MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Înfrângere istorică pentru „sultanul” Erdogan
Partidul Republican al Poporului, de opoziție, a obținut o victorie fără precedent din 1977 în alegerile locale, un cutremur politic în Turcia, arată rezultatele aproape definitive
Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), principala formațiune aflată în opoziție, a obținut în alegerile locale de duminică o victorie largă în provinciile din Anatolia, controlate anterior de către Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al președintelui Recep Tayyip Erdogan, potrivit rezultatelor aproape definitive, un adevărat cutremur politic.
CHP, înfrânt în alegerile prezidențiale din 2023, a obținut victorii în cele mai mari orașe din țară - Istanbul, Ankara, Izmir, Adana, Antalya -, inclusiv la Bursa, considerat un fief conservator, dar și în alte orașe considerate ca ”deținute” de putere.
Potrivit unor observatori aceasta este cea mai mare înfrângere a președintelui Erdogan de mai bine de două decenii de când se află la putere. El a recunoscut în noaptea de duminică spre luni, în timpul numărării voturilor, o ”cotitură” și a promis să ”respecte decizia națiunii”.
Victoria opoziției - anticipată la Ankara și Istanbul, capitalele politică și economică, pe care puterea le-a pierdut în 2019 - a luat prin surprindere observatorii, prin amploarea sa, consideră fără precedent din 1977. Ea redesenează geografia electorală a Turciei.
Imamoglu, propulsat spre președinție?
Primarul Istanbulului Ekrem Imamoglu, foarte popular în țară, un campion al opoziției după victoria din megalopolis în urmă cu cinci ani, în urma unor alegeri dure, este astfel propulsat în cursa alegerilor prezidențiale din 2028. Primarul Ankarei, Mansur Yavas, reales cu 30 de puncte procentuale peste rivalul său din cadrul AKP după numărarea aproape tuturor voturilor exprimate, iese foarte consolidat din acest scrutin.
Recep Tayyip Erdogan, care se află la putere din 2003, mai întâi ca premier, iar apoi ca președinte din 2014, anunța la începutul lui martie că aceste alegeri municipale sunt ”ultimele” organizate sub autoritatea sa, sugerând astfel o eventuală retragere din politică.
De la sediul din Ankara al partidului său și în fața unei mulțimi abătute, neobișnuit de tăcută, președintele turc a promis duminică noaptea că va "respecta decizia națiunii".
Candidații AKP s-au menținut, totuși, în frunte în mai multe orașe mari din Anatolia (Konya, Kayseri, Erzurum) și de la Marea Neagră (Rize, Trabzon), bastioane ale președintelui Erdogan, în timp ce partidul pro-kurd DEM și-a asigurat un avans confortabil în mai multe orașe mari din sud-estul majoritar kurd, printre care Diyarbakir, capitala neoficială a kurzilor din Turcia.
Consecințe grave pentru conservatori
Pe tot parcursul campaniei, președintele Erdogan a participat zilnic la mitinguri, beneficiind de timp de antenă nelimitat la televiziunea publică, unde adversarii săi au fost ignorați aproape total.
Înfrângerea partidului său (AKP, Partidul Justiției și Dezvoltării), în special la Istanbul, va avea consecințe grave. Agățându-se de oraș, președintele a anulat alegerile municipale din 2019, pentru a-l vedea în final pe Imamoglu câștigând detașat în al doilea scrutin organizat trei luni mai târziu, suferind atunci cel mai mare eșec electoral de la venirea sa la putere în 2003 ca prim-ministru.
Primarul Istanbulului, abonat la podiumul personalităților politice preferate ale turcilor, a continuat de atunci să se prezinte drept rival direct al șefului statului care l-a descris drept un "primar cu jumătate de normă" devorat de ambițiile sale naționale. Pentru mulți observatori, odată ales, primarul Istanbulului va avea o cale deschisă spre alegerile prezidențiale din 2028.
Canabisul recreațional a devenit legal în Germania, în ciuda criticilor
După Malta în 2021 și Luxemburg anul trecut, Germania a devenit luni cea mai mare țară din UE care a legalizat consumul de canabis în scop recreațional, cu o reformă care a stârnit atât așteptări, cât și temeri.
La miezul nopții, ora primelor jointuri "legale", câteva sute de persoane au sărbătorit schimbarea legii în fața emblematicei Porți Brandenburg, în inima Berlinului, a observat un jurnalist AFP. În mijlocul unei mulțimi tinere și bucuroase, Niyazi, un tânăr de 25 de ani, a declarat că vede în dezincriminare "un pic de libertate în plus".
Deținerea a până la 25 de grame de canabis uscat este acum permisă în locurile publice, la fel ca și cultivarea la domiciliu a până la 50 de grame și trei plante de adult.
Această abordare este diametral opusă celei din Franța și diferă de cea din Olanda, unde consumul de hașiș nu este legal, dar este tolerat, în special prin intermediul "coffeeshopurilor".
În mod paradoxal, în Germania trebuie să se aștepte încă trei luni înainte de a se putea cumpăra legal droguri prin intermediul unui "Cannabis Social Club". De aici și avertismentul lansat între timp de Georg Wurth, reprezentantul Federației germane a cânepii: în pofida legalizării, "consumatorii nu trebuie să spună poliției de unde și-au cumpărat canabisul" dacă sunt opriți pe stradă. "Pentru că de la 1 aprilie, în principiu, nu se pot obține droguri decât în mod ilegal", a declarat el într-un interviu acordat AFP.
Situația se va schimba cu adevărat la 1 iulie, odată cu introducerea cluburilor. Aceste asociații fără scop lucrativ vor putea să le vândă membrilor lor maximum 25 de grame pe zi și cel mult 50 de grame pe lună.
O unitate GRU ar putea avea legătură cu “sindromul Havana”, dezvăluie The Insider
Misteriosul "sindrom Havana" care a afectat numeroși diplomați și spioni americani în multe țări din lume ar putea avea legătură cu arme energetice utilizate de către membri ai unei unități de sabotaj din cadrul Serviciului de informații militare de pe lângă Statul Major al armatei ruse (GRU), a dezvăluit grupul media de investigații The Insider, citat luni de Reuters.
O anchetă a serviciilor de informații americane, ale cărei concluzii au fost făcute publice anul trecut, constata că este "foarte puțin probabil" ca un adversar străin să fie responsabil pentru această afecțiune, raportată pentru prima dată de oficiali ai ambasadei SUA în capitala cubaneză Havana în 2016.
Dar The Insider, un grup media de investigații axat pe Rusia, cu sediul la Riga (în Letonia), a descoperit că membri ai unei structuri GRU, cunoscută ca Unitatea nr. 29155, s-au aflat la locul incidentelor de sănătate atunci când au fost raportate de personalul american.
Investigația The Insider, care a durat un an, în colaborare cu "60 Minutes" (de la CBS News, din SUA) și Der Spiegel (Germania) dezvăluie, de asemenea, că membri de rang înalt ai Unității nr. 29155 au primit premii și promovări pentru activitatea legată de dezvoltarea de "arme acustice non-letale". Rusia a negat anterior orice implicare în acest caz.
Printre simptomele raportate de către persoanele afectate au fost menționate migrene, greață, pierderi de memorie și stări de amețeală. După cum relatează The Insider, este posibil ca primul incident cu simptome caracteristice "sindromului Havana" să se fi produs înainte de 2016.
Astfel, potrivit acestuia, "au existat atacuri cu doi ani înainte la Frankfurt, în Germania, când un angajat al guvernului american staționat la consulatul de acolo și-a pierdut cunoștința din cauza impactului a ceva asemănător cu un fascicul puternic de energie".
Congresul SUA a adoptat în 2021 așa-numitul "Act Havana" care autorizează Departamentul de Stat, CIA și alte agenții guvernamentale americane să efectueze despăgubiri financiare personalului și familiilor acestuia, afectați de acest sindrom în timpul misiunii lor.
Cancerul afectează din ce în ce mai mult persoanele cu vârste sub 50 de ani
oamenii de știință nu pot explica fenomenul
Cazul prințesei Kate, o tânără de 42 de ani bolnavă de cancer, ilustrează un fenomen care capătă amploare. Fără a-i înțelege cu adevărat cauzele, persoanele sub 50 de ani sunt de mai multe decenii din ce în ce mai afectate de această boală, informează AFP. Este vorba despre o adevărată "epidemie" la cei sub 50 de ani, a declarat Shivan Sivakumar, specialist în cancer și cercetător la Universitatea din Birmingham.
Între 1990 și 2019, rata de diagnosticare cu cancer aproape s-a dublat (Â80%) la această grupă de vârstă la nivel mondial, potrivit unui vast studiu publicat în 2023 de BMJ Oncology, care s-a concentrat pe cele mai răspândite aproximativ treizeci de tipuri de cancer. Fenomenul, care este deosebit de răspândit în țările dezvoltate, se reflectă și în creșterea numărului de decese cauzate de cancer în rândul persoanelor sub 50 de ani. În ultimii treizeci de ani, numărul acestora a crescut cu aproximativ 28%.
Câteva cazuri au impresionat publicul larg, cum ar fi moartea la vârsta de 43 de ani a actorului Chadwick Boseman, starul din "Black Panther", din cauza unui cancer colorectal în 2020.
De fapt, cancerele gastro-intestinale - de colon, de esofag, de ficat - fac obiectul unei epidemii deosebit de notabile în rândul tinerilor. Potrivit Societății Americane de Cancer, ele reprezintă principala cauză de deces prin cancer la bărbații sub 50 de ani și a doua cauză de deces la femeile din aceeași categorie de vârstă, după cancerul de sân.
Cum ar putea fi explicat un astfel de fenomen? Nimeni nu știe deocamdată, iar răspunsul este fără îndoială complex. "În prezent, nu există nicio dovadă concludentă" care să favorizeze o explicație, a spus Shivan Sivakumar. Este probabil ca mai mulți factori să fie implicați.
Cu toate acestea, o explicație, populară în cercurile sceptice față de vaccinuri, poate fi rapid respinsă: vaccinarea anti-COVID-19 nu are nimic de-a face cu creșterea numărului de cazuri de cancer în rândul tinerilor, deoarece acest fenomen era deja în curs de desfășurare cu mult timp înainte de pandemie.
Nu a fost găsit un vinovat clar
Cercetătorii privilegiază două mari ipoteze. Fie oamenii din generațiile recente au fost mai expuși decât predecesorii lor la factori de risc bine cunoscuți, fie au apărut noi riscuri.
Prima categorie de ipoteze este alimentată în special de observația că, în comparație cu generațiile anterioare, oamenii de patruzeci și ceva de ani din zilele noastre erau mai tineri atunci când au experimentat pentru prima dată fumatul, consumul de alcool și obezitatea. Ultimul punct prezintă un interes deosebit pentru medicul epidemiolog Helen Coleman, de la Universitatea Queen's din Belfast. Cercetătoarea, care a studiat în special cancerele în rândul tinerilor din Irlanda de Nord, vorbește despre o "epidemie de obezitate" care nu a existat înainte de anii 1980.
Rămâne de analizat cealaltă ipoteză majoră, care sugerează apariția unor noi agenți cancerigeni. Există multe teorii - produse chimice, microplastice, medicamente noi, etc. - dar toate rămân speculative. Făcând obiectul unei mari atenții mediatice, alimentele ultraprocesate au fost recent menționate ca fiind un posibil vinovat. Dar, și în acest caz, "există foarte puține date care să susțină această idee", notează Helen Coleman.
Fără a cunoaște cauzele care stau la baza fenomenului, este dificil de știut ce trebuie făcut pentru a stopa creșterea numărului de cazuri de cancer în rândul tinerilor. Pentru unele autorități sanitare, screeningul este un instrument crucial. Statele Unite, de exemplu, au redus în 2021 vârsta recomandată pentru depistarea cancerului colorectal la 45 de ani. În Franța, vârsta minimă rămâne stabilită la 50 de ani, dar unii gastroenterologi pledează pentru scăderea vârstei recomandate pentru screening.
În general, cercetătorii intervievați de AFP speră că situația în care se află prințesa de Wales va atrage atenția tinerilor asupra faptului că cancerul nu le afectează doar pe persoanele în vârstă. Și că, în cazul în care au dubii cu privire la un simptom, cel mai bine este să ceartă sfatul unui medic. "Dacă simțiți că ceva nu este în regulă, nu pierdeți timpul: mergeți să vă faceți un control", a concluzionat Shivan Sivakumar.
Cel puțin patru morți și 20 de răniți în Brazilia, după ce un autobuz a intrat într-o procesiune de Paște
Cel puțin patru persoane au murit în statul Pernambuco, în nord-estul Braziliei, după ce un autobuz a lovit o procesiune de Paște, anunță guvernatoarea regiunii.
”Mă gândesc la credincioșii și la familiile victimelor accidentului care a avut loc în timpul procesiunii de la Jaboatao, care a provocat moartea a cel puțin patru persoane”, a anunțat pe Instagram guvernatoarea statului, Raquel Lyra. Alte aproximativ 20 de persoane au fost rănite, potrivit pompierilor, scrie presa locală.
Primarul din Jaboatao dos Guarapes, un oraș din regiunea metropolitană a Recife, Mano Medeiros, a anunțat pe X un ”accident grav”, fără să dea numărul victimelor sau cauza dramei.
Într-o înregistrare video difuzată pe rețele de socializare și de către presă, apare un autobuz care coboară pe o stradă în pantă cu viteză și atinge cortegiul. Credincioșii strigă și încearcă să se salveze fugind.
”O tragedie tocmai a avut loc, un lucru incredibil, foarte trist”, declară un martor, emoționat, în altă înregistrare video postată pe Instagram. ”Eram în procesiune de la Biserica Salvării Eterne. Erau mulți oameni, copii, bătrâni. Au lăsat să treacă autobuzul care și-a pierdut frânele și care a răsturnat mulți oameni”, adaugă el.
Presa locală scrie că șoferul a fugit de la fața locului.
Armata israeliană anunță că a pierdut 600 de militari de la începutul războiului
Armata israeliană a anunțat luni că 600 de militari ai săi au fost uciși de la începutul războiului cu gruparea islamistă palestiniană Hamas în Fâșia Gaza în 7 octombrie 2023.
"Nadav Cohen, de 20 de ani, originar din Haifa, a căzut în lupte în sudul Fâșiei Gaza", a anunțat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene pe site-ul său oficial, ceea ce ridică la 600 numărul militarilor israelieni uciși în Israel și în teritoriile palestiniene de la începutul războiului. Din cei 600 de militari, cel puțin 256 au fost uciși în Fâșia Gaza din 27 octombrie, data la care a început operațiunea militară terestră lansată ca represalii la atacul comis de Hamas în comunitățile din sudul Israelului, potrivit unui bilanț realizat de AFP, pe baza datelor oficiale israeliene. Peste jumătate din cei 600 de militari decedați au fost uciși în atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie. Alți militari au fost uciși în Cisiordania și la frontiera cu Libanul, unde schimburi de foc au loc aproape zilnic de la izbucnirea războiului.
În plus, peste 1.523 de militari au fost răniți în enclava palestiniană de la începutul operațiunii terestre, mai indică armata israeliană. Lista "victimelor de război" publicată de armata israeliană cu militari decedați după 7 octombrie 2023 cuprinde soldați și rezerviști.
Israelienii care au satisfăcut serviciul militar, adică o mare parte din populația israeliană adultă, sunt obligatoriu rezerviști până la vârsta de 40 de ani. Unii israelieni decid să continue și după această vârstă. În paralel, 169.500 de militari se află sub contract.
Atacul Hamas în sudul Israelului s-a soldat cu moartea a cel puțin 1.160 de persoane, în principal civili, conform bilanțului AFP, întocmit în baza datelor oficiale israeliene. Potrivit Israelului, aproximativ 250 de persoane au fost răpite, iar 130 dintre ele sunt deținute în continuare ostatice în Fâșia Faza, dintre care 34 nu mai sunt în viață.
Ca represalii, Israelul a jurat să distrugă gruparea Hamas, pe care o consideră drept organizație teroristă, la fel ca SUA și Uniunea Europeană, și a lansat o ofensivă ce a făcut 32.782 de morți, potrivit ultimului bilanț făcut public vineri de către Ministerul Sănătății din guvernul Hamas.
