MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Pentru Zelenski, războiul nu este într-un "impas”
Ruși controlează cerul, noi așteptăm F-16, rezumă situația de pe front liderul de la Kiev
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat, sâmbătă, că războiul dintre țara sa și Rusia se află într-un "impas", după ce un comandant ucrainean de rang înalt a afirmat săptămâna aceasta că cele două armate sunt prinse într-un război de uzură și de poziții. De asemenea, el a respins informațiile potrivit cărora oficiali americani fac lobby pentru pace. "Timpul a trecut astăzi și oamenii sunt obosiți. Dar nu ne aflăm într-un impas", a declarat Zelenski la o conferință de presă susținută la Kiev împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Acesta nu este un impas. Rusia controlează cerul. Noi avem grijă de armata noastră. Nimeni nu vrea să le abandoneze pur și simplu, așa cum Rusia își abandonează poporul ca pe carne. Cum să depășim această situație? F-16. Trebuie să așteptăm ca băieții să învețe, când se întorc. Când există apărare aeriană pe front, militarii merg înainte și folosesc echipamentele".
Săptămâna aceasta, generalul ucrainean Valeri Zaluzhni a declarat pentru The Economist: "La fel ca în Primul Război Mondial, am ajuns la un nivel de tehnologie care ne pune în impas. Cel mai probabil nu va exista o descoperire profundă și frumoasă".
Dar Zelenski a spus că, în 2022, se credea pe scară largă că trupele ucrainene se aflau într-un impas, înainte de a avea câștiguri. "Câteva trucuri militare, și vă amintiți, regiunea Harkov a fost eliberată. Nu avem dreptul să renunțăm. Care este alternativa? Ce, trebuie să renunțăm la o treime din statul nostru? Acesta va fi doar începutul. Știm ce este un conflict înghețat, am tras deja concluziile pentru noi înșine. Trebuie să lucrăm mai mult cu partenerii de apărare aeriană, să deblocăm cerul, să le oferim luptătorilor noștri posibilitatea de a desfășura acțiuni ofensive", a spus președintele. El și-a reafirmat poziția potrivit căreia nu este momentul să negocieze cu Rusia și a negat, de asemenea, că lideri occidentali ar face presiuni în acest sens. "Toată lumea cunoaște atitudinea mea, care coincide cu atitudinea societății ucrainene ... Astăzi, nimeni nu face presiuni șasupra mea pentru a negociaț, nici unul dintre liderii UE sau ai Statelor Unite. Ca noi să stăm acum la masă cu Rusia, să discutăm și să-i dăm ceva - acest lucru nu se va întâmpla", a spus Zelenski.
Patriarhul Kirill, urmărit penal
Ucraina a anunțat sâmbătă că a început urmărirea penală împotriva patriarhului Kirill, capul Bisericii Ortodoxe Ruse, în contumacie, pentru că acesta "a justificat" invazia lansată de Rusia asupra teritoriului ucrainean.
Patriarhul Kirill, susținător fervent al președintelui rus Vladimir Putin, a calificat ofensiva rusă împotriva Ucraina drept bătălie împotriva "forțelor răului". Autoritățile ucrainene au informat într-un comunicat că au "adunat dovezi împotriva capului Bisericii Ortodoxe Ruse, Vladimir Gundiaev (cunoscut sub numele de Kirill)".
Acesta este "un membru al cercului restrâns de înalți responsabili militari și politici ai Rusiei și unul dintre primii care au susținut public războiul împotriva Ucrainei", se subliniază în comunicat. Kirill a adus atingere integrității teritoriale a Ucrainei, justificând o agresiune armată, potrivit autorităților ucrainene. "Vor fi luate măsuri pentru a-l deferi justiției pentru crimele comise împotriva statului nostru", adaugă acestea.
Ucraina, țară majoritar ortodoxă, a rupt legăturile sale cu instituțiile ortodoxe afiliate Rusiei, după declanșarea războiului.
În octombrie, Parlamentul ucrainean a votat interzicerea unei Biserici Ortodoxe Ucrainene (UAC), afiliată Moscovei, acuzându-i pe membrii acesteia de colaborare cu Rusia. Altădată cea mai populară în Ucraina, această Biserică și-a pierdut enoriașii de-a lungul anilor, pe măsură ce sentimentul național ucrainean a câștigat în popularitate în fața fostei puteri ruse.
Rușii au cheltuit 55 de milioane de dolari pentru a destabiliza Republica Moldova
Președintele Serviciului de Informații și Securitate (SSI) al Republicii Moldova, Alexandru Mustățea, a declarat că Rusia a cheltuit 1 miliard de lei (55,2 milioane de dolari) pentru a destabiliza situația din țară.
El s-a referit la datele SIS, care indică pregătirea și implementarea pe teritoriul Republicii Moldova, începând cu a doua jumătate a anului 2022, a unui scenariu subversiv de intervenție externă pentru răsturnarea violentă a guvernării democratice și preluarea controlului politic de către grupuri criminale subordonate altor țări, scrie ziarul Timpul.
“Organizatorii acestui scenariu sunt afiliați structurilor responsabile de dezvoltarea și implementarea tehnologiilor politice în Federația Rusă, legate de administrația prezidențială rusă și de serviciile speciale rusești. Autorii acestui scenariu pe teritoriul Republicii Moldova sunt membri ai unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor”, a declarant Mustățea.
Șeful SIS a explicat că Șor se folosește de mai multe partide politice, în special de Partidul Șansa, pentru a destabiliza situația din Republica Moldova. El a adăugat că grupul criminal al lui Șor este susținut de un alt oligarh moldovean, Vlad Plahotniuc. “Împreună cu alte organe de drept, a fost descoperită o operațiune de amploare care urmărea influențarea proceselor electorale. Inclusiv prin finanțarea ascunsă a campaniei electorale a partidului “Șansa”. Această sumă a depășit 90 de milioane de lei. S-a confirmat că majoritatea banilor proveneau din străinătate, în special din Rusia”, a declarat Mustățea.
El a mai spus că în campania electorală candidații din partea partidului “Șansa” au promis în timpul campaniei electorale implementarea mai multor proiecte sociale și de infrastructură, în care, potrivit SIS, a fost implicat cetățeanul rus și israelian Igal/Igor Shved.
“Suma finanțării care ar fi fost transferată de către “sponsorul” Igal Shved este de 1.032.737 de euro și 280.000 de dolari SUA. Ancheta a constatat că banii pe conturile lui Shved din Kazahstan au venit din Rusia de la cetățeanul moldovean și rus Victor Guțuliak, care este strâns legat de Ilan Șor și de unul dintre oligarhii ruși”, a spus Mustățea.
Potrivit acestuia, SIS a pregătit un raport detaliat privind încercările Rusiei de a destabiliza situația din Republica Moldova cu ajutorul grupului criminal al lui Șor, care a fost transmis Comisiei Electorale Centrale, Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Generale.
Anterior, președintele moldovean Maia Sandu a acuzat miercuri Rusia că “cumpără” alegătorii la alegerile locale care vor avea loc în acest weekend, prin injectarea de bani în partidele politice susținute de Moscova.
Reamintim că CEC din Moldova a refuzat acreditarea mai multor observatori ruși pe termen scurt în cadrul OSCE.
La o lună de la atentatul din 7 octombrie, viitorul politic al lui Netanyahu este în pericol
La o lună de la atacul sângeros comis de Hamas, viitorul politic al premierului israelian Benjamin Netanyahu pare foarte periclitat, potrivit experților, scrie AFP.
Mesajul său de la sfârșitul lunii octombrie pe rețeaua X (fostul Twitter) acuza aparatul de securitate că a subestimat riscurile unui atac de amploare al mișcării islamiste palestiniene, dezvăluind dezorientarea șefului guvernului, în vârstă de 74 de ani și de 16 ani la putere. El a șters mesajul înainte de a-și cere scuze. Această tergiversare a urmat unei concesii la fel de surprinzătoare: el a recunoscut că și el va trebui să fie "tras la răspundere" pentru eșecurile care au făcut posibil cel mai grav atac împotriva Israelului de la crearea sa în 1948.
Dar dificultățile lui Benjamin Netanyahu au început cu mult înainte de 7 octombrie: de la începutul anului, în fruntea unuia dintre cele mai de dreapta guverne din istoria Israelului, el s-a confruntat cu o opoziție masivă față de reforma sa judiciară. De asemenea, el este judecat în trei cazuri de corupție.
Atacul Hamas ar putea fi o lovitură fatală pentru Benjamin Netanyahu, care deține recordul pentru cel mai longeviv prim-ministru al Israelului. Primul său mandat datează din 1996. "Bibi", așa cum este cunoscut, este un fost ofițer în comandourile de elită ale armatei israeliene și a fost întotdeauna un apărător fervent al poporului evreu. El le-a promis israelienilor că va "anihila" mișcarea islamistă palestiniană.
Dar în kibuțurile din sudul Israelului, primele ținte ale masacrului din 7 octombrie, mulți îl consideră responsabil pentru lipsa de protecție de-a lungul frontierei cu Fâșia Gaza. Comandourile Hamas au ucis peste 1.400 de persoane, în principal civili israelieni. Alte peste 240 de persoane sunt în continuare ținute ostatice în Gaza de mișcarea islamistă, potrivit autorităților israeliene. "Sprijinul pentru Benjamin Netanyahu și coaliția sa era deja în scădere înainte de 7 octombrie și, de la începutul războiului, a scăzut și mai mult", notează Toby Greene, care predă științe politice la Universitatea Bar Ilan din Tel Aviv. "Dacă ar avea loc astăzi alegeri, el ar pierde cu o diferență mare", spune el.
"Bibi" este un politician "strălucit" care acum joacă acum pentru a câștiga timp, spune politologul Reuven Hazan, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. "El știe deja că se luptă pentru supraviețuirea sa și fiecare decizie pe care o ia în acest război are ca scop asigurarea supraviețuirii sale", spune el.
Coaliție fragilă
Serviciile militare și de informații au recunoscut toate "eșecurile" în ceea ce privește dispozitivele de securitate la marginea Fâșiei Gaza, aflată sub controlul Hamas, o organizație calificată drept "teroristă" de Statele Unite, Uniunea Europeană și Israel.
În interesul unității naționale, unii dintre rivalii săi politici s-au alăturat cabinetului său de război și apără răspunsul Israelului, despre care Hamas susține că a ucis peste 9.000 de persoane, majoritatea civili, în Gaza.
Amnon Shashua, o celebritate israeliană din domeniul high-tech, a cerut ca coaliția lui Benjamin Netanyahu să fie "imediat" înlăturată de la putere din cauza "eșecurilor" și a "incompetenței" sale. Dar când a fost întrebat dacă va pleca, Netanyahu a răspuns simplu: "Singurul lucru pe care intenționez să îl văd demisionând este Hamas".
Premierul ar putea fi nevoit să arunce prosopul dacă ar pierde majoritatea de patru locuri în Knesset, Parlamentul, deținută de fragila coaliție dintre partidul său Likud și partidele de extremă dreapta și ultraortodoxe.
Observatorii scenei politice locale consideră că această confruntare este doar o chestiune de timp. Israelul a avut cinci alegeri în mai puțin de patru ani.
Timp de mai multe luni, reforma justiției, despre care opozanții guvernului Netanyahu spun că reprezintă o amenințare la adresa democrației, a dat naștere uneia dintre cele mai mari mișcări de protest din istoria țării.
"Israelul se rupea în bucăți", spune Reuven Hazan. "Dar, din cauza războiului, nu mai există viață politică. (...) La fel vor face și demonstranții", prezice el. După război, guvernul va avea de ales între a înființa o comisie de anchetă guvernamentală, cu puteri mai restrânse, sau una națională mai independentă.
Dacă actualul prim-ministru va fi găsit responsabil pentru neglijența care a permis desfășurarea atacului Hamas, soarta sa ar putea fi rapid pecetluită.
Guvernul a avertizat că războiul va dura luni de zile. În plus, Benjamin Netanyahu nu este obligat să convoace alegeri decât peste trei ani. "Există semne că membrii coaliției știu deja că jocul s-a terminat", observă Reuven Hazan. Sondajele de opinie indică faptul că liderul centrist Benny Gantz, ministru fără portofoliu în cabinetul de război, ar câștiga alegerile dacă acestea ar avea loc acum.
Peste 600 de persoane spânzurate în Iran în acest an
Peste 600 de persoane au fost executate în Iran de la începutul anului, cea mai mare cifră anuală din ultimii opt ani, iar până la sfârșitul anului mai sunt două luni, a anunțat vineri, un grup pentru drepturile omului.
Nouă execuții au avut loc într-o singură zi în ultima săptămână într-o închisoare din apropierea Teheranului, în timp ce două persoane riscă să fie executate pentru adulter, afirmă Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia. „Comunitatea internațională trebuie să reacționeze la peste 600 de execuții în 10 luni, ceea ce înseamnă două crime de stat pe zi”, a declarat directorul IHR, Mahmood Amiry-Moghaddam. „Tăcerea este un consimțământ indirect la aceste crime”, a adăugat el, menționând că Iranul a preluat la începutul acestei săptămâni președinția Forumului Social al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. Cele 604 execuții înregistrate de IHR le depășesc deja pe cele 582 înregistrate în 2022 și sunt cele mai multe din 2015, când au fost înregistrate 972 de execuții.
Militanții și-au exprimat consternarea față de numărul tot mai mare de execuții legate de droguri, care au crescut în ultimii ani, după ce anterior au scăzut în urma modificărilor aduse codului penal iranian. Ultimele execuții de miercuri au implicat nouă bărbați, inclusiv un afgan, spânzurați în închisoarea Ghezel Hesar din Karaj, la periferia Teheranului, majoritatea pentru condamnări pentru crimă.
ONG-ul susține, de asemenea, că un bărbat și o femeie, Abolfazl Barat Vakili și Leila Kholghi Sakachayi, au fost condamnați la moarte de un tribunal din Teheran în august pentru adulter. Relațiile sexuale în afara căsătoriei sunt ilegale în Iran, dar condamnările la moarte pentru adulter au fost rare în ultimii ani. „Comunitatea internațională nu ar trebui să tolereze execuțiile pentru relații sexuale consimțite în secolul XXI, de către un guvern care este membru al Națiunilor Unite”, a insistat Mahmood Amiry-Moghaddam.
Elon Musk: Inteligența artificială ar putea să creeze o situație în care niciun loc de muncă nu va fi necesar
Elon Musk crede că inteligența artificială ar putea în cele din urmă să lase pe toată lumea fără loc de muncă, transmite CNBC. Liderul miliardar din sectorul tehnologic, care este CEO al Tesla, SpaceX și CTO și președinte executiv al platformei de socializare X, cunoscută anterior sub numele de Twitter, și proprietar al nou-înființatului startup de inteligență artificială xAI, a declarat că AI va avea potențialul de a deveni ”cea mai perturbatoare forță din istorie.” ”Vom avea ceva care este, pentru prima dată, mai inteligent decât cel mai inteligent om. Este greu de spus exact care va fi acel moment, dar va veni un moment în care nu va fi nevoie de nicio slujbă”, a spus Musk joi la un eveniment la Lancaster House, o reședință oficială a guvernului din Marea Britanie.
Musk a vorbit alături de premierul britanic Rishi Sunak.
”Vom putea avea un loc de muncă dacă vom dori, pentru satisfacție personală. Dar AI ar putea face totul. Nu știu dacă asta îi face pe oameni să simtă bine sau nu”, a glumit Musk. „Dacă îți dorești un geniu magic, asta îți îndeplinește orice dorință și nu există limită. Nu vor fi acele prostii de trei dorințe, este și bine și rău. Una dintre provocările viitoare va fi cum să găsim sensul vieții”, a mai spus el.
Musk a avertizat de mai multe ori despre amenințările pe care AI le reprezintă pentru umanitate, spunând cândva că ar putea fi mai periculoasă decât armele nucleare. El a fost unul dintre numeroșii lideri tehnologici care au cerut o pauză în dezvoltarea unei AI mai avansată decât software-ul OpenAI GPT-4, într-o scrisoare deschisă citată pe scară largă, lansată la începutul acestui an.
Alți lideri tehnologici nu sunt de acord cu acest punct de vedere, inclusiv șeful Palantir, Alex Karp. Vorbind la BBC Radio în iunie, Karp a spus că este de părere că ”mulți dintre cei care cer o pauză, cer o pauză pentru că nu au niciun produs”.
Matthew Perry, condus pe ultimul drum de toți cei cinci prieteni din “Friends”
Colegii actorului Matthew Perry din serialul "Friends" au participat vineri la înmormântare, alături de alte persoane dragi și de familie, scrie Variety.
People relatează că Jennifer Aniston, Matt LeBlanc, David Schwimmer, Courteney Cox și Lisa Kudrow au fost prezenți la evenimentul care a avut loc la Forest Lawn Memorial Park din Los Angeles. Acesta este, de asemenea, locul unde sunt înmormântați Paul Walker, Carrie Fisher, Debbie Reynolds și Nipsey Hussle. Ceremonia de înmormântarea a început la ora 15.00, înainte de a se încheia în jurul orei 17.00.
Perry a murit la 28 octombrie, la vârsta de 54 de ani. Două zile mai târziu, colegii săi din "Friends" au publicat o declarație comună.
"Suntem cu toții complet devastați de pierderea lui Matthew. Am fost mai mult decât niște colegi de distribuție. Suntem o familie. Sunt atât de multe de spus, dar chiar acum ne vom rezerva un moment pentru a plânge și a procesa această pierdere insondabilă", au scris cei cinci. "În timp, vom spune mai multe, când și cum vom fi capabili. Deocamdată, gândurile noastre și dragostea noastră sunt alături de familia lui Matty, de prietenii săi și de toți cei care l-au iubit în întreaga lume”.
