MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: „Navalnîi a murit mult mai devreme”
Aleksei Navalnîi a murit probabil mult mai devreme decât a anunțat Serviciul Federal Penitenciar, a declarat pentru Novaia Gazeta Europe un deținut al coloniei penitenciare IK-3 "Lupul Polar", sub rezerva anonimatului
Potrivit mărturiei deținutului, "o agitație de neînțeles a început în colonie încă din seara zilei de 15 februarie": verificarea de seară, care are loc între orele 20:00 și 20:30, "a fost mult accelerată". Apoi, toată lumea a fost închisă în barăci, avertizată să nu facă nicio mișcare, iar securitatea a fost întărită. "S-a auzit cum niște mașini au intrat pe teritoriul zonei (penitenciare) seara târziu și noaptea, de trei ori, dar ce fel de mașini, nu se poate vedea pe geam", a spus deținutul.
Potrivit condamnatului, dimineața zilei de 16 februarie a început cu o percheziție totală: personalul coloniei a confiscat mai multe telefoane mobile, cărți, precum și fierbătoare, care fuseseră trecute cu vederea anterior. Deținuții au tras concluzia, din ce vorbeau gardienii, că era așteptată în colonie o inspecție.
Interlocutorul ziarului de opoziție Novaia Gazeta Europe - care relatează din străinătate, fiind interzis în Rusia - a precizat că administrația află de obicei despre astfel de inspecții cu o lună înainte și se pregătește din timp pentru ele. El a povestit că în colonia penitenciară s-a aflat despre decesul lui Aleksei Navalnîi în jurul orei 10.00 (ora 08.00, ora Moscovei).
Unitatea de tip celulă unică, unde era ținut în izolare politicianul, se află departe de cazarmă, dar în apropierea acesteia nu se aflau, totuși ambulanțe. O ambulanță a apărut abia după aflarea veștii morții opozantului. "Cred că Navalnîi a murit mult mai devreme decât ora anunțată. Cel mai probabil, încă de seara. Altfel, de ce a fost necesar să ne închidă bine în cazarmă, iar dimineața să organizeze un raid?", a spus deținutul.
În același timp, el a precizat că moartea lui Navalnîi a fost o surpriză pentru autoritățile coloniei. "Încă de dimineață, atât șeful coloniei, cât și șeful părții operaționale a coloniei umblau ca și cum ar fi avut o pungă pe cap", a declarat interlocutorul pentru publicație.
El a mai spus că în jurul orei 13:00, ora Moscovei, mai multe mașini au sosit la administrație: una de la IK-18 "Bufnița polară" - o colonie penitenciară pentru condamnați pe viață -, alte două de la Labitnanghi - cel mai apropiat oraș de așezarea din Harp - și una de la Salehard - capitala districtului autonom Iamalo-Neneț. Deținutul a sugerat că participanții la întâlnire "elaborau o poziție comună în fața comisiei de la Moscova".
În colonie s-a aflat despre sosirea comisiei de la biroul central al Serviciului Federal Penitenciar cam în același timp cu moartea lui Navalnîi. Potrivit deținutului, aceasta a fost încă o dovadă că politicianul a murit mult mai devreme decât s-a anunțat.
Două surse de rang înalt din cadrul Comitetului de Investigații au declarat pentru SOTA (canal media de opoziție - n.r.) că Navalnîi a fost "otrăvit lent în custodie încă din august pentru a-i provoca moartea" și că principalul "instigator" ar fi fost chiar șeful Comitetului de Investigații, Aleksandr Bastrîkin, care avea o ranchiună personală împotriva politicianului din cauza investigațiilor sale.
Răpus de "sindromul morții subite"
Mamei lui Alexei Navalnîi i s-a spus sâmbătă că acesta a fost răpus de "sindromul morții subite" și că trupul său nu va fi predat familiei până la finalizarea anchetei, a anunțat echipa sa.
"Sindromul morții subite" este un termen vag pentru diferite tulburări cardiace care cauzează stop cardiac subit și deces.
De asemenea, ieri încă nu era clar unde se află cadavrul lui Navalnîi, a precizat echipa sa. Mamei sale i s-a spus că trupul a fost dus la Salekhard, orașul din apropierea complexului penitenciar, dar când a ajuns la morgă, aceasta era închisă.
Ulterior, oficialii au spus că trupul nu va fi predat până când ancheta nu va fi finalizată, deși anterior li se spusese că ancheta nu a descoperit urme de infracționalitate.
Cel puțin 300 de persoane arestate
Poliția din Rusia a luat măsuri represive împotriva persoanelor adunate pentru a marca moartea liderului opoziției, o grupare pentru drepturile omului susținând că cel puțin 300 de persoane au fost arestate.
Filmări și imagini din Moscova și Sankt Petersburg au arătat ofițeri care smulgeau pancartele protestatarilor și îi târau pe alții de la altare improvizate în memora lui Navalnii. Jurnaliști au fost, de asemenea, filmați fiind reținuți. O femeie a declarat pentru Sky News: „Tot ce se întâmplă în acești ani, pe teritoriul țării mele iubite, este o rușine”.
Deși poliția nu a oferit detalii despre arestări, procurorii i-au avertizat pe ruși să nu participe la niciun protest în masă la Moscova.
Forțele ucrainene s-au retras din Avdiivka
Trupele ucrainene s-au retras din orașul estic Avdiivka pentru a evita încercuirea, a anunțat sâmbătă șeful armatei Oleksandr Sîrski, marcând cea mai mare schimbare pe front de când forțele ruse au capturat orașul Bakhmut în mai anul trecut.
Într-o postare pe Facebook, Sîrski a afirmat că a acționat pentru „a apăra viața și sănătatea militarilor”, pentru a stabiliza situația și a muta trupele către linii de apărare mai favorabile. „Soldații noștri și-au îndeplinit cu demnitate datoria militară, au făcut tot posibilul pentru a distruge cele mai bune unități militare ruse și au provocat pierderi semnificative inamicului în ceea ce privește forțele și echipament”, a spus el. „Viața personalului militar este cea mai mare valoare”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a descris retragerea trupelor ucrainene din orașul Avdiivka ca fiind ”foarte logică și profesionistă”.
”Este o decizie foarte logică și profesionistă de a salva cât mai multe vieți ucrainene”, a spus șeful statului în timpul discursului său la Conferința de Securitate de la Munchen.Zelenski a subliniat importanța pentru Ucraina de a proteja viețile soldaților săi, care sunt, alături de armament, elementul cheie al apărării ucrainene. ”Este o decizie corectă pentru a nu fi înconjurați”, a adăugat președintele ucrainean. Pentru fiecare soldat ucrainean care a murit în luptă în această zonă a frontului, șapte soldați ruși și-au pierdut viața, potrivit lui Zelenski. ”Din octombrie au atacat bietul Avdiivka cu toate armele și cu toată puterea pe care o au, cu mii de soldați care au murit. Cu zeci de mii de morți. Ce a obținut Rusia? Epuizarea armatei sale”, a remarcat el.
Forțele ucrainene au doborât sâmbătă două avioane de vânătoare-bombardiere rusești Su-34 și un avion de luptă Su-35 pe cerul de deasupra estului Ucrainei, a anunțat, ulterior, șeful forțelor aeriene ale țării, Mikola Oleșciuk. ”În dimineața zilei de 17 februarie 2024, în (sectorul) de est, unitățile Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei au distrus trei avioane inamice deodată - două avioane de vânătoare-bombardiere Su-34 și un avion de luptă Su-35”, a scris Oleșciuk pe Telegram.
Reuters nu a putut verifica afirmația, care, dacă este adevărată, ar reprezenta o pierdere pentru Moscova de avioane de război avansate în valoare totală de peste 100 de milioane de dolari.
Un robot acționat magnetic se poate deplasa prin artere pentru a trata pacienții cu AVC
O echipă de specialiști de la Laboratorul de robotică al ETH Zurich, în colaborare cu mai multe spitale din Elveția, a dezvoltat un robot acționat magnetic care ar putea fi folosit pentru a trata persoanele care suferă un accident vascular cerebral (AVC).
În cazul accidentelor vasculare cerebrale ischemice, o obstrucție (de obicei un cheag de sânge sau o placă) se depune în vasele mici din creier.
Rezultatul este un blocaj, care împiedică sângele să circule spre creier, ucigând celulele cerebrale. Astfel de accidente vasculare cerebrale pot provoca leziuni cerebrale și, uneori, moartea.
Tratarea lor este extrem de sensibilă la timp – cu cât durează mai mult timp pentru a elimina blocajul, cu atât mai multe leziuni cerebrale apar.
Tratamentele actuale implică medicamente care pot sparge masa care cauzează blocajul sau utilizarea unui fir de ghidare introdus într-o arteră femurală și împins până când vârful său ajunge la blocaj. Ambele terapii necesită timp, ceea ce înseamnă că celulele creierului mor așteptând ca sângele să ajungă la ele.
În acest nou efort, echipa de cercetare din Elveția a dezvoltat o nouă abordare care permite un răspuns mult mai rapid. Echipa a dezvoltat un robot în formă de șurub suficient de mic pentru a se potrivi în interiorul unor vase de sânge minuscule. Aplicarea unui magnet extern determină robotul să se rotească, propulsându-se înainte. Echipa a adăugat un vârf moale în partea din față a robotului pentru a preveni deteriorarea vaselor de sânge.
Specialiștii elvețieni consideră că robotul ar putea fi folosit pentru a se deplasa rapid prin vasele de sânge până când ajunge la un blocaj – de asemenea, ar putea fi introdus mult mai aproape de creier.
După ce ajunge la blocaj, robotul ar putea fi folosit pentru a găuri materialul care cauzează blocajul, permițând sângelui să treacă din nou prin el.
Până în prezent, echipa și-a testat robotul pe modele din silicon, pe o placentă umană în laborator și pe un porc viu. Robotul s-a comportat suficient de bine pentru a continua testele, cu scopul de a trata pacienți umani în viitorul apropiat.
Trump, condamnat la plata unei amenzi de 355 de milioane de dolari pentru fraude
Donald Trump a fost condamnat vineri, la New York, la plata unei amenzi de aproape 355 de milioane de dolari cu privire la o serie de fraude financiare ale imperiului său imobiliar Trump Organization, iar judecătorul i-a interzis candidatului republican în alegerile prezidențiale, într-o hotărâre fără precedent să administreze întreprinderea timp de trei ani la New York, relatează AFP.
Procurorul general al statului New York Letitia James a depus plângere împotriva lui Donald Trump în 2022, și l-a adus, împreună cu cei doi fii adulți ai săi și grupul lor familial într-un proces civil cu privire la fraude, din octombrie în ianuarie. În septembrie, judecătorul Arthur Engoron a stabilit deja că Donald Trump se face vinovat de fraudă și a dispus o dizolvare parlială a imperiului acestuia.
Hotărârea de vineri a fost pronunțată la finalul unui proces controversat care a durat trei luni, la Manhattan.
Acest dosar civil de fraudă ar putea aplica o lovitură dură imperiului imobiliar al lui Donald Trump, în contextul în care miliardarul este favoritul la învestitura republicană în vederea înfrunătrii preșeidntelui democrat Joe Biden în alegerile generale prevăute la 5 noiembrie.
Protest masiv împotriva guvernului în Ungaria, după scadandalul de pedofili
Viktor Orban se află în continuarea sub presiune, după ce zeci de mii de persoane au protestat vineri în centrul Budapestei împotriva guvernului și pentru a solicita sprijin pentru victimele abuzurilor sexuale, după recentul scandal izbucnit din cauza grațierii unui bărbat condamnat într-un dosar de pedofilie.
Zeci de mii de unguri s-au adunat vineri în Piața Eroilor din Budapesta pentru a cere guvernului dreptate pentru victimele abuzurilor asupra copiilor și legi mai stricte de protecție a acestora „Acum sunt monștri acolo. Apărați victimele, copiii, pentru o societate sănătoasă”, este motto-ul protestului organizat de câteva dintre cele mai cunoscute vedete de pe internet ale țării și care a reunit peste 40.000 de oameni. „Ne-am săturat” și „Nu fiți indiferenți!” au cerut organizatorii, cărora li s-au alăturat peste o sută de personalități marcante, printre care actori, artiști, cântăreți, modele, scriitori și jurnaliști, notează Agerpres.
Premierul conservator ungar, aflat la putere din 2010, a încercat să dezamorseze scandalul care i-a doborât pe doi dintre aliații săi politici, președintele și fostul ministru al justiției, Judit Varga, dar a continuat să domine mass-media interne.
Înaintea unei vizite oficiale efectuate de Papa Francisc în Ungaria în aprilie 2023, președinta Katalin Novak a grațiat circa 20 de persoane, printre care și un fost director adjunct al unui cămin pentru copii, condamnat în 2022 pentru că a tăinuit fapte ale șefului său, directorul căminului.
Acesta din urmă a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru abuzuri sexuale comise asupra unor băieți în perioada 2004-2016, iar adjunctul său, grațiat ulterior de Katalin Novak, a primit o pedeapsă de peste 3 ani de închisoare.
În ciuda demisiilor, indignarea a continuat să crească și atât partidele politice, cât și organizațiile care apără minorii cer clarificarea detaliilor cazului și, de asemenea, să fie făcut public cine a cerut grațierea, în timp ce alții îl indică pe Orban ca fiind principalul responsabil.
Fostul șef al Frontex, Fabrice Leggeri, se alătură partidului extremist al lui Marine Le Pen
Fostul director al Frontex, agenția UE responsabilă cu controlul frontierelor, a anunțat într-un interviu pentru Le Journal du Dimanche publicat sâmbătă seara că se va alătura Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, din partea căruia va candida pentru alegerile europene din iunie. În vârstă de 55 de ani, absolvent al Școlii Normale Superioare, înaltul funcționar public francez a condus agenția de frontieră a UE din 2015 până în 2022, înainte de a demisiona, din cauza unor scandaluri și controverse privind tratamentul aplicat imigranților.
Patrice Leggeri se va afla pe locul trei pe lista partidului condus în prezent de Jordan Bardella, tânărul politician pe care Marine Le Pen l-a lăsat în locul ei. "RN are un plan concret și capacitatea de a-l pune în aplicare. Suntem hotărâți să luptăm împotriva valului de migranți, pe care Comisia Europeană și eurocrații nu îl văd ca pe o problemă, ci mai degrabă ca pe un proiect: pot să depun mărturie în acest sens", a declarat Fabrice Leggeri pentru Le Journal du Dimanche (JJD).
"Obiectivul meu este să îmi pun experiența și expertiza în slujba poporului francez. După ce am condus Frontex timp de aproape șapte ani și am lucrat pentru stat timp de treizeci de ani, în special în domeniul securității și al gestionării imigrației, această decizie este foarte coerentă", a declarat el pentru JDD. "Alegerile europene din 9 iunie reprezintă o ocazie unică de a readuce Franța și Europa pe drumul cel bun. De aceea, mă alătur listei conduse de Jordan Bardella", a adăugat el.
Jordan Bardella, cap de listă și președinte al RN, este în prezent în fruntea tuturor sondajelor pentru alegerile europene din iunie, cu aproximativ 30% din intențiile de vot, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ zece puncte procentuale față de majoritatea macronistă. Adăugarea acestui înalt funcționar public este un semn al dorinței partidului de extremă dreapta de a-și consolida fondul de experți și tehnocrați pentru a câștiga credibilitate în vederea exercitării puterii într-o bună zi.
Fabrice Leggeri a demisionat din funcția de director executiv al Frontex atunci când a fost ținta unui raport intern care nu a fost public, dar care, potrivit presei, îl acuza că "nu a respectat procedurile, că s-a arătat neloial față de Uniunea Europeană" și că este responsabil de o "proastă gestionare personală".
"În ceea ce privește aceste acuzații, este important de menționat că nici Parlamentul European, nici Consiliul de administrație al Frontex nu au găsit dovezi concrete care să le susțină", a declarat Fabrice Leggeri pentru JDD.
"În realitate, pentru că am vrut să controlez imigrația, am fost supus unor presiuni și am simțit un abandon general. Guvernul francez m-a îndemnat să demisionez. Germania nu a fost înclinată să mă susțină. Comisia Europeană, vădit ostilă față de mine, a vrut să plec", a adăugat el.
Cu sediul la Varșovia, Frontex este una dintre cele mai expuse politic agenții ale Uniunii Europene. Reunind gărzile de coastă și polițiștii de frontieră, resursele sale au fost consolidate în mod regulat pentru a face față afluxului de migranți la frontierele Europei.
Iran: Un bărbat a împușcat mortal 12 membri ai familiei sale
Un bărbat a împușcat mortal 12 membri ai familiei sale și a rănit alți trei în provincia iraniană Kerman, a anunțat agenția Irna, citată de lefigaro.fr.
"Un bărbat în vârstă de 30 de ani, motivat de o dispută familială, a ucis 12 membri ai familiei sale, printre care tatăl și fratele său, cu o armă Kalașnikov în apropiere de orașul Faryab", în provincia Kerman, a declarat șeful sistemului judiciar provincial, Ebrahim Hamidi, citat de agenția oficială Irna.
El a fost ucis în timpul intervenției forțelor de securitate, a adăugat sursa citată.
Împușcăturile în masă sunt rare în Iran, unde deținerea de arme de foc este în general limitată la puști de vânătoare.
În ianuarie, un militar a deschis focul în interiorul unei baze militare din aceeași provincie, ucigând cel puțin alți cinci soldați înainte de a fugi.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
