Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Amenințarea lui Putin: Gazul rusesc, oprit de azi în Europa

Ziarul de Vrancea
30 mar 2022 1332 vizualizări

Președintele rus a somat „țările neprietenoase”, printre care și România, să plătească gazele naturale în ruble, altfel Moscova va închide „robinetul” începând de vineri

Rusia va opri livrările de gaze naturale către cumpărători din state “neprietene” dacă acestea nu trec la plata în ruble de la 1 aprilie, a anunțat ieri președintele rus Vladimir Putin, vizând Uniunea Europeană (UE).

“Pentru a cumpăra gaze naturale rusești, ei trebuie să deschidă conturi în ruble în bănci rusești”, a declarat Putin, într-un discurs, în fața unor oficiali, transmis în direct. “Din aceste conturi vor fi plătite gazele naturale rusești începând de la 1 aprilie. Dacă nu se fac plăți în acest fel, vom considera acest lucru o încălcare de către client a obligațiilor pe care le are”, a spus el.

Cumpărărtorii de gaze naturale rusești este necesar să deschidă conturi speciale la Gazprombank, banca Gazprom, controlată de stat, pentru ca valuta să fie schimbată în ruble la plata facturii, potrivit unui ordin semnat de către Putin.

Scholz: Țările europene vor continua să plătească gazul rusesc în euro

„Țările europene vor continua să plătească gazul rusesc în euro și în dolari cum scrie în contracte”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz după ultimatumul dat de Vladimir Putin. „Scrie în contracte că plățile se fac euro și uneori în dolari. I-am spus clar președintelui rus că aest lucru va rămâne așa” și „companiile vor să plătească în euro și așa vor face”, a explicat Scholz.

Statul roman nu are contract cu Gazprom și nici companiile private, ci există intermediari ai Gazprom care vând gaze în România în euro, iar aceste contracte se discută la nivelul companiilor, nu la nivelul statului român, declara săptămâna trecută ministrul Energiei, Virgil Popescu.

România, alături de toate statele Uniunii Europene, se află pe lista țărilor considerate „neprietenoase” de către Rusia.

Războiul delanșat de Rusia în Ucraina în 24 februarie a scos la lumină dependența extremă a Uniunii Europene de gazele naturale rusești, care asigură 40% din consumul său, ceea ce limitează capacitatea de acțiune a UE împotriva Moscovei. În timp ce Spania are șapte stații de regazificare, multe dintre țările din centrul și estul Europei, inclusiv Germania, nu au și încă nu le construiesc, deoarece primesc gaz rusesc în principal prin gazoducte.

Stoltenberg: Rușii nu se retrag, se regrupează pentru alte atacuri

 „Nu vedem o schimbare reală în obiectivul rușilor... ei continuă să urmărească un rezultat militar”, a subliniat șeful NATO n o parte din trupele rusești s-au întors în Belarus pentru regrupare și realimentare, a anunțat ieri și ministerul britanic al Apărării

Forțele ruse din Ucraina nu se retrag, ci se regrupează, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, comentând anunțurile Moscovei despre o reducere a operațiunilor militare în jurul Kievului.

Potrivit Reuters, Stoltenberg a mai spus că alianța nu a fost încă convinsă că Rusia a negociat cu bună-credință la discuțiile de pace de la Istanbul, deoarece obiectivul militar al Moscovei de la lansarea invaziei Ucrainei nu s-a schimbat. „Potrivit informațiilor noastre, unitățile rusești nu se retrag, ci se repoziționează. Rusia încearcă să se regrupeze, să aprovizioneze și să-și consolideze ofensiva în regiunea Donbas”, spune Stoltenberg.

Moscova spune că se concentrează acum pe „eliberarea” regiunii Donbas, două provincii din sud-est controlate parțial de separatiștii pe care Rusia i-a susținut din 2014. „În același timp, Rusia menține presiunea asupra Kievului și a altor orașe. Așa că ne putem aștepta la acțiuni ofensive suplimentare, care să aducă și mai multă suferință... Nu vedem o schimbare reală în obiectivul rușilor... ei continuă să urmărească un rezultat militar”, a declarat secretarul general al NATO. El a mai spus că aliații NATO vor continua să furnizeze arme Ucrainei atât timp cât va fi necesar.

Forțele ruse par să fi fost relocate în Belarus, “probabil pentru regruparea unităților, precum și crearea unei rezerve pentru refacerea pierderilor de personal, armament și echipamente ale grupurilor care operează în Ucraina”, a anunțat, ieri, și Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Forțele ucrainene au observat “cazuri frecvente” de plasare de mine în zonele recent recucerite de forțele ruse din regiunea Kiev. Rusia “probabil că va continua să compenseze capacitatea sa redusă de manevră la sol prin atacuri de artilerie în masă și rachete”, a comunicat Ministerul Apărării din Marea Britanie.

Ministerul Apărării din Marea Britanie, a informat, miercuri, că unele unități rusești s-au întors în Belarus după ce au suferit pierderi grele pe câmpul de luptă în Ucraina. Belarus a fost o bază și o zonă de întâlnire pentru forțele militare ruse. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat, miercuri, că mai puțin de 20% din trupele rusești desfășurate în apropierea Kievului au “început să se repoziționeze” spre nord, îndreptându-se, probabil, spre Belarus.

Rusia a distrus cea mai mare parte a industriei de apărare a Ucrainei

Rusia a distrus aproape în totalitate industria de apărare a Ucrainei, a estimat ieri Oleksii Arestovici, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o declarație video în care a salutat termenii acordului de pace propus marți la Istanbul ca pe o victorie a Kievului. “Ne-au distrus practic industria de apărare”, a spus Arestovici. Conform acordului de pace discutat cu Rusia, Ucraina ar urma să fie protejată de amenințări în viitor de garanții de securitate internaționale cărora Moscova nu ar putea să se opune prin veto. “Acesta este un acord ideal care îmbunătățește în mod fundamental poziția noastră de mai multe ori”, a afirmat el.

Cei 150.000 de civili rămași la Mariupol „trăiesc ca șoarecii, sub pământ”

Viceprimarul orașului Mariupol Serghei Orlov a afirmat ieri, la CNN, că autobuze cu civili s-au pus în mișcare prin coridoarele umanitare iar în cursul zilei de joi peste 1.500 de oameni urmau să fie evacuați din orașul distrus de bombardamente rușilor. El a povestit că sunt lupte pe străzi în tot orașul iar unele zone sunt sub controlul rușilor, în timp ce centrul orașului și zona industrială se află sub controlul armatei ucrainene și al Gărzii Naționale. „Unele zone de la periferie sunt temporar ocupate de Rusia, mai ales periferiile de la estul și nordul orașului, parțial din zona de nord-vest. Dar Armata Ucraineană și Garda Națională continuă să ne apere orașul, sunt lupte constante pe străzi în centrul orașului de peste 12 zile și Armata Ucraineană controlează centrul orașului și unele districte industriale”, a precizat oficialul administrației locale.

El estimează că cel puțin 150.000 de locuitori se află în continuare în Mariupol și spune că aceștia „trăiesc precum șoarecii, sub pământ, toți se află în adăposturi subterane” iar oamenii „fac tot ce pot pentru a rămâne în viață în această situație”. „Mariupol este în ruine, nu mai e nimic din ce era înainte ca Rusia să pornească acest război. Rusia a distrus totul, nu mai e infrastructură, au distrus până și viața. Aș spune că acum Mariupol este, în general, lipsit de viață. Suntem absolut siguri că Mariupol poate fi un oraș viu doar sub controlul guvernului ucrainean și îl vom reconstrui cu ajutorul guvernului ucrainean și al comunității internaționale”, a adăugat Serghei Orlov.

Putin a semnat un decret de înrolare a 134.500 de noi recruți

Președintele Vladimir Putin a semnat, ieri, un decret prin care a ordonat înrolarea a 134.500 de noi recruți în armată, ca parte a recrutării anuale de primăvară a Rusiei.

Ordinul a fost emis la cinci săptămâni de la începerea invaziei Rusiei. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat, marți, că niciun recrut nu va fi trimis în “zonele fierbinți”. Problema implicării recruților în război este foarte sensibilă. Pe 9 martie, Ministerul rus al Apărării a recunoscut că niște recruți au fost trimiși în Ucraina după ce Putin a dezmințit acest lucru în diverse ocazii, spunând că au fost trimiși doar soldați și ofițeri profesioniști.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin a declarat la acea vreme că președintele a ordonat procurorilor militari să investigheze și să îi pedepsească pe oficialii responsabili de nerespectarea instrucțiunilor sale de a exclude recruții.

Recrutarea militară anual de primăvară, care se desfășoară între 1 aprilie și 15 iulie, vizează bărbații ruși cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani, se arată în decretul lui Putin.

Serghei Șoigu a declarat că recruții vor fi trimiși la bazele desemnate la sfârșitul lunii mai. “Majoritatea personalului militar va urma o pregătire profesională în centre de pregătire timp de trei până la cinci luni. Permiteți-mi să subliniez că recruții nu vor fi trimiși în nicio zonă fierbinte”, a spus el.

Cu toate acestea, Mihail Benyash, un avocat care reprezintă mai mulți membri ai Gărzii Naționale a Rusiei care au refuzat un ordin de a merge în Ucraina, a declarat că, în conformitate cu legislația rusă, recruții ar putea fi trimiși la luptă după câteva luni de antrenament.

Parchetul European anchetează în România 44 de cauze

 prejudiciul total se ridică la 1,3 miliarde de euro

Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi are în lucru 44 de dosare în care sunt anchetate infracțiuni cu fonduri europene, plasându-se pe locul trei ca număr de dosare deschise după Italia (102) și Bulgaria (98) după cum rezultă din bilanțul instituției pe anul 2021. Potrivit documentului, prejudiciul total în aceste dosare se ridică la 1,3 miliarde de euro. În aceste dosare nu a fost pronunțate deocamdată condamnări, dar au fost confiscate bunuri în valoare de peste 42 de mii de euro.

Dintre sesizările transmise de România la Parchetul European, 336 au fost înaintate de autoritățile naționale, iar 10 au venit din partea unor entități private. Potrivit unor informații citate de site-ul g4media.ro, autoritățile naționale au transmis cazuri mici, cu prejudicii sub competența Parchetului European, ceea ce explică de ce dintr-un număr relativ mare de sesizări au fost deschise doar 44 de cauze. Potrivit competenței, Parchetul European investighează cazuri în care fraudele depășesc 100.000 de euro sau între 10.000 și 100.000 de euro dacă sunt implicați angajați ai instituțiilor europene.

În total, Parchetul Eurpean anchetează 515 cazuri de fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total de 5,4 miliarde de euro. În cursul anului trecut, Parchetul European a confiscat bunuri în valoare de 147 de milioane de euro.

Sondaj: 53% dintre americani susțin eliminarea vizelor pentru cetățenii români

Mai mult de jumătate dintre americani (53%) susțin eliminarea vizelor pentru cetățenii români, potrivit unui sondaj realizat în SUA de The Bullfinch Group în parteneriat cu INSCOP Research, în perioada 19 - 23 februarie.

Întrebați dacă susțin sau nu includerea României, un aliat al SUA care sprijină politicile americane în lume, în Programul Visa Waiver ce presupune eliminarea vizelor și pentru cetățenii români, majoritatea americanilor (53%) au declarat că susțin acest demers, 21% se opun, iar 25% nu și-au format o opinie, fiind nehotărâți.

Raportat la opțiunile politice, cel mai ridicat sprijin pentru eliminarea vizelor pentru români se înregistrează în rândul votanților democrați. Astfel, 57% dintre votanții Partidului Democrat susțin eliminarea vizelor pentru cetățenii români, în timp ce 15% se opun, iar 28% sunt nehotărâți.

Jumătate dintre votanții Partidului Republican (50%) susțin eliminarea vizelor pentru cetățenii români, 29% se opun, iar 21% sunt nehotărâți.

În ceea ce privește sprijinul votanților independenți pentru eliminarea vizelor pentru români acesta este similar celui înregistrat la nivelul populației generale. Astfel, 54% dintre votanții independenți susțin eliminarea vizelor pentru cetățenii români, în timp ce 21% se opun, iar 25% sunt nehotărâți.

Programul Visa Waiver al Departamentului pentru Securitate Internă din Statele Unite ale Americii permite cetățenilor din 40 de țări să călătorească în SUA în scop de turism sau afaceri pentru o perioadă de 90 de zile fără a avea nevoie de viză.

“Datele noastre arată clar că americanii au o opinie foarte bună despre țările aliate care susțin politicile SUA în întreaga lume și că americanii nu percep România ca pe o sursă de imigrație ilegală. De aceea, majoritatea americanilor susțin includerea României în Programul Visa Waiver; procentul celor care se opun este semnificativ mai mic. De asemenea, este foarte relevant că nu există absolut nicio categorie de populație pe care am testat-o în SUA în care procentul celor care se opun eliminării vizelor pentru cetățenii români să fie mai mare decât procentul celor care susțin eliminarea vizelor”, a afirmat Brett Loyd, președinte și CEO al The Bullfinch Group.

Taiwanul ia notițe de la ucraineni

Ministerul Apărării din Taiwan a înființat un grup de lucru pentru a studia tacticile războiului din Ucraina, inclusiv modul în care țara a reușit să reziste în fața Rusiei.

Taiwanul, revendicat de China ca teritoriu propriu, și-a ridicat nivelul de alertă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, temându-se că Beijingul ar putea face o mișcare similară împotriva statului insular și de posibilul impact al războiului asupra gândirii militare chineze în Taiwan. Vorbind cu reporterii în marja parlamentului de la Taipei, ministrul Apărării, Chiu Kuo-cheng, a declarat că statul taiwanez a avut „contacte” cu țări străine pentru a discuta despre modul în care se desfășoară războiul și că au înființat propriul grup de lucru pentru a studia conflictul din Ucraina.

Printre subiectele pe care Taiwanul le urmărește se numără performanțele militare slabe ale Rusiei și rezistența Ucrainei, a spus el. „Nu se discută doar în cadrul întâlnirilor dintre Statele Unite și Taiwan, ci și cu alte țări care au contacte regulate cu Taiwanul.

„Cu toate acestea, nu vom face remarci pripite, ci prin discuții interne, care sunt importante, pentru a obține rezultate care să fie utile pentru construirea de armament și pregătirea pentru război”, a afirmat Chiu Kuo-cheng.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.