MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Analiză: Jumătate din voturile lui Putin la alegerile prezidențiale „au fost falsificate”
Este cea mai mare fraudă electorală din istoria modernă a Rusiei, scrie Novaia Gazeta
O analiză folosită pentru identificarea anomaliilor statistice a arătat că 31,6 milioane de voturi atribuite lui Vladimir Putin la scrutinul prezidențial din Rusia din acest weekend au fost adăugate din pix, scrie publicația independentă rusească Novaia Gazeta.
Efortul de falsificare a voturilor a fost atât de mare încât identificarea scorului exact la prezidențialele care i-au oferit lui Putin un nou mandat este aproape imposibilă, a observat Novaia Gazeta, care a subliniat că Rusia s-a confruntat cu o fraudă electorală record pentru istoria sa modernă.
Jurnaliștii au explicat că în munca lor au folosit o metodă a matematicianului Serghei Șpilkin, care determină numărul de voturi ce nu se încadrează într-o distribuție matematică normală, și datele rezultate după procesarea a 97% din buletinele Comisiei Electorale Centrale din Rusia.
Potrivit informațiilor oficiale, excluzând votul electronic, la alegeri au participat 74,5 milioane de alegători. 64,7 milioane dintre aceștia, potrivit Comisiei Electorale Centrale, au votat pentru Putin.
Metoda lui Șpilkin dezvăluie câte voturi i-au fost „atribuite” câștigătorului prin adăugarea de buletine de vot și rescrierea protocoalelor finale. Pentru a face acest lucru, distribuția voturilor pentru toți candidații din cursă a fost comparată cu prezența la vot la fiecare secție de votare în parte, pentru identificarea anomaliilor. Dacă alegerile ar fi fost corecte, scrie Novaia Gazeta, distribuția voturilor pentru candidatul câștigător și pentru toți ceilalți candidați ar trebui să fie identică, adică să difere doar în valoare absolută, datorită numărului diferit de voturi, și nu în formă.
Adăugarea de voturi pentru unul dintre candidați ar afecta însă distribuția uniformă și ar crește atât prezența la vot, cât și rezultatul - lucru care s-a întâmplat la scrutinul din Rusia, scrie Novaia Gazeta.
În cele din urmă, președintele a câștigat oficial alegerile cu un scor de 87, 28%.
Cei trei „contracandidați” ai lui Putin în aceste alegeri au fost Nikolai Haritonov de la Partidul Comunist (care a obținut oficial 4,31%), Vladislav Davankov de la Partidul Oamenilor Noi (3,85%) și Leonid Sluțki de la Partidul Liberal Democrat (3,2%).
ONG-ul Golos, care militează pentru drepturile alegătorilor, a publicat luni raportul său privind alegerile prezidențiale din Rusia, vorbind despre lipsa observatorilor independenți și atmosfera de teamă și coerciție care a predominat în timpul scrutinului.
De asemenea, ONG-ul a afirmat că puterile tot mai mari acordate poliției au dus la o creștere fără precedent a incidentelor violente. Autorii raportului au calificat alegerile din Rusia drept o farsă.
Kremlinul și-a dorit un sprijin de peste 80%
Țintele stabilite de Kremlin pentru aceste alegeri au fost modificate în timp, a dezvăluit și publicația independentă rusească Meduza.
Inițial, oficialii de la Kremlin au însărcinat guvernele regionale să asigure o prezență la vot de 70% și un sprijin de 80% pentru Putin.
Potrivit unui document de strategie electorală obținut de Meduza, conducerea unei regiuni rusești și-a stabilit exact acest obiectiv și a plănuit să îl atingă în primul rând prin mobilizarea angajaților din sectorul public și a angajaților companiilor apropiate statului. Însă, în săptămânile dinaintea votului, administrația Putin a început să exprime „dorința” ca președintele în exercițiu să obțină un scor de peste 80%, au declarat pentru Meduza doi oficiali regionali, sub acoperirea anonimatului.
Prin urmare, sprijinul de 80% a fost perceput ca un minim absolut și multe regiuni au decis să ajungă la 85%. După cum a spus o sursă Meduza apropiată administrației, șeful blocului politic de la Kremlin, Serghei Kirienko, chiar „a vrut să-i arate președintelui cifre foarte mari - și asta a făcut”.
Un strateg politic care lucrează cu administrația Putin într-o regiune din Rusia a evidențiat și un alt factor care a contribuit la rezultatele foarte mari pentru Putin. Potrivit acestuia, regiunile din estul Rusiei au ridicat ștacheta prin numărul de voturi, determinând restul țării să le urmeze exemplul.
„Orientul Îndepărtat contabilizează rezultatele mai devreme și apoi celelalte regiuni vor să arate cifre mai bune”, a explicat acest strateg pentru Meduza.
În căutarea legitimității percepute
În pofida victoriei clare a lui Putin, Kremlinul ar fi cheltuit peste 1 miliard de euro pentru propagandă în perioada premergătoare alegerilor. O mare parte din acest buget a fost alocată pentru infotainment, pentru a promova naționalismul, unitatea și valorile tradiționale. În condițiile rezultatelor așteptate, Novaia Gazeta a încercat să găsească și explicații pentru efortul electoral al Kremlinului.
Potrivit jurnaliștilor ruși, Putin a încercat printre altele să evite orice percepție de ilegitimitate.
Cercetările au arătat de asemenea că, deși alegerile pot prezenta un anumit risc pe termen scurt pentru dictaturi, ele pot contribui, de asemenea, la prelungirea autocrațiilor. În ciuda tuturor întrebărilor privind validitatea lor, acestea sunt adesea prezentate în așa fel încât să confere câștigătorului un anumit grad de legitimitate - atât în țară, cât și în străinătate - și ajută, de asemenea, regimul să adune informații privind popularitatea sa.
Kremlinul și Putin au respins criticile occidentale la adresa corectitudinii scrutinului, subliniind că Rusia va deveni mai puternică după aceste alegeri.
Fosta actriță porno Stormy Daniels povestește relația cu Trump
”Când l-am cunoscut pe Trump (în 2006), îmi spunea că nu voia să fie președinte niciodată”, spune fosta stripteuză
Fosta actriță americană porno Stormy Daniels prezintă, într-un documentar difuzat luni, versiunea sa a unei presupuse relații cu Donald Trump, în 2006, care a condus în aprilie la un proces penal împotriva fostului președinte american. Filmul Stormy, difuzat pe platforma Peacock a grupului NBCUniversal, spune timp de aproape două ore, cu ajutorul unor montaje ale unor interviuri și imagini de arhive, povestea lui Stephanie Clifford. Această fostă stripteuză și actriță de filme pornografice supranumită Stormy Daniels a devenit o celebritate din cauza consecințelor judiciare și politice ale unei legături cu Donald Trump. Miliardarul neagă orice relație cu ea.
”Când l-am cunoscut pe Trump (în 2006), îmi spunea că nu voia să fie președinte niciodată”, povestește Clifford în fragmente din acest documentar realizat de către Sarah Gibson și produs de către Erin Lee Carr, regizoarea unui film despre cântăreața Britney Spears.
”Însă Trump avea să obțină apoi nominalizarea Partidului Republican” în alegerile prezidențiale din 2016, ”iar atunci a început tot rahatul”, declară această femeie născută la Bâton-Rouge, în Louisiana, în urmă cu 45 de ani.
”Tot ceea ce aveam de făcut era să semnez un petic de hârtie pentru a păstra tăcerea”, continuă ea în timp ce este difuzată o imagine a unui document care ordonă plata a 130.000 de dolari, la data de 27 octombrie 2016, chiar înainte de scrutinul prezidențial în care republicanul Donald Trump a înfrânt-o pe democrata Hillary Clinton.
Amânarea procesului
După ani de instrucție penală și inculparea istorică, în martie 2023, a lui Donald Trump, un judecător de la New York a amânat vineri până la jumătatea lui aprilie procesul care urma să înceapă la 25 martie în acest dodar de plăți ascunse. Fostul președinte al Statelor Unite a pledat nevinovat de acuzații de ”machiere” a conturilor imperiului său imobiliar, Trump Organization, cu scopul de a ascunde cei 130.000 de dolari plătiți lui Clifford prin intermediul fostului avocat al lui Trump Michael Cohen, devenit inamicul său jurat. Potrivit procurorilor din New York și lui Stormy Daniels, ea trebuia să păstreze tăcerea asuprsa unei relații sexuale comsimțite pe care ar fi avut-o în vara lui 2006 cu cel care avea să se intaleze la Casa Albă zece ani mai târziu și care era deja căsătorit cu Melania Trump.
În acest scandal care a izbucnit în 2018, Donald Trump este inculpat de 34 de fraude contabile, care sunt pedepsite cu maximum patru ani de închisoare în cazurile cele mai grave.
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
”Omenirea nu poate supraviețui unei continuări a Oppenheimer”, filmul distins cu șapte Oscaruri care ”a dat viață realității dure a apocalipsei nucleare”, avertizează secretarul general al ONU, care trage un nou semnal de alarmă cu privire la ”războiul nuclear”, relatează AFP.
”Ne reunim azi într-un moment în care tensiunile geopolitice și neîncrederea au ridicat riscul războiului nuclear la cel mai înalt nivel de mai multe zeci de ani”, a subliniat Antonio Guterres într-o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe tema neproliferării, organizată de Japonia.
”Ceasul apocalipsei se învârte, iar tic-tacul său încăpățânat răsună în toate urechile”, a adăugat el.
La Hollywood, filmul lui Christopher Nolan, ”Oppenheimer”, ”a dat viață realității dure a apocalipsei nucleare unor milioane de oameni în întreaga lume”, a declarat secretarul general al ONU.
Însă ”omenirea nu poate supraviețui unei continuări a Oppenheimer. Toate aceste voci, toate aceste avertismente, toți acești supraviețuitori imploră lumea să se îndepărteze de prăpastia către care zorește”.
”Oppenheimer” reface momentele-cheie ale vieții lui Robert Oppenheimer, fizicianul care a făcut planeta să intre în era nucleară, precipitând sfârșitul celui de-al Dilea Război Mondial, când Statele Unite au lansat bombe atomice la Hiroshima și Nagasaki.
Antonio Guterres și-a exprimat îngrijorarea față de o nouă cursă a înarmării nucleare.
”Instrumentele războiului fac obiectul unor investiții mult mai importante decât instrumentele păcii. Țările înghit resurse considerabile în noi thenologii nucleare mortale și extind amenințarea la noi domenii”, a deplâns el.
”Iar unele declarații au evocat perspectiva unei dezlănțuiri a infernului nuclear, amenințări pe care noi trebuie să le denunțăm sus și tare”, a subliniat el, fără să numească vreo țară.
”Azi, aceste arme câștigă în putere, în rază și în furtivitate. Este de ajuns o decizie proastă, o greșeală de apreciere, o acțiune pripită pentru ca să aibă loc a lansare accidentală”, a avertizat el.
În contextul în care Consiliul de Securitate al ONU nu a fost niciodată mai împărțit, Antonio Guterres a îndemnat la ”recunoașterea faptului că numai acționând mână în mână vom putea eradica riscul unui holocaust nuclear”.
Republicanii propun ca ajutorul pentru Ucraina să fie sub formă de împrumut
Senatorul american Lindsey Graham a declarat luni, după ce s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, că este încrezător că pachetul financiar destinat Kievului, blocat în prezent în Congresul SUA, va fi aprobat în curând, dar a cerut ca ajutorul să ia forma unui împrumut cu dobândă redusă, pentru a fi mai ușor de acceptat de contribuabilii americani, care sunt preocupați de propria securitate la granițe.
Graham a declarat că susține pe deplin suplimentarea ajutorului pentru Ucraina, dar le-a spus ucrainenilor că trebuie să țină cont de problemele interne din SUA care planează asupra adoptării acestei legi, între care securitatea frontierelor.
El și alți republicani susțin noțiunea de împrumuturi mai degrabă decât granturi, pentru a face cheltuielile mai sustenabile și mai ușor de acceptat de către public, un plan susținut și de fostul președinte Donald Trump, care se pregătește de o revenire la Casa Albă. "Dacă vrei să obții ajutor pentru Ucraina, mai bine ai începe să vorbești cu contribuabilul american. Mai bine ai începe să vorbești cu ei despre ce se întâmplă. Sunt datorii de 34.000 de miliarde (de dolari)", a declarat Graham într-o conferință de presă susținută după convorbiri avute cu președintele Volodimir Zelenski. "Putem oferi un împrumut la care să se poată renunța la dobândă? Da. Poate Ucraina să facă față la asta? Da. Cred că președintele Zelenski ar primi cu bucurie armele în orice mod în care am putea să i le furnizăm", a spus congremenul american.
Președintele Joe Biden a cerut Congresului să susțină un proiect de lege care ar oferi un ajutor suplimentar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Proiectul a trecut de Senatul condus de democrați, dar nu poate deveni lege decât dacă este adoptat de Camera Reprezentanților, care este condusă de republicani. Liderii camerei inferioare, care au refuzat până acum să organizeze un vot pe această temă, sunt aliați apropiați ai lui Trump.
Zelenski, în discursul său video de luni seară, a declarat că l-a informat pe Graham despre situația de pe câmpul de luptă, unde forțele rusești au făcut unele cuceriri recente, dar liniile de front s-au schimbat puțin de câteva luni.
Zelenski nu a făcut nicio referire la pachetul de ajutor sau la propunerea de împrumut menționată de Graham, dar a spus că a discutat cu el despre "continuarea cooperării și a sprijinului pentru Ucraina". "Toate acțiunile noastre trebuie să fie previzionate, de anvergură și cât mai eficiente posibil pentru a permite țărilor libere să continue să trăiască în libertate și securitate", a transmis Zelenski.
Graham, republican reprezentând Carolina de Sud, a declarat că este "mai optimist ca niciodată" cu privire la susținerea pachetului de măsuri de către Camera Reprezentanților. El a spus că 70% dintre republicanii din Senat înțeleg necesitatea de a ajuta Ucraina, la fel și un număr similar de republicani din Cameră. "Dar avem o graniță vulnerabilă acasă. Așa că, atunci când mă duc în Carolina de Sud, ei spun: «Vrei să ajuți Ucraina? Ei bine, cum rămâne cu propria noastră graniță?»", a explicat el. "Trebuie, în calitate de lideri politici, să ne adresăm și propriului nostru popor", a arătat senatorul republican.
Un împrumut fără dobândă, a spus el, "are mult sens". Graham a declarat că a vorbit despre aceasta cu președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, înainte de călătoria sa în Ucraina și "speră" că se va regăsi în pachetul "care va ieși din Cameră în următoarele zile, nu săptămâni".
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă
Donald Trump este incapabil să ofere justiției din New York garanția că va plăti amenda de 454 de milioane de dolari pentru fraudă financiară în imperiul său imobiliar, în urma condamnării sale civile în februarie, au recunoscut luni avocații săi. Într-un document juridic de 5.000 de pagini publicat online luni de secția de apel a Curții Supreme a statului New York pentru Manhattan (tribunal de primă instanță), apărarea fostului președinte al Statelor Unite susține că a garanta o asemenea sumă este "practic imposibilă".
"Suma totală din hotărâre, cu dobânzi, depășește 464 de milioane de dolari", 355 milioane de dolari plus 100 milioane de dolari dobânzi pentru Donald Trump și opt milioane de dolari plus dobânzi pentru fiii săi Donald Jr. și Eric, "și foarte puține companii imaginează ca posibilă o garanție (o cauțiune legală) apropiată de această mărime", protestează avocații, care spun că au abordat în jur de treizeci de companii de asigurări.
Ceea ce înseamnă că, în lipsa unei garanții de 100% asupra amenzii, apelul introdus de Donald Trump în februarie în fața altei instanțe, dar fără al doilea proces, nu va fi suspensivă: omul de afaceri și tribun politic va trebui, astfel, să plătească întreaga sumă până pe 25 martie, sub pedeapsa de a vedea unele din bunurile sale imobile puse sub sechestru de justiție.
Candidatul republican la prezidențiale a denunțat luni seară într-un comunicat o "vânătoare de vrăjitoare" și a acuzat o amendă "neconstituțională, antiamericană, fără precedent și practic imposibilă pentru orice companie, inclusiv pentru o companie de succes ca a mea".
Secția de apel a Curții Supreme din statul New York a respins pe 28 februarie o ofertă de garanție de 100 de milioane de dolari.
Fostul președinte și cei doi fii ai săi adulți au făcut, de asemenea, apel la interdicția de a conduce afaceri în statul New York timp de trei și, respectiv, doi ani.
Avocații lor au apreciat în februarie cuantumul amenzii drept "exorbitant și vexatoriu", iar "interdicția generală" de a conduce afaceri în New York "ilegală și neconstituțională", considerând deja "imposibil să se asigure și să se depună o garanție completă".
Într-o hotărâre istorică din 16 februarie, judecătorul newyorkez Arthur Engoron l-a condamnat pe fostul președinte să plătească amenzi de 354,86 milioane de dolari pentru fraudă financiară, iar pe fiecare dintre cei doi fii ai săi la patru milioane de dolari.
Procuroarea generală a statului New York, Letitia James, a depus o plângere împotriva lui Donald Trump în octombrie 2022 și l-a constrâns împreună cu fiii săi și grupul lor Trump Organization la un proces civil pentru fraudă din octombrie până în ianuarie. Omul de afaceri, care a făcut avere în domeniul imobiliar înainte de a bulversa democrația primei puteri mondiale, a criticat un proces "complet incorect", denigrându-i public pe magistrații James și Engoron.
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operațiune israeliană
Israelul l-a ucis săptămâna trecută pe al treilea om la comandă al grupării militante Hamas, Marwan Issa, a anunțat luni Casa Albă, după ce Israelul a declarat anterior că acesta a fost ținta unei lovituri aeriene în Gaza, dar nu a confirmat moartea sa, transmite France24.
Marwan Issa, în vârstă de 58 de ani, a fost mâna dreaptă a lui Deif până la moartea sa, la 11 martie 2024, într-un atac aerian israelian. Issa a fost o țintă-cheie pentru Nili, o unitate specială înființată de Shin Bet, serviciul de securitate internă al Israelului, și de serviciul de informații Mossad pentru a-i depista pe membrii Hamas responsabili de atacurile din 7 octombrie. De la atacul transfrontalier mortal al Hamas din 7 octombrie 2023, autoritățile israeliene i-au vizat pe liderii de vârf ai grupării militante palestiniene, ucigându-l pe adjunctul Hamas Saleh al-Arouri aproape trei luni mai târziu într-un atac țintit în Beirut, Liban. Într-o convorbire telefonică desfășurată luni, președintele american Joe Biden i-a spus premierului israelian Binyamin Netanyahu că este profund îngrijorat de o ofensivă terestră planificată în Rafah, adăugând că o operațiune în orașul supraaglomerat din sudul Gaza ar fi o "greșeală". Forțele israeliene au lansat un alt raid luni dimineața devreme asupra spitalului Al-Shifa din nordul Gaza, unde zeci de mii de oameni s-au adăpostit. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest raid, menționând că "spitalele nu ar trebui să fie niciodată câmpuri de luptă".
