugă tânărul.
El spune că va vota în alegeri, dar nu spune pentru cine. "Alegerea unui președinte este importantă pentru fiecare persoană. Bineînțeles, am de gând să votez. Aceasta este o datorie a fiecărui cetățean al Federației Ruse", arată Maksim. Ce se va întâmpla în viitor? "Nu mă gândesc la viitor", spune el, zâmbind. "Mă las pur și simplu în voia vieții. Asta e tot", afirmă tânărul rus.
Premier: Neutralitatea religioasă, amenințată mai mult ca oricând în școlile din Franța
Principiul "laicității" care guvernează școlile din Franța și care le interzice între altele elevilor să poarte însemne religioase ostentative este "amenințat mai mult ca oricând", a declarat miercuri prim-ministrul francez Gabriel Attal, într-un interviu pentru AFP.
"Laicitatea este amenințată. Astăzi, (ea este amenințată) probabil mai mult ca oricând. Ea are dușmanii săi, ei sunt politici, religioși. Însă ea are de asemenea apărătorii săi: profesorii noștri, funcționarii noștri, forțele noastre de ordine", a declarat prim-ministrul Franței.
După intrarea în vigoare a unei legi în 2004, portul de semne religioase ostentative este interzis în toate instituțiile de învățământ din Franța, de la școală la liceu, pentru a evita orice prozelitism și a menține o neutralitate religioase în instituțiile școlare.
Gabriel Attal a interzis în 2023, când era ministru al educației, portul la școală a două ținute musulmane - abaya și qami - și se felicită că "astăzi, semnalările pentru port de semne și ținute religioase sunt la cel mai scăzut nivel". "Aceasta este o victorie fără precedent pentru laicitate din 2004 încoace", a declarat Attal.
"Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult astăzi, este că asistăm la o creștere a numărului de semnalări pentru contestarea învățământului", a adăugat el totodată. "Eu văd în aceasta semnul că dușmanii laicității sunt încă prezenți și caută să se infiltreze în școală și să o slăbească", a subliniat șeful guvernului francez.
Gabriel Attal nu a precizat despre ce fel de învățământ este vorba, însă cadre din domeniul educației au informat uneori despre tensiuni cu elevi în timpul cursurilor de educație civică, istorie sau științe.
Împotriva acestui fenomen, prim-ministrul francez a promis înființarea unor "celule de sprijin pedagogic" pentru profesorii ce doresc aceasta, "ce pot fi contactate de profesorii care fac față unor rezistențe, chiar contestări a ceea ce ei predau". Va fi vorba de "un contract la nivel de rectorat, care le poate propune trei mari soluții: o asociere pedagogică cu profesori referenți ce le pot oferi sfaturi; o prezență fizică a unui membru din personalul non-didactic în clasă; sau prezența fizică a unui membru al personalului format, care face parte, de exemplu, din echipele academice valori ale Republicii", a detaliat prim-ministrul Franței.
Moldova acuză Rusia că a tipărit ilegal buletine de vot pentru alegerile ruse în regiunea transnistreană
Vicepremierul Oleg Serebrian, care se ocupă de relația Chișinăului cu Tiraspolul, a acuzat Moscova că încalcă legile țării prin tipărirea de buletine de vot în regiunea separatistă Transnistria pentru alegerile prezidențiale ruse, relatează Reuters.
"Aceste buletine de vot au fost mai mult ca sigur tipărite chiar acolo (în Transnistria) pentru a evita să fie trecute printr-un punct de trecere a frontierei", a declarat miercuri vicepremierul Oleg Serebrian înaintea unei ședințe de guvern. "Este greu de spus cum ar fi fost aduse peste graniță. Frontierele Republicii Moldova sunt controlate și nu există nicio modalitate legală de a le aduce sau de a le scoate în mod legal", a punctat oficialul.
Serebrian, care este responsabil de "reintegrarea" regiunii separatiste, a declarat că tipărirea buletinelor de vot în Transnistria a fost menită să arate Republicii Moldova că regiunea nu respectă legile naționale. "Ceea ce este important aici este desfășurarea procesului electoral în sine și nu dacă buletinele de vot vor fi luate în sau în afara Rusiei", a subliniat vicepremierul.
Când Rusia a organizat ultimele alegeri parlamentare, în 2021, oficialii ruși au deschis 24 de secții de votare în Transnistria fără permisiunea autorităților țării. Și acum, la alegerile prezidențiale ruse care demarează vineri și se încheie duminică, Moscova a organizat șase secții de vot pe teritoriul transnistrean, deși Chișinăul a interzis acest lucru.
Autoritățile pro-europene din Moldova l-au convocat deja pe ambasadorul rus pentru a se plânge de această decizie de a deschide șase secții de votare în enclava pro-rusă. Guvernul central a declarat că această măsură a încălcat un acord care prevedea ca votul să fie permis doar la o singură secție de votare, organizată la ambasada rusă din Chișinău. Ambasadorul rus a respins plângerea ca fiind nefondată, declarând reporterilor că Rusia pur și simplu permite celor aproximativ 250.000 de cetățeni ruși din Moldova să voteze, mulți dintre ei fiind în regiunea separatistă.
Un bărbat care și-a petrecut ultimii 70 de ani din viață într-un plămân de fier a murit la 78 de ani
Paul Alexander, care și-a petrecut ultimii 70 de ani cu un plămân de fier și a sfidat așteptările devenind avocat și autor, a murit luni, la vârsta de 78 de ani, a anunțat fratele său Philip Alexander, scrie CNN. Moartea lui a fost anunțată marți pe o pagină GoFundMe creată pentru a-și plăti locuința și îngrijirea sănătății.
„Este absolut incredibil să citești toate comentariile și să știi că atât de mulți oameni au fost inspirați de Paul. Sunt atât de recunoscător”, a spus Philip pe pagina GoFundMe. Cauza exactă a morții lui este neclară. El a fost internat la spital în urmă cu trei săptămâni din cauza unei infecții cu Covid-19, dar nu a mai fost testat pozitiv în această săptămână, a spus Philip.
Paul a dezvoltat poliomielita în vara anului 1952, la vârsta de 6 ani. A fost punctul culminant al epidemiei de poliomielita; peste 21.000 de cazuri de poliomielită paralitică au fost înregistrate în acel an în Statele Unite, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA. Astăzi, poliomielita este considerată eliminată în Statele Unite datorită vaccinurilor care au fost dezvoltate la sfârșitul anilor 1950, potrivit CDC.
Boala l-a lăsat pe Paul paralizat de la gât în jos și incapabil să respire singur. El a fost introdus într-un plămân de fier, un cilindru mare de metal care variază presiunea aerului pentru a stimula respirația, potrivit autobiografiei sale.
„Medicii ne-au spus că Paul nu poate trăi”, a spus Doris Alexander, mama lui Paul, în autobiografia sa. „Au fost câteva momente când curentul electric a cedat și apoi plămânul a trebuit să fie pompat manual”. Paul a petrecut următoarele șapte decenii într-un plămân de fier. În martie 2023, el a fost declarat cel mai longeviv pacient cu plămân de fier din lume de către Guinness World Records. Paul a învățat tehnici de respirație care i-au permis să părăsească plămânul de fier câteva ore la un moment dat. A absolvit facultatea, a obținut o diplomă în drept și a continuat să profeseze ca avocat în instanță timp de 30 de ani. Paul Alexander a fost, de asemenea, un avocat al vaccinării împotriva poliomielitei. În primul său videoclip TikTok, el a spus: „Milioanele de copii neprotejați împotriva poliomielitei. Trebuie să fie, înainte de a mai apărea o epidemie”.
Patriarhul Neofit al Bulgariei a murit la vârsta de 78 de ani
Biserica Creștină Ortodoxă Bulgară a anunțat, miercuri seară, decesul Patriarhului Neofit la vârsta de 78 de ani, în urma unei lungi boli. Spitalizat din noiembrie pentru o afecțiune pulmonară la Academia de Medicină Militară din Sofia, el "a murit din cauza unei insuficiențe multiviscerale" (care afectează mai multe organe), a precizat Sfântul Sinod într-un comunicat, invitându-i pe credincioși "să se roage pentru sufletul său".
Carismaticul cleric, cu statura sa impunătoare și barba albă, îi succedase în februarie 2013 părintelui său spiritual Maximus, care a murit cu câteva luni mai devreme la vârsta de 98 de ani, după ce a oficiat timp de peste 40 de ani. La scurt timp după invazia rusă în Ucraina, în 2022, patriarhul Neofit a cerut credincioșilor să se "roage pentru încetarea imediată a războiului", situându-se în mod deschis de partea Kievului, chiar dacă Biserica Ortodoxă Bulgară are reputația de a fi apropiată de Moscova.
Un erudit lăudat pentru talentele sale vocale, acest personaj consensual refuzase totuși orice formă de slujbă religioasă sau de rugăciune în timpul vizitei din 2019 a Papei Francisc, a cărui autoritate Sfântul Sinod nu o recunoaște.
Născut la 15 octombrie 1945 la Sofia, Neofit, al cărui nume civil este Simeon Dimitrov, a studiat teologia la Sofia și la Moscova. După 14 ani de călugărie, a devenit rector al Academiei de Teologie din Sofia în 1989, iar apoi decan al Facultății de teologie a universității. În 1994, a fost numit mitropolit de Ruse (nord), devenind unul dintre cei cincisprezece mitropoliți care alcătuiesc Sfântul Sinod.
În 2012, deschiderea arhivelor comuniste a scos la iveală faptul că a colaborat cu serviciile secrete comuniste. Cu toate acestea, dosarul său conținea doar rapoarte privind propriile sale activități și niciun document care să compromită alte persoane.
Austria expulzează doi diplomați ruși
Austria a anunțat miercuri expulzarea a doi diplomați ruși, în contextul tensiunilor de după invadarea Ucrainei de către Rusia, care a dus la impunerea de sancțiuni economice occidentale dure, transmite AFP. Diplomații s-au comportat "într-un mod incompatibil cu statutul lor diplomatic", a spus Ministerul de Externe austriac, fără a oferi detalii.
Cei doi diplomați ruși au timp până marți, 19 martie, să părăsească țara.
Ambasada Rusiei la Viena s-a declarat "indignată" de decizia "pur politică" a Austriei, pretinzând că nu a primit "nici cea mai mică fărâmă de dovadă"."Un răspuns ferm din partea Moscovei este neîndoielnic", a adăugat ambasada pe rețeaua de socializare Telegram, acuzând Viena că este responsabilă pentru "o nouă deteriorare a relațiilor bilaterale".
Înainte de războiul din Ucraina, expulzările diplomaților ruși erau rare în Austria, o țară europeană în general neutră, care menținea relații strânse cu Moscova.
Austria a expulzat deja patru diplomați ruși în februarie 2023, inclusiv doi care erau acreditați pe lângă ONU la Viena. Rusia a răspuns expulzând patru diplomați austrieci.
Ministrul de externe Szijjarto acuză SUA de o campanie de denigrare a Ungariei
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a acuzat joi Statele Unite de continuarea unei campanii de "calomniere" a Ungariei, transmite MTI. Șeful diplomației de la Budapesta a numit guvernarea Partidului Democrat de la Washington "pro-război, pro-gen (politica privind identitatea sexuală opțională - n. red.) și pro-migrație".
"De această dată, consilierul pentru securitate națională a fost cel care s-a alăturat corului. Declarația lui Jake Sullivan a arătat clar că democrații din SUA nu privesc cu ochi buni faptul că, în mijlocului oceanului european liberal progresist, mai există o insulă unde suntem mândri să spunem: nu război, nu gen, nu migrație!", a scris Szijjarto pe Facebook.
Oficialul ungar a adăugat: "Avem în continuare o poziție fermă pentru pace, vom apăra familiile de propaganda de gen agresivă și nu vom primi migranți ilegali în țara noastră, fie că democraților le place, fie că nu!".
